645 matches
-
referitor la expoziția artiștilor timișoreni de la Râmnicu Vâlcea, ne simțim obligați să facem precizarea că în toate lucrările expuse se resimte traseul elaborat al antecesorilor și, cu toate că artiștii vin din școli diferite (București, Iași, Cluj, Timișoara), creuzetul bănățean le-a amprentat opera cu pecetea locului. 1. Adriana Lucaciu: „Scadeîncet văzând cu ochii fața ta/peste tot mai smochinită fața mea”. Acest vers al lui Nichita Stănescu mi-a venit în minte instantaneu în fața Chipurilor graficienei, expuse pe simezele vâlcene. Pornind de la
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
modul în care își lichidase victima. Cercul de suspecți s-a restrâns la A.I. , care lucrase la un cioban în zonă. Anchetatorii au primit un ajutor nesperat de la polițiștii din Topolovățu Mare. La începutul lunii octombrie 2003, aceștia l-au amprentat pe A.I. , aciuat de mai multe săptămâni prin comună, punându-i în vedere să părăsească localitatea. Amprentele i-au fost descoperite în locuința femeii. Între timp, la urechile anchetatorilor au ajuns mai multe vești despre A.I. De la Postul de Poliție
Agenda2004-20-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282427_a_283756]
-
ce îți provoacă existența să fie altfel. Ieșită din șabloane, din rutină. Sau, măcar să se alcătuiască normal. Greu. Tot mai greu, însă. O suferință teribilă a fost, pînă în 1989, desfigurarea orașelor. Oriunde am merge găsim așa-numitul centru civic, amprentă de neclintit a gîndirii devastatoare de dinainte. Ceaușescu nu a făcut singur asta. E adevărat că prea mulți arhitecți s-au încolonat să îndeplinească ordinul comandantului suprem. Cine și cum se putea împotrivi? Au fost și excepții. Probabil că cel
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
căruia sălășluiește: "El zice ș-alene coboară la vale,/ La porți uriașe ce duc în spelunci./ De stânci prăbușite gigantici portale/ Descuie și intră în mândrele hale/ De marmură neagră, întinse și lungi". Peștera lui Platon capătă la poetul nostru amprenta, naturală, a acestuia. Ea are o cromatică interioară. Pereții sunt argintii și arămii cu, fin desenat, arabescul "curcubeelor de noapte" (Scrisoarea III). Podelele sunt albe (pe câmp alb ca de zăpadă - de la lună - în Făt-Frumos din tei). Tavanul - negru (Iar
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
care deja le știm din descrierile anterioare: marea „verdeflegmă”, argintiu-albastrul depărtărilor, rugina ghetei abandonate pe mal. Trimiterea la Jakob Boehme e mai mult decât evidentă: misticul german e cel care a identificat măreția Creației dumnezeiești în felul unic de a amprenta realitatea, în formele, însușirile și semnăturile lăsate asupra facerilor sale. În Signatura Rerum („Semnătura tuturor lucrurilor”), Jakob Boehme a vorbit într-un limbaj pe care Stephen Dedalus și l-a apropriat până în cele mai mărunte inflexiuni: „Tot ceea ce e vorbit
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
Pîrvan-Jenaru își propune deci să configureze în această carte o „viziune unitară asupra profilului intelectual și moral al lui Mihail Sebastian, așa cum se conturează acesta din reacțiile la orientările spațiului cultural în care se mișca, din lecturile care i-au amprentat evoluția, din preocupările pentru definirea profilului noii generații și, implicit, a locului său în cadrul acesteia și, mai ales, din gusturile literare, din principiile estetice care i-au orientat demersurile interpretative” (p.8). Așa se și explică și faptul că o
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
modern, joc șăgalnic care, printr-o ironie a sorții, se perpetuează și acum, cînd autori contemporani repovestesc, recitesc, rescriu, sau, cu un termen mai snob, foarte la modă în alte părți, “revizitează” poveștile lui Perrault, devenite între timp clasice, dîndu-le amprenta modernității lor. Să nu uităm că Perrault a susținut, într-una din dedicațiile sale programatice, cea la Dorințele ridicole, că nu materia, subiectul (cîrnații de porc, visați de tăietorul de lemne cel sărac, în basmul cu pricina) au însemnătate într-
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
două doctorate, la Oxford și Viena. A fost traducător, redactor și producător în cadrul unei edituri, lector universitar și specialist în IT. Și tocmai asta ar fi fost păcatul ei: muncă titanica și orele puține de odihnă și-ar fi pus amprenta pe sănătatea tinerei. Mică a fost diagnosticată cu ciroza hepatică, în urmă cu un an, însă a preferat să-și țină ascunsă suferință.
Tatăl Micăi, mesaj dureros după înmormântarea fiicei sale by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79872_a_81197]
-
statul susținut prin violență și intimidare de către Securitate. Deși cazul Gafița e binecunoscut, nici la Ministerul Afacerilor Externe, nici în Guvern și nici la președinție nu s-a făcut nimic. Ne plângem că suntem priviți drept gunoaiele Europei - ne sunt amprentați cetățenii și, mai nou, se vorbește că aderarea noastră la spațiul Schengen începe să devină un vis tot mai îndepărtat -, dar n-avem nici o rușine să arătăm lumii civilizate fețele ciupite de vărsatul nemerniciei slugilor Securității. Aici nu mai e
Și totuși, ce facem cu turnătorii? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8226_a_9551]
-
în prezent. Rareori se întâmplă ca fotografiile sale să nu cadă identic peste fotografia martor, deși simți că între cele două ipostaze timpul se mișcă. Acolo unde o clădire sau alta domină peisajul, mișcările timpului par să-și fi lăsat amprenta mai mult asupra celei din urmă, limbile ceasului dintr-un turn de veghe par să fi rămas încremenite, iar timpul să fi înghețat pe cadran. Un castel, într-un vârf de munte golaș, este acum identic cu cel de atunci
Timp fotografiat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/2943_a_4268]
-
Manolescu, Supersomething, interpretată de acesta împreună cu Mădălina Dan și Paul Cimpoieru, pe muzică de Vlaicu Golcea, spectacol al cărui producător și consultant artistic a fost Gabriela Tudor. Fragmente din acest spectacol, încă în lucru, au fost prezentate inițial în cadrul programului Amprenta, de la Centul Național al Dansului București, din luna noiembrie a anului abia trecut. Foarte curând după începerea spectacolului, Gabriela Tudor, aflată la tratament în străinătate și-a sunat soțul și acesta i-a răspuns. Atunci am ascultat cu toții conversația lor
In memoriam Gabriela Tudor - În timp real și în eternitate by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7552_a_8877]
-
Județean Timiș, la finalul „mandatului scurt“ - Consiliul Județean Timiș a fost, în mandatul 2000-2004, autoritatea în care s-au produs multe schimbări în componență, atât în configurația generală, cât și în cea de conducere. Cât de puternic și-au pus amprenta aceste schimbări asupra actului de administrație? - Într-adevăr, dinamica a fost mare. În primul rând, pentru că după alegerile generale din 2000, cinci dintre colegii noștri au devenit parlamentari. Apoi, președintele Consiliului Județean, ales în 2000, domnul Ilie Sârbu, a devenit
Agenda2004-19-04-admin () [Corola-journal/Journalistic/282383_a_283712]
-
merită o atenție aparte. E una dintre puținele descrieri din interior, fără colportaj ieftin, senzaționalist, fără bârfă dâmbovițeană. Gelu Ionescu are ceva nemțesc în modul riguros de a aborda un subiect, oricât de personal ar fi acesta. Evocările nu sunt amprentate și distorsionate de afectivitate, nici măcar de fireasca nostalgie a exilatului ce devine septuagenar. Reflecția nu e niciodată suspendată, amânată, ci inclusă în actul și registrul rememorării. Autorul nu se grăbește să dea verdicte, însă după analiza atentă și desfășurarea argumentației
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
o piesă scrisă de Maria Manolescu și pusă în scenă de Radu Apostol: "With a little help from my friends". Tot Maria Manolescu a scris și piesa "Sado-Maso-Blues Bar", regizată de Gianina Cărbunariu, în această stagiune, la Teatrul Foarte Mic. Amprenta fiecărui regizor se simte acut în prelucrarea textului, în drumul către spectacol. Personalitatea fiecăruia modelează scriitura, tonul, replica, fără să modifice mesajul. Dimpotrivă, aș zice, acutizîndu-l. Și Gianina Cărbunariu, și Radu Apostol știu să comunice cu actorii tineri sau foarte
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
e Mircea Cărtărescu și în marea trilogie Orbitor. Deși schema narativă și matricea stilistică se schimbă de la volum la volum, există pretutindeni un lirism expiator, un tremolo de fundal ce ține laolaltă, asemeni unei monturi, pietrele prețioase ale unor scene amprentate de visceral. Într-o cultură a efemerului, ca a noastră, e desigur dificil chiar pentru profesioniști să păstreze atenția trează timp de mai mulți ani (primul volum al trilogiei a apărut în 1996, al treilea în 2007). Inevitabilul plictis al
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]
-
folosește varianta în -ție (protecție, generație ș.a.m.d.). Desigur, substituția a fost impusă de modificări „oficiale” ale normei academice, dar faptul că regula s-a impus cu ușurință e semnificativ. Istoria și-a lăsat însă și de această dată amprenta: formele excluse în -țiune conotează o anumită ținută culturală antebelică, cu valori ambigue: învechită, ceremonioasă, elegantă, pretențioasă. Care este totuși situația actuală a variantelor în -țiune eliminate de normă sau plasate într-o poziție subordonată? O investigație în Internet poate
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
teatrului, de la Euripide la Brecht, de la Molière, Shakespeare sau Carlo Gozzi la Neil LaBute, Thomas Berhanrdt sau Hanoch Levin, de la Caragiale la Ion Băieșu, Mazilu sau Tudor Popescu, trecând prin Gogol, Cehov, Goldoni, Sorge. Toate personajele sale îi vor purta amprenta mereu", se mai spune în comunicatul instituției de spectacole din Timișoara. Înmormântarea va avea loc luni, la cimitirul din Calea Lipovei din Timișoara.
Încă un actor a părăsit scena teatrului românesc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40549_a_41874]
-
fuste de mătase/peste epoleții lor de ață chinezească".(...). Tonalitatea dominantă a cărții este dată de străvechiul motiv fugit irreparabile tempus (de la Vergilius la Apollinaire) ce ne dezminte brutal sentimentul că suntem nemuritori. Fuga ireversibilă a anotimpurilor și a timpului amprentează indelebil frumusețea și "sângele azuriu", devenind un laitmotiv aproape tragic: "Cui i-aș spune eu da,/ în noaptea aceasta primitoare/și caldă ca propriul meu pântece/ofilit,//dac-ar fi să mă întrebe vânatul/cel fără de preț/unde s-au
Noile aventuri ale văduvei trandafirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8124_a_9449]
-
Liana Tugearu Programul AMPRENTA, inițiat de Centrul Național al Dansului București, al cărui prim invitat a fost Răzvan Mazilu, a continuat, în luna mai cu Mihai Mihalcea și invitații săi. Dansator, coregraf și pedagog, actualmente directorul Centrului Național al Dansului București, Mihai Mihalcea este
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
CNDB, i-am admirat tenacitatea cu care a încercat sa transforme un spațiu destinat altor activități într-unul potrivit atelierelor și spectacolelor de dans. De aceea, deși știam că nu a mai avut vreme pentru creație, am așteptat cu interes AMPRENTA care urma să-i pună în valoare, prin reluarea unor lucrări, dar mai ales prin invitații săi, opțiunile actuale. Stars High in Amnesia's Sky, poate cea mai importantă creație de până acum a lui Mihai Mihalcea. Concepută în anul
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
chiar de o parodie veselă a stalinismului integral. Din nefericire, "văduva" nu e "veselă", iar opereta de la București se înfundă în impasul tragicului cotidian". Text datat "decembrie 1986". Oare cît timp, Doamne, sentimentul de patrie al românilor va mai purta amprenta de sînge a stalinismului? *** Nu o dată, Virgil Ierunca devine "splendid ca o ironie". Prin mijlocirea instrumentului ironic, irealizarea stilistică tratează cum se cuvine irealizarea valorilor, atît de numeroasă în epoca noastră de compromisuri și compromiteri, încît riscă a-i compune
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
Remus orchestra Filarmonicii „George Enescu” aflată într-o Azoiței a relevat încărcătura filosofică a gândirii dispoziție de autentică angajare în actul interpretativ, au beethoveniene, care în cazul concertului este una mai oferit o variantă interesantă și dinamică a opusului puțin amprentată de drama existențială imediată ci mahlerian. În general orchestrele noastre au o sobrietate îndreptată către consolarea și contemplarea celestă. În scenică, uneori vecină cu staticul, dar de aceasta dată am această concepție diferențierile s-au situat undeva pe sesizat o
Beethoven-Mahler/ Azoi?ei/ Wolters by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/83457_a_84782]
-
prin formele de guvernare". Pentru ca la adăpostul acestuia, sofismul să se înscrie con brio : , Ea (valoarea estetică) nu se află, însă, în stare pură, ci încorporată unei opere, unde polarizează niște valori auxiliare, unele dintre acestea putînd fi, într-adevăr, amprentate de spiritul epocii". Păi dacă nu se află ,în stare pură", ci într-o inevitabilă asociere cu ,valorile auxiliare", mărci ale epocii, firește că poate fi, că este frecvent ,influențată" de ele în mediul în care ia naștere plăsmuirea de
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
ceva răsuflat. Geniul voltairian nu are legătură cu spiritul voltairian. Sigur că a fost om de spirit. Dar oamenii de spirit de atunci, dacă i-am întîlni astăzi poate că ne-ar dezamăgi în multe privințe. Literatura franceză m-a amprentat puternic. În primul rînd cea din secolul XIX, dar și cea din secolul XVIII și, ceva mai tîrziu cea din secolul XVI. Montaigne și Rabelais pentru mine sunt autori hotărîtori, de bază. Este o mare greșeală să crezi, cum credea
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
muzicale, constituind o frescă cuprinzătoare. Remarcăm în această lucrare dispunerea concertantă a jocului instrumental, abundent în formule violonistice autentice. Marțian Negrea (1893- 1973), prin Cvartetul de coarde în mi bemol major op.17 (1949), ilustrează tipologia neoromantică de contingență folclorică. Amprenta subiectivului asupra formei muzicale tradiționale este determinată aici de motivarea romantică a mesajului artistic și de cromatica limbajului armonic. Fără nici o intenție abstractizantă, muzica cvartetului comunică simplu, direct și armonios esențe pure, românești, în starea lor intimă.
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]