1,134 matches
-
și de sindromuri de retard mintal, exprimându-se în formule contorsionate, lozincarde, bombastice, vizibil artificiale, care în ciuda realizărilor artistice, nu o dată demne de apreciere, ori a scenariilor care se vor din răsputeri a fi luate în serios, provoacă derizoriul și amuzamentul involuntar. 892 Paul Cernat, Tinerețea Epocii de Aur, în idem, Explorări în comunismul românesc I, pp. 239-242. 893 Ibidem, p. 246. "Cultivarea miturilor naționale, predilecția pentru metaforele organiciste și naturiste, conștiința aurorală, obsesia germinației și a nașterii indică un fond
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
tratamentului și orice rezultate și/sau experiențe deosebite, precum și orice sfat pe care i l-ați dat. Fișele dumneavoastră ar trebui să fie clare și ușor de Înțeles, Însă pur factuale - fără comentarii sau opinii care, chiar și făcute din amuzament, ar putea fi interpretate greșit. Țineți minte că pacienții au dreptul de a-și vedea fișele, În cazul În care solicită acest lucru, și ele v-ar putea fi necesare ca parte a apărării În eventualitatea nefericită (deși destul de rar
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
mărturisit și cu tot dinadinsul, o artă cu tendință morală, dar și de imediată eficiență politică, în forme lipsite de gravitate. Spiritual, cu o căutătură ageră și mai degrabă indulgentă, A. își scrutează epoca, atât de plină de contraste, cu amuzament, dar și cu luare-aminte. Se desfășoară, în comediile lui, o panoramă diversă, moravuri și năravuri fel de fel, cu apariții de toată nostimada. Apar, astfel, ișlicari ruginiți și filfizoni nu tocmai copți la minte, cu ambetări cosmopolite (Iorgu de la Sadagura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
40-41). Puteam caracteriza aceste relatări ca fiind pentru creduli, dar acest lucru nu exclude faptul că unii vor percepe aceste "evenimente" ca fiind "reale". În mod cert, există oameni care citesc astfel de exemple de fabulație strict pentru valoarea de amuzament a poveștilor, neținând seama că aceste povești au un statut fenomenologic. Acești cititori sunt scepticii cu simțul umorului. Dar, deși asemenea relatări pun la încercare credulitatea cititorilor sceptici, ar fi la fel de dificil să credem că toți cititorii ziarelor precum Weekly
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
eufuismul și vechea "realitate" retorică a unei lumi lingvistice și foarte simbolice, intrând în schimb în "realitatea" unei lumi temporale sau empirice. Sau, după cum o caracterizează C. S. Lewis, "firul narativ o ia rapid pe un alt drum; detaliile întâmplării, amuzamentul oferit la fiecare loc de odihnă, purtarea mulțimilor... [Kemp] mă face să cred fiecare cuvânt pe care îl scrie" (417). Așa arată încurajarea jurnalismului literar narativ făcută de către eminentul om de litere din secolul al XVI-lea. Apelul făcut de
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
reportajul social are antecedente. Până la urmă, relatarea lui Vitalis despre moartea lui William Cuceritorul are un aspect social, având în vedere natura sa omiletică: intenția sa a fost salvarea trupului. În secolul al XVI-lea pamfletele despre hoți serveau drept amuzament dar examinau și o problemă urbană, aceea a tâlharilor și a hoților de buzunare londonezi, sau ceea ce numim astăzi "escrocul". John Taylor, "poetul apei", a descris în secolul al XVII-lea cum traiul barcagiilor era amenințat de căruțași, iar Henry
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
iar Thoreau, refuzând să facă modificări, și-a retras capitolele rămase (Theroux xii-xiii). Printre caracterizările sale el notează bâiguielile unui imbecil, respinge un mic dejun contaminat cu suc de tabac de către chelnerul care scuipă și vomită după ce mănâncă scoici, spre amuzamentul chelnerului (104-14). În mod clar, aceste chestiuni profane ale prezentului inconcluziv erau neplăcute pentru sensibilitățile delicate ale societății Brahmine. Mai mult, astfel de jurnaliști "călători" erau determinați să acționeze social la fel cum vor face cei de mai târziu, de la
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în fiecare seară cu nevasta lui și că înainte de asta „îi trăgeam o limbă. Ca să nu-mi fie scârbă îi puneam înghețată pe clitoris. ș...ț Puneam și puțină frișcă”. Exagerări bolnăvicioase de acest gen au fost extrem de multe, spre amuzamentul agresorilor, care găseau o plăcere perversă în a forța deținuții să inventeze absurdități înjositoare. Efectul, în acest caz, a fost că toată camera a izbucnit în râs, iar Țurcanu a răcnit, după spusele martorilor, doar ca să nu râdă. Aproape toți
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
crucii), atingerea foii albe de hârtie (oh, Mallarmé, cel obsedat de pagina neprihănită precum albul lebădoi, "le vierge, le vivace"), materialul din care era confecționată partea eminamente activă a instrumentului, dispenserul de cerneală (numit "peniță", cuvânt distorsionat de străinezi, spre amuzamentul băștinașilor carpatini) aurul garanta o lină lunecare pe hârtie, caracteristicile a ceea ce avea să devină (în terminologia de azi) "suportul mesajului" culoare, tușeu, "fragrance", ba chiar și gust când purtătorul hârtiei scrise trebuia (fiind capturat de neprieteni) să ingereze mesajuli
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
în ordinea existenței) pot fi indicii pentru "psihocrați" și pentru cei practicând cu mai mult sau mai puțină pricepere, mai mult sau mai puține scrupule disecarea sufletului. Prin intermediul acestor, combatanții de pe frontul pe care-l voi numi (mai mult ca amuzament dar nu numai) "psihotronic": pot optimiza acțiunea pe acel "câmp de luptă" aflat în interiorul zonei centrale a Eu-lui este vorba de "moi archaïque". Consolidarea dispozitivului lingvistic prin asimilarea cu încrâncenare a cât mai multor idiomuri este în acest caz o
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
vechea piață de legume din Bulevardul Independenței) urii față de sovietici ("dar ce, preferi să citești despre mareșalul Malinovski). În franceză, doar manifestarea primelor trei litere din Culture în spațiul public (dar mai cu seamă în publicitate) poate fi obiect de amuzament sau/și de scandal. 71 Caută-le singur(ă), tu recepto(a)r(e) a acestui discurs, eu m-am fript odată cu Muma Protectoare a Castității Lingvistice a Studentelor Francofone dintre Copou și cursul inferior al Cacainăi și nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
care îl au impostorii, parveniții, poltronii, copiii răsfățați, femeile acaparatoare și necruțătoare, cu iluzorie înfățișare angelică și bune intenții, stupizii ticăloși de tot soiul. Nu are nici măcar impresia de a fi autor de literatură satirică, deoarece nu este interesat de amuzament, ci de viața involuntar comică, căreia nu e nevoie să îi stilizeze sau caricaturizeze faptele și personajele. Este conștient că substanța literară se găsește pretutindeni în jur, autorului revenindu-i doar rolul de a o identifica și de a o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
mea, chiar și peștii. Ceea ce spun ei se adresează tuturor oamenilor. Mă folosesc de animale pentru a instrui oamenii. În final, tendința inițială este chiar inversată în Epistola din 1678 adresată Doamnei de Montespan. Arta fabulei devine "farmec" destinat plăcerii, amuzamentului. Importanța subiectului constă mai mult în plăcerea textului decît în utilitatea moralei: Este chiar un farmec: el face sufletul atent, Sau mai degrabă îl ține captiv, Legîndu-ne de povestiri Care ne conduc inimile și mințile, după bunu-i plac. Trebuie să
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
însoțește acum copiii în călătoriile de pe glob chiar înainte ca aceștia să aibă permisiunea de a trece strada.” - Josuha Meyrowitz „Banalizarea violenței a devenit un fapt izbitor și amenințător. Lumea noastră nu este mai violentă decât cea de odinioară, dar amuzamentul și indiferența cu care lumea contemplă propriile violențe și modul în care sunt imaginate violențe tot mai multe și mai monstruoase grație imaginilor de cinema și de televiziune este fără precedent.” - Jean Daniel. Banalizarea violenței este răul absolut. În programele
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fizică, socială, economică, sexuală Categorii ale negativității și grade de intensitate Tipul și gravitatea consecințelor asupra victimelor (omucidere, rănire etc.) Nivel de vizibilitate (fățișă, mascată) Nivel de realitate (fizică, simbolică) Nivel de intenționalita-te (premeditată, întâmplătoare, accidentală) Nivel ludic (umor, ironie, amuzament, detașare) Scene de groază și oroare (tragedii) Potențialul impactului negativ al scenelor și actelor Personaje prezentate atractiv, ca autor sau victimă Utilizarea de arme (albe sau de foc) Scenarizare „realistă” a violenței Absența sancțiunii actelor de violență Evitarea suferinței și
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
consecințe-lor reale ale violenței Amestecul de violență și umor Scenarizare și contexte de semnificare Violența ca avertisment. Acte și scene de violență legitimă Acte și scene de violență gratuită sau estetică Acte și scene de autoapărare Violența ca joc și amuzament (ludică) Acte și scene de exaltare, eroizare a violenței Violența logică Contexte de localizare a violenței Cadrul domestic, familial Situații de distracție, relaxare Loc de muncă Strada și utilizarea serviciilor Situații de interacțiune cu autoritățile Violența naturală Contextualizare maniheistă Eroi
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și muzicii. Majoritatea celorlalte posturi sunt vizionate de elevi datorită specificității lor de nișă. Topul primelor 10 canale preferate de cele trei grupuri de vârstă arată tendințe asemănătoare pentru grupele de vârstă superioare și un comportament diferit, orientat preponderent spre amuzament, în cazul elevilor de 7-10 ani (vezi graficul 10). Graficul 10. Canalul TV preferat Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Emisiunile (programele) TV urmărite, de obicei, de către elevii
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea CNA, 2005. Motivația vizionării emisiunilor TV de către elevi Motivele pentru care se uită elevii la televizor sunt legate în principal de dorințele de distracție și amuzament (plăcere). Acest motiv apare pe primul loc la toate cele trei categorii de elevi, dar este invocat într-o proporție mai mare de către grupa de vârstă 7-10 ani (50%), urmată de grupa de vârstă de 11-14 ani (46%) și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sub 5%). Tulburările de somn sunt mai frecvente la vârstele de 7-9 ani (între 10% și 15%) și scad până la 3% la vârsta de 18 ani. Tabelul 4. Efectele violenței TV asupra comportamentului copiilor pe vârste (%) Vârsta NS/NR % Indiferent/amuzament % Curaj/îndrăzneală % Imitare % Groază/nesiguranță % Perturbă somnul % 7 ani 24,72 18,54 11,24 2,25 28,65 14,61 8 ani 17,90 27,63 12,84 3,89 27,24 10,51 9 ani 17,51 26
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
curaj. Acest tip de comportament este declarat de aproape 20% dintre copiii de șapte ani, dar procentul scade la jumătate, la vârsta de 18 ani (tabelul 5). Tabelul 5. Efectele violenței TV asupra băieților pe vârste (%) Vârsta NS/NR % Indiferent/amuzament % Curaj/îndrăzneală % Imitare % Groază/nesiguranță % Perturbă somnul % 7 ani 19,05 19,05 17,86 4,76 28,57 10,71 8 ani 14,71 29,41 17,65 5,15 21,32 11,76 9 ani 13,19 33
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
la șapte ani, dar evoluția nu este atât de accentuat; la 18 ani, numai 36% dintre fete declară acest comportament, față de 54% dintre băieții de aceeași vârstă. Tabelul 6. Efectele violenței TV asupra fetelor pe vârste (%) Vârsta NS/NR % Indiferent/amuzament % Curaj/îndrăzneală % Imitare % Groază/nesiguranță % Perturbă somnul % 7 ani 29,79 18,09 5,32 0,00 28,72 18,09 8 ani 21,49 25,62 7,44 2,48 33,88 9,09 9 ani 21,57 19
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fac șei de ninsori deșelate” (Ningere de vocale). Poetul practică și un soi de letrism: „Leng va ri șerc” (Elegie); „Mi-e creierul abcdefghijklmnoprsștțuvxw” (Creier aprins). Modernismele și ultramodernismele de această speță nu sunt însă decât momente de relaxare și amuzament într-o activitate poetică impulsionată de un patos romantic eruptiv, înscris în sensibilitatea modernă îndeosebi prin adoptarea unor unelte expresioniste. Ca autor de proză narativă, P. s-a afirmat cu povestirile fantastice din Cărțile poștale ale morții (1970; Premiul Uniunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
cei leneși. Acest minim de îngrijorare este necesar pentru a putea lupta cu nepăsarea unor școlari, alimentată și de indiferența familiilor respective. 4. Ambiția, dorința de a fi printre primii, este și ea un stimulent în unele cazuri. Asistăm, cu amuzament, cum, uneori, în clasele mici, numeroși elevi se agită, ridicând mâna ca să răspundă ei la o întrebare. Unele familii exagerează pretinzând ca băiatul sau fata lor să fie neapărat printre premianți. Exagerările în acest sens pot duce la sentimente negative
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atașament tacit (exprimat, deocamdată, cu delegație, de interesul pentru bunurile noii proprietare): "Curiozitatea lui Marcian fusese curînd deșteptată de atîtea lucruri noi. Elena ar fi voit să împiedice șuieratul sirenelor și vîjîitul mașinilor, dar Marcian găsea în ele nu numai amuzamentul unui copil mare pentru o mare jucărie, dar și anume armonii noi, foarte interesante pentru urechea lui de compozitor. Nu simfonia motorului, speculată îndestul de muzica modernă, ci unele elemente de sonorități, unele combinații de sunete, unele ecouri și rezonanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Roxana, Roxana, Roxana, București, 1978; Ețetera, Timișoara, 1979; Cântece strengărești, București, 1981; Cuibușorul nostru de nicicând, Timișoara, 1982; Ultimul exemplar, București, 1987; Tereremul ocarinei, Timișoara, 1995; Vreo carte, Timișoara, 1995; Poeme de cinci stele, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Amuzament și gravitate, RL, 1977, 42; Cornel Ungureanu, Gheorghe Azap și plăcerile vieții la țară, O, 1979, 29; Gabriela Omăt, Gheorghe Azap sau Despre iubirea de literatură, „Semenicul”, 1980, 10; Felea, Aspecte, II, 284-286; Simion, Scriitori, III, 393-398; Dicț. scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285512_a_286841]