570 matches
-
Adriane, derbedeii ăia și-au bătut joc de tine. Un neîntrecut izvor al spiritului. Ai nimerit la o șezătoare în care se luau peste picior. Maimuțoiul e pe trei sferturi analfabet!... O fi analfabet. Dar o face din modestie... Pe sub analfabetism, curge ascuns un imbatabil șuvoi al spiritului, se pregăti să răspundă Bărbatul de Ceață. Însă în loc de răspunsul Bărbatului de Ceață, madam Clementina Magherușan dete un strigăt. Și, pradă epuizării nervoase, se prăbuși (nădușită și cartilaginoasă), pe covor. Picioarele i se
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se spânzure de o vorbă bună. Semenii îți asigură liniștea, dacă te menții în zona gri a performanțelor. La bătrânețe, unele iluzii apar odată cu scleroza. Șmecherul e individul care golește buzunarele semenilor fără violență. Generația tânără este condamnată la un analfabetism al sensibilității. Freud a descoperit vulcanii noroioși din noi. Canibalismul a avut întotdeauna scuze existențiale. Nebunii au numai certitudini. Dacă politețea este rezervată regilor, înseamnă că străzile și localurile publice sunt înțesate de antimonarhiști. Din cauza unei glume, am pierdut un
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
la public pe care îl are festivalul berii. Asta și pentru ca poeții beau vodcă. Unii scriu numai când nu au nimic de spus. Suferim, adesea, pentru cei care mor în romane, nu și pentru cei din spitale. Mergem spre un analfabetism al sensibilității. Toate doctrinele care și-au propus să schimbe omul au eșuat lamentabil. Omul a ajuns pe Lună, trecând prin Hiroșima și Cernobâl. Se pare că alienarea rămâne principalul produs al progresului. Căutăm disperați răspunsuri la întrebările fundamentale. Deși
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Vrea la lupta cea mare. Ce dezastru, cînd te gîndești cît de mult promitea În tinerețe. Tuturor. Gheorghe Pele (probabil fotbalistul) are un articol lung despre construcții de șosele asfaltate, căi ferate, locuințe noi și arătoase, orașe, ridicarea metroului, lichidarea analfabetismului, a turbării, inventarea penicilinei, la care-au contribuit comuniștii. S-o fi stricat calendarul, mă uit pe el, văd o femeie dezbrăcată și 1991 și cînd colo e 1946 sau 1988. Ce frumoase erau corurile patriotice de odinioară. Și Înc-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
întunecat. Chiar dacă regimurile balcanice nu funcționau întotdeauna eficient, fuseseră cel puțin introduse instituții guvernamentale progresiste care puteau servi drept bază îmbunătățirii viitoare a situației. Existau sisteme administrative naționale care acopereau aria întregii națiuni și asigurau servicii polițienești și de siguranță. Analfabetismul era foarte răspîndit, deși fuseseră deschise școli primare și secundare, chiar și în zonele îndepărtate, și fusese măcar acceptat idealul unui învățămînt general. Grecia, de pildă, instituise un sistem educațional care putea fi comparat avantajos cu cele ale unor state
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
culturi speciale ca floarea soarelui, tutunul, sfecla de zahăr și soia. În cele din urmă, țărănimea revendica un sistem de învățămînt care să permită să intre în lumea modernă. La începutul celui de-al doilea război mondial, cifrele referitoare la analfabetism erau de 27% pentru Grecia, 32% pentru Bulgaria, 40% pentru Iugoslavia, 50% pentru România și 85% pentru Albania.38 Bineînțeles, după primul război mondial, una dintre cele mai mari piedici în fața activității guvernului în vederea acordării oricărui sector al populației era
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
414 volume în 1955 și a 80.397 în 1966. Propaganda anunță: "în cursul acestor ani de viață liberă, lumina și cultura au pătruns victorios pînă în colțurile cele mai îndepărtate ale țării, moștenirea rușinoasă lăsată de regimul de exploatare analfabetismul, marasmul a fost lichidată. O vastă rețea de școli și de instituții de învățămînt preșcolar elementar, mediu și superior cuprinde orașele și satele țării". Brucan povestește că a văzut în fundul unui sat izolat un bătrîn de optzeci și doi de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
milion spre anul 1860. La această creștere imigrația a contribuit cu aproximativ jumătate, încât în 1897 recensământul înregistra doar 47,8 % populație moldovenească, 19,7 ucraineni și 8,1% ruși. În plus, românii erau menținuți într-o stare gravă de analfabetism, cel mai mare procent după țigani - 89.5% pentru bărbați și 98,3% pentru femei. De asemenea, marea majoritate a populației românești trăia la sate, în timp ce orașele erau locuite, preponderent, de ruși și evrei. În prima fază autonomia Basarabiei a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a fost susținută, după 1870, de aparatul de stat, rusificarea populației române din Basarabia nu a înregistrat succesele scontate. În tot secolul al XIX-lea, populația rurală a provinciei, așadar marea majoritate a locuitorilor provinciei, au rămas în afara modernității, din cauza analfabetismului și stării lamentabile a infrastructurii. Românii basarabeni au căpătat o rezistență la orice ideologie modernă, inclusiv națională, și nu au dezvoltat o conștiință a românității, deși limba vorbită era cea română. Pe de altă parte, nu s-a reușit nici
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Regatul României ar fi două națiuni separate, activitatea lor s-a îndreptat mai ales spre rusificare, spre adormirea sentimentului național de orice natură și, ca prioritate, garantarea loialității față de țar și de imperiu și împiedicarea oricărei manifestări naționaliste, prin menținerea analfabetismului și prin ruralizare. Inventarea limbii moldovenești a debutat abia după evenimentele critice care au avut loc în Imperiul Rus după 1917 și a luat amploare după clarificarea situației din URSS, odată cu întemeierea Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești, în 1924. În
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
funcție mai mulți ani. O altă figură proeminentă a societății indiene este și Mahatma Gandhi, pentru care puterea femeilor este fundamentată de „principii morale puternice”. Din perspectiva Indirei Gandhi, problemele femeilor sunt generate de sărăcie, de lipsa oportunităților economice și analfabetism” (Segal, 1999). Rămânând la problema patriarhatului, mai adăugăm prestigiul copiilor de sex masculin, ei urmând să îndeplinească rolul de „șefi ai familiei”, ceea ce implică asigurarea prosperității financiare a familiei, luarea de decizii și aplicațiile de ordin disciplinar. După Uma A
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
atît de mult ideologia dominantă de după al doilea război mondial. Fără îndoială, pe prima pagină a publicației, autorul editorialului dorește să recunoască neajunsurile acelui trecut rural, cititorul fiind îndemnat să-i caute urmele și să-i înțeleagă lecția, neajunsurile sînt analfabetismul, sărăcia, boala și moartea. "Totuși, se continuă în text, se pune problema să abolim de-acum înainte abuzurile unui secol industrial, sursele noului comportament trebuie, inevitabil, căutate în afara civilizației fierului și cărbunelui." Urmează o lungă evocare, pe jumătate duioasă, pe
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
primară, din nefericire" declara ministrul D. Gusti în 1933 -, "cu toate minunatele dispoziții legale, năzuințele ei foarte leale și sacrificiile, poate, încă nu îndeajuns de mari ale bugetului, nu își îndeplinește adevărata ei misiune și nu numai că nu stîrpește analfabetismul, dar îl alimentează" (52, p. 135). Ceea ce îl îngrijora în mod deosebit pe marele sociolog era frecvența școlară foarte scăzută a copiilor din mediul rural. După opinia sa, cauzele erau de ordin pedagogic și social: a) prin conținutul ei, școala
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
seama de trebuințele economice ale săteanului, îl obliga să apeleze la forța de muncă a copiilor și în perioada anului de învățămînt; c) condițiile materiale, deosebit de grele, ale unui număr mare de familii nu le îngăduiau întreținerea copiilor în școală (,,analfabetismul nu poate fi înlăturat complet numai prin măsuri de ordin școlar, fiind în oarecare măsură condiționat de fapte de ordin economic"). Ce propuneri face D. Gusti pentru ca școala rurală să fie privită cu interes de țărani? Acestea sînt: 1. conținutul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
scăzuse la 39,3% (4, p. 70). Se impuneau, de aceea, noi măsuri și, mai ales, concentrarea mai multor forțe. În acest sens, UNESCO organizează la Teheran, în 1965, Conferința miniștrilor educației care a atras atenția asupra proporțiilor reale ale analfabetismului. Cu acest prilej au ieșit în evidență multiplele valențe ale unei noi modalități de instruire și educare a adulților neștiutori de carte: alfabetizarea funcțională. Față de practicile anterioare, care se limitau să-i învețe pe analfabeți cititului și scrisul, noua experiență
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și cuprinde toate aspectele vieții sale. Dacă în cursul deceniului al optulea țările dezvoltate au reușit să antreneze un număr destul de mare de adulți în diverse forme de educație permanentă, țările în curs de dezvoltare au continuat lupta dramatică împotriva analfabetismului. La zece ani de la lansarea Programului experimental de alfabetizare (Teheran, 1965), a avut loc, la Persepolis, un Simpozion internațional cu care prilej s-a constatat progresul extrem de lent în acest domeniu. Dacă, în urma eforturilor financiare și umane ale acestor țări
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
șomaj atinge 50 % la patru ani de la încheierea studiilor, cf. INSEE, France. Portrait social, 2001-2002, pp. 178-179). Sociologia educației, care analizează și denunță inegalitățile sociale în ceea ce privește reușita și care, în plus, subliniază legătura între violență (Debarbieux), eșec (Dubet, Duru-Bellat) și analfabetism (Lahire) prelungește, în felul său, tradiția durkheimiană și republicană a școlii ca loc prin excelență al socializării culturale, al integrării sociale și politice. Teoriile identitare Pe lângă cele două tradiții evocate, există și o a treia, mai neutră, care nu caută
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lui. Supravegherea video și gardienii în uniformă și-au făcut apariția în numeroase școli. Niște elevi au vrut să dea foc unei școli dintr-o periferie pariziană. Alții au intrat la închisoare. În țările noastre, puternic afectate de sărăcie și analfabetism, situația se agravează și devine pe zi ce trece mai îngrijorătoare, date fiind slăbiciunile noastre în a face față acestui fenomen. În Guineea, de exemplu, fenomenul clanurilor, apărut acum patru sau cinci ani în câteva școli de la periferia orașului Conakry
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
moduri considerate nedorite. Orice problemă socială implică o judecată de valoare, conform căreia condiția, împrejurarea, este "rea". Cu alte cuvinte, valorile pot defini sau nu o împrejurare ca o problemă socială. Suicidul, consumul de droguri, abuzul asupra copiilor sau femeilor, analfabetismul etc. toate acestea pot fi definite ca probleme sociale prin valorile societății sau, raportându-ne tot la aceleași valori, ele pot fi considerate acceptabile. Dar nici o împrejurare sau condiție, cât de dramatică sau șocantă ar fi, nu este o problemă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în decurs de puțin mai mult de un deceniu să impulsioneze învățământul primar românesc. După cum arată și tabelul 15, progresele față de anii '70 ai secolului al XIX-lea sunt de-a dreptul impresionante. Totuși, la sfârșitul primului său mandat (1897-1899), analfabetismul general, cu atât mai pregnant cel rural și femeiesc, era covârșitor. Iată tabloul general al situației literalității în Regat la 1899. Tabel 14. Știința de carte în Regat, după sex și regiune, în 1899 Masculin Feminin Total general de la 7
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
66,2 14,4 58,6 24,8 75,2 Sursa: Recensământul general al populațiunei României (Colescu, 1905, p. LVIII) La cumpăna dintre secole, doar 22 la sută din populația de peste șapte ani a regatului era alfabetizată, în sate rata analfabetismului atingând procentul de 84,8 la sută. Cu totul dramatică era situația literalității femeilor la sate. Doar 4,5 la sută din numărul de țărănci regățene știau să citească sau să scrie, în timp ce minimumul absolut era atins în Oltenia, unde
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Situația cunoașterii de carte și a învățământului primar în cele patru regiuni românești înainte de unire se prezenta în felul următor: Tabel 19. Situația învățământului românesc înainte de Unirea din 1918 Provincia istorică Școli primare românești Învățători Elevi recenzați Elevi înscriși Rata analfabetismului % Vechiul Regat 5.344 8.851 1.032.175 ≈400.00015 43 Ardeal 2.392 2.767 455.397 296.95216 40 Bucovina 179 500 35.135 60 Basarabia 94 Total 7.915 12.118 Sursa: C. Angelescu (1939, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
diversitate și inegalități flagrante între cele patru regiuni istorice alipite în noul stat românesc. În Ardeal, unde exista cea mai veche tradiție educațională, cu rădăcini întinse până la Maria Tereza și politicile sale imperiale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, rata analfabetismului era cea mai mică (dar totuși, de 40 la sută), iar procentul de elevi încorporați în sistemul de învățământ era de asemenea cel mai mare (65 la sută). Reformele haretiste derulate în Vechiul Regat au apropiat sistemul educațional de cel
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cel din Transilvania. Bucovina, intrată mai târziu sub dominația habsburgică (1774), venea în trena celor două. Situația cu adevărat dramatică se întâlnea în Basarabia, unde până în momentul unirii nu funcționa nicio școală românească. O impresie globală a distribuției spațiale a analfabetismului poate rezulta din cartografia neștiutorilor de carte realizată pe baza recensământului din 1930. Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 Sursa: D. Gusti (1930). Enciclopedia României, vol. I., p. 145. În 1930, din cei 14.485.914
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În 1930, din cei 14.485.914 de locuitori cu vârsta trecută de 7 ani, 8.213.592 erau știutori de carte, ceea ce plasează rata literalității la 57 la sută. Petele albe de pe cartograma științei de carte designează enclavele de analfabetism, cele mai multe dintre acestea fiind localizate în Basarabia, unde doar 38,1 la sută din populația știa citi. În timp ce zonele închise sunt concentrate spațial în Transilvania, unde 67 din 100de locuitori aveau știință de carte. Harta evidențiază și structura etnică a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]