1,788 matches
-
măsură alcătuite după principiul biobibliografic, conțin și citate succinte, pertinente caracterizări ale operelor avute în vedere, cât și informații privind traducerile acestora în limba cehă. O amplă introducere semnată de V. prezintă evoluția literaturii române de la Analele de la Bistrița și Analele de la Putna până la nouăzeciști, de la personalitățile epocilor veche, clasică și modernă până la perioada contemporană. Dicționarul, prin bogata cantitate de informații expuse sistematic, este o lucrare fundamentală pentru cititorul ceh interesat de fizionomia literaturii noastre. V. a contribuit și prin traduceri
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
activitate de istoric literar și de editor. Participă la editarea integrală a operei lui Mihai Eminescu, finalizând șantierul deschis de Perpessicius în perioada interbelică. Din 1992 este director al Centrului de Studii Bucovina al Academiei Române, de la Rădăuți, redactor-șef la „Analele Bucovinei” și fondator al programului Enciclopedia Bucovinei în studii și monografii. Face parte din colegiile de redacție ale revistelor „Septentrion” (director din 1995), organ al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (Rădăuți), și „Glasul Bucovinei” (Cernăuți). În 2001
VATAMANIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290463_a_291792]
-
cu Ordinul Coroana României în grad de Mare Ofițer. Neobosită militantă pe tărâm cultural, V. a deschis în 1898 un salon literar în apartamentul său din Paris, în 1912 a fondat împreună cu N. Iorga, Dimitrie Gusti, O. Goga ș.a. Cercul Analelor din București - importantă instituție a Conferințelor franco-române, afiliată la Cercul Analelor din Paris - și a participat, alături de N. Iorga, la întemeierea Ligii Culturale; în 1927 a înființat cu diplomatul Nicolae Pillat „Biblioteca universală pentru sprijinirea traducerilor”. Din 1922 a făcut
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
pe tărâm cultural, V. a deschis în 1898 un salon literar în apartamentul său din Paris, în 1912 a fondat împreună cu N. Iorga, Dimitrie Gusti, O. Goga ș.a. Cercul Analelor din București - importantă instituție a Conferințelor franco-române, afiliată la Cercul Analelor din Paris - și a participat, alături de N. Iorga, la întemeierea Ligii Culturale; în 1927 a înființat cu diplomatul Nicolae Pillat „Biblioteca universală pentru sprijinirea traducerilor”. Din 1922 a făcut parte din comitetul de conducere al Comisiei de Cooperare Intelectuală de la
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
iar în 1877-1878 a figurat ca administrator al săptămânalului „Globul”. Pasionat de astronomie și de observațiile meteorologice, după 1900 este, un timp, șeful Stațiunii Meteorologice București-Oraș. De altfel, douăzeci de ani fără întrerupere, între 1888 și 1907, a publicat în „Analele Institutului de Meteorologie al României” seria intitulată Efemeridă astronomică pentru București. V. a fost unul din cei mai activi traducători în deceniul 1870-1880. S-a îndreptat în special către literatura germană, tălmăcind o parte din piesa Don Carlos de Schiller
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
Două epistolare, F, 1994, 10-11; Tania Radu, „Scrisori către fiul și fiica mea”, RITL, 1994, 4; Ion Simuț, Revizuiri, I, București, 1995, 257-261; Dan C. Mihăilescu, Mica bibliotecă de toamnă, „22”, 1997, 49; Frusinica Moraru, Femei arestate în anii 1949-1953 , „Analele Sighet”, 1997, 7; Stelian Tănase, Anatomia mistificării, București, 1997, 196-198; Z. Ornea, Jurnalul unei ființe rare, RL, 1998, 4; Dan C. Mihăilescu, Triumful resemnării, „22”, 1998, 4, 5; Cornelia Pillat, Ceva despre Alice Voinescu, RL, 1998, 13; Adriana Bittel, Autoportretul
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
doctorandă la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași cu tema Proclamarea Regatului României; articole publicate: Organizarea ceremoniilor Încoronării de la 10 mai 1881, În Xenopoliana, XIV (2006), 1-4, p. 109-118; Proiecte de constituire a Regatului României (1866-1877), În Analele Științifice ale „Universității Alexandru Ioan Cuza”. Istorie, Iași, tomul LII-LIII, 2006-2007, p. 115-135; Acțiunea politico-diplomatică pentru realizarea actului proclamării Regatului României (1878-1881), În Revista Arhivelor, LXXXV (2008), 1, p. 177-189; Suzana Bodale, Arcadie M. Bodale, Preromantismul românesc: versiuni inedite ale
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
la Universitatea „Poitiers” din Franța - Facultatea de Științe Umaniste și Arte; din 2005 membru În Consiliul științific al Centrului pentru cercetarea istoriei relațiilor internaționale ,,Grigore Gafencu” (În cadrul Facultății de Științe Umaniste, Universitatea ,,Valahia” din Târgoviște), secretar de redacție al revistei ,Analele Universității Valahia, seria Arheologie-Istorie, 2005-2010; din 2009 - membru al board-ului editorial al revistei Valahian Journal of Historical Studies, Târgoviște; cărți de autor: România În politica orientală a Franței (1866-1878), ediția a II-a, adăugită și revizuită, Târgoviște, Editura Cetatea
Lista autorilor. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
1857, la semnificația de „program” al Unirii Principatelor ori al constituirii statului modern <ref id="22"> 22 D. A. Sturdza, Însemnătatea europeană a realizării definitive a dorințelor rostite de Divanurile ad hoc la 7/19 și 9/21 octombrie 1857, În Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice, seria II, t. XXXIV, București, 1912, p. 609-833; Idem, Autoritatea faptului Îndeplinit executat În 1866 de cei Îndreptățiți, În același loc, p. 834-1022; v., pentru semnificația de „program” al Unirii, Dan Berindei, Epoca Unirii, București, 1979
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
Streinul - reperele unei poetici moderne, RL, 1994, 5; Aurel Petrescu, Mircea Streinul, VR, 1994, 11-12; Nicolae Havriliuc, Mircea Streinul, CNT, 1995, 9, 10; Z. Ornea, Mircea Streinul romancier, RL, 1995, 28; Mircea A. Diaconu, Revista „Iconar” și mișcarea literară interbelică, „Analele Bucovinei”, 1995, 2; Mircea Streinul și contemporanii săi (anchetă realizată de Mircea A. Diaconu; participă Mihai Cazacu, Leon Țopa, E. Ar. Zaharia, Vladimir Trebici), JL, 1995, 13-16; Pericle Martinescu, Destinul dramatic al lui Mircea Streinul, JL, 1995, 13-16; Nicolae Scurtu
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
din țară și din străinătate: „La France latine”, „Revue de linguistique romane”, „Dacoromania”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revue internationale d’onomastique”, „Zeitschrift für französische Sprache und Literatur”, „Manuscriptum”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis Babeș-Bolyai”, „Revista de filologie romanică și germanică”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Membru al unor societăți științifice europene, dintre lucrările sale au fost apreciate Cours pratique de prononciation française (1964), La Prononciation du français contemporain (1972) și Le Français contemporain. Morphologie (I-III, 1973-1978), ultimele în colaborare cu
TANASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
Hötzendorf, Aus meiner Dienstzeit, 1906-1918, 5 vol., Vienna - Berlin - Leipzig - München, 1921-1925, vol. 2, p. 351-370. Vezi și Claudiu Lucian Topor, România, Austro Ungaria și Războiul din Balcani. Vizita la București a generalului Conrad von Hötzendorf (28-30 noiembrie 1912), În Analele Științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, seria Istorie, tomul LI, 2005, p. 189-200, 194-195. Privind planificarea militară rusă prebelică și atenția acordată frontului român, cf. Bruce W. Menning, War Planning and Initial Operations in the Russian Context, În
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
părți contractante se angajează să-și acorde asistență cu toate forțele lor militare și să nu Încheie pacea decât Împreună și de comun acord”; vezi <ref>textul integral al Tratatului la Viorica Moisuc, Din arhiva istorică a României (I), În Anale de Istorie, anul XXII, nr. 1/1976, p. 109-110.</ref></footnote>, o serioasă contrapondere față de pericolul panslavismului. De altfel, Încă din primăvara anului 1880, Contele Andrássy, deși retras din viața politică, avea să-i Împărtășească lui Carol I opinia sa
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
în anii celui de-al doilea război mondial” (1977, în colaborare cu George Ivașcu), Discursuri de recepție la Academia Română (1980, în colaborare cu Octav Păun). A publicat, de asemenea, ediții din scrierile unor autori contemporani. Colaborează la „Contemporanul”, „Dilema”, „Vineri”, „Analele Universității București”, „Limbă și literatură”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Viața românească”. A ținut cronica cinematografică în „Contemporanul” (1961-1972) și în „România literară” cronica radio-tv (rubrica „Tele-glose”, 1972), apoi, vreme de douăzeci și cinci de ani, cronica radio, semnată
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
de la istoria evenimențială, preponderent politică și instituțională, întemeiată, metodologic, pe critica izvoarelor documentare (adică pe erudiție), la istoria structurilor (îndeosebi economice și sociale), simbolizată, la finele celui de-al treilea deceniu al secolului XX, de apariția noii școli franceze a „Analelor”2 - un fenomen cu profunde implicații, dar care, astăzi, în epoca noastră postmodernă, a ajuns el însuși... istorie -, nu a rămas fără urmări (nici nu avea cum) asupra reconstituirilor vieții cotidiene. Din descriptive, ele au devenit analitice și explicative, consensual
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acest mod, istoria vieții cotidiene și-a croit acces spre „tendințe”, „procese”, „constante” și „repetiții”, imitând, inclusiv în privința interdisciplinarității, direcția economică și socială pe făgașul căreia Marc Bloch, Lucien Febvre și discipolii lor din prima și a doua generație a „Analelor” angajaseră disciplina istorică. Acest mimetism nu a fost totuși complet. Având drept obiect de studiu nu numai cadrele vieții, ci, în primul rând, oamenii- mai exact, grupurile sociale -, diversele reconstituiri ale cotidianului au fost constrânse, în demersul lor analitic, să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Personality”, în H. Bonarius, G. van Heck, N. Smid (ed.), Personality in Europe: Theoretical and Empirical Developments, Swets and Zeitlinger, Lisse. Ierunca, V. (1990), Fenomenul Pitești (Le phénomène Pitești), Humanitas, București. Ioniță, N. (2000), „Detenția - factor de psihopatizare a personalității”, Analele Sighet. Anii 1954-1960. Fluxurile și refluxurile stalinismului („La détention - facteur de psychopatisation de la personnalité”, Les annales Sighet. Les années 1954-1960. Les flux et reflux du stalinisme), Editura Fundației Academia Civică, București. Jela, D. (1999), Drumul Damascului. Spovedania unui torționar (La
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să ne dezvăluie impresiile lor, de subiecți implicați. Le-am cerut, mai ales, amănunte cu privire la acțiunile de reabilitare a lor. Reluăm și un text pe care i l-am cerut lui V. Gheorghiu, în urmă cu câțiva ani, publicat în Analele științifice ale Universității din Iași - seria Psihologie (tom VI-VII - 1997-1998). Redăm mai jos câteva texte primite. Domnia arbitrariului sau despre condamnarea psihologiei, a psihologilor și a pedagogilor la începutul deceniului opt - studiu de caz (Vladimir Gheorghiu) În mai 1982
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a copilului mic, Edit Press Mihaela SRL, București. Mondero, C. (1990), Dificultades del apendizaje escolar, una perspectiva neuropsiquica, Editorial Piramide, Madrid. Moise, C. (1996), Concepte didactice fundamentale, Editura Ankarom, Iași. Moise, C. (1993), „Alte posibilități de ordonare a metodelor didactice”, Analele Științifice ale Universității „Al.I. Cuza”, seria Psihologie‑Pedagogie, Iași. Moyles, Janet R. (1989), Just Playing? The role and status of play in early childhood education, Open University Press, Buckingham. Moțet, D. (2001), Psihopedagogia recuperării handicapurilor neuromotorii, Editura Fundației Humanitas
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Redactor-șef al „Revistei de folclor” (din 1956) și al „Revistei de etnografie și folclor” (1964-1975), membru în consiliile de redacție ale publicațiilor „Studii și cercetări de istoria artei”, „Revista de studii sud-est europene”, „Limbă și literatură” ș.a., colaborează la „Analele Universității București”, „Romanoslavica”, „Secolul 20”, „Folclor literar” (Timișoara), „Revue roumaine de linguistique”, „Memoriile Comisiei de Folclor”, „Journal of the International Folk Music Council”, „Fabula”, „Schweiz- Archiv für Volkskunde” (Basel), „Acta Ethnographica Academiae Scientiarum Hungaricae”, „Uomo & cultura” (Palermo) ș.a. Publică studii
POP-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Perfecționare a Cadrelor Didactice din Craiova, de unde se transferă ca lector la Facultatea de Filologie a Universității craiovene, devenind în 1990 profesor și decan. În ultimii ani de viață este senator PNȚCD în Parlamentul României. Colaborează la „Ramuri”, „Arhivele Olteniei”, „Analele Universității din Craiova”, „Gazeta Gorjului”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Philologica” ș.a. Principala contribuție a lui P. în domeniul folcloristicii este culegerea Cântece bătrânești din Oltenia (1970), care conține aproape o sută de balade (fantastice, vitejești, istorice, păstorești, haiducești, familiale etc.) din partea
POPESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288923_a_290252]
-
recenzii în „Ateneu”, „Familia”, „Limbă și literatură”, „Literatorul”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Tribuna”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Participă la simpozioane literare din Debrețin, Belgrad, Sofia, publică și în revista „Noi” a românilor din Ungaria sau în „Analele Societății de Limba Română” din fosta Iugoslavie. Colaborează la realizarea a două volume din seria de corespondență George Bariț și contemporanii săi (II-III, 1975-1977), lucrare distinsă cu Premiul „N. Iorga” al Academiei Române. I s-au acordat, de asemenea, șase premii
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
ș.a. Debutul publicistic are loc în 1922 în „Buletinul Seminarului Pedagogic din Iași” cu articolul Literatura romantică franceză în educație. Semnătura sa va fi prezentă în „Viața românească”, „Athenaeum”, „Gând românesc”, „Însemnări ieșene”, „Ethos”, „Opinia”, „Revue de littérature comparée” (Paris), „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Synthesis”, „Secolul 20”, „Cronica”, „Convorbiri literare” ș.a. P. rămâne, înainte de toate, un model al profesorului, prin ținută academică, eleganță, rigoare, îmbinate cu
POPA-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288914_a_290243]
-
Biblioteca Academiei Române, unde rămâne până în martie 1958, când se vede înlăturat din motive politice, ca autor al lucrării Enciclopedia „Cugetarea”, pe care o publicase în 1940. A colaborat, în afara ziarelor „Universul” și „Cuvântul”, la „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Analele Dobrogei”, „Arhiva” (Iași), „Arhivele Olteniei”, „Almanahul ziarului «Dimineața»”, „Buletinul «Mihai Eminescu»”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cercetări istorice”, „Convorbiri literare”, „Cuget clar”, „Calendarul ziarului «Universul»”, „Datina” (Craiova), „Dimineața” (Cernăuți), „Făt-Frumos”, „Floarea de foc”, „Glasul Bisericii”, „Junimea literară”, „Limba română”, „Lumea românească”, „Neamul
PREDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289005_a_290334]
-
va conduce până la pensionare. Debutează în „Iașul literar” (1959). Colaborează, uneori sub pseudonimul A. Fotinos, cu articole, eseuri și traduceri la „Studii de literatură universală”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Secolul 20”, „Luceafărul”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Cronică”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Orizont”, „Ateneu”, „Transilvania”, „Tomis” ș.a., precum și la periodice din Grecia și Cipru („Nea synora”, „Tomes”, „Kainourghia epohi”, „Ipirotiki estia”, „Logotehniki dimiourghia”, „Gramata kai tehnes”). Deține premiul „Valoarea culturală” acordat de Uniunea Literaților
RADOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289093_a_290422]