1,151 matches
-
lui Novalis, căci basmul pune cel mai bine în depărtare realitatea reprezentată, taina fiind potențată în cea mai mare măsură. Un adevărat "canon al poeziei" care - prin răsturnarea planurilor în actul reflectării - aduce în prim plan fața nevăzută a lumii: anarhică, discontinuă, fluidizată (cf. Novalis, op. cit., pp. 188-189, 201). 22 Aceeași imagine a nașterii limpezite în poemul Ivire: Iar din fund de penumbră, din somn,/ din cenușă, - măiastră pasăre/ cu gheare stelar scrise-n zbor/ limpezește cântul în trecere" (vol. Ora
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Panciul, Vasile Borneanu, Teofil Steriad, Alexandru Bistrițianu, Al. Soare. Producția dramatică este ilustrată de actul V din piesa istorică în cinci acte intitulată 1330, de A. Stătescu. Eseul filosofic este bogat reprezentat prin C. Rădulescu-Motru, Cultura europeană (7-8/1926), Personalism anarhic și personalism energetic (3-4/1927), Perspectivele noii generații (5-6/1928), Cultură și vocație (7-8/1928), Creație și vocație (1-3/1931) - unele texte sunt fragmente din lucrarea Personalismul energetic) - ale lui Al. Dima (O schiță a stadiului actual al problemelor filosofice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
psihologică, silită să apeleze la natura umană universală, și o teorie a interpretării obligată să plece de la ideea unei identități între oameni, cu relativismul istoric, cu o teorie a tipurilor și a concepțiilor despre lume care duce la concluzii sceptice, anarhice și iraționaliste" (s.n. ibid.). Astfel de accente extreme nu apar totuși la Dilthey. Ele sunt proprii mai degrabă "relativizării radicale a semnificației construcțiilor metafizice" întreprinse de către O. Spengler (M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 510), iar apoi pentru a păstra
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
mult invocata "discontinuitate" dintre perioada "pozitivistă" și cea "mistică" a lui Comte este de fapt "o continuitate și o firească desăvîrșire" (ibid., p. 154). Regăsim aici un demers similar tuturor gânditorilor care procedează metodic, ori de câte ori se confruntă cu o situație anarhică și-și asumă rolul de reformatori: ca să dea "o direcție nouă", ei stabilesc într-o primă fază niște principii ferme după care să se călăuzească atunci când vor purcede la curățarea terenului de iluzii, de prejudecăți, de false adevăruri ori de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
moderne?) de-a lungul carierei și a vieții. Generațiile de elevi și studenți de astăzi sunt pregătite de educatori moderni necreativi, în școli moderne necreative. Absolvenții nu au cum să devină „creativi”, ci rămân năuci într-o lume ininteligibilă și anarhică. Exceptând câteva cazuri rare, în tot spațiul euroatlantic nu au apărut încă practici educaționale menite să formeze un „nou mod de a gândi”. Nici vorbă de curricula ultramoderne centrare pe hiperraționalitate și integralitate pepaideumenică! Nici vorbă de școli creative și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
instituție care produce barbari. Idealul școlii viitorului nu va fi Homo stultissimus, ci Homo sapientissimus - adică un nou kosmopolites, cetățeanul „satului global”, personalitate cultivată și creativă, un „om total”. Nu ne putem imagina viitorul populat cu „creiere mici”, neinstruite, leneșe, anarhice și, până la urmă, primitive. Schizofrenia paideutică generată de „prăpastia culturală” este o tragedie a perioadei moderne. Dar oligofrenia pedagogică, pe care noii amatori de nondirectivism ar dori-o, ar fi o criză de mari proporții ce ar antrena, probabil, distrugerea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prezent genetica ridică și alte probleme legate de progresele extraordinare pe care această ramură a științei le-a înregistrat în ultimele decenii. Producerea insulinei umane prin inginerie genetică, adică clonarea acestei molecule, a precedat cu mult clonarea primelor viețuitoare. Dezvoltarea anarhică a acestei științe ar putea duce la adevărate catastrofe biologice. Pericolul devine mare dacă rodul unui cercetător de excepție ar intra pe mâinile unor politicieni fanatici sau s-ar plasa sub incidența unor interese economice majore. Participarea unor oameni de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
temporală și a relațiilor spațiale. Datorită acestor particularități elaborarea deprinderilor grafice este îngreuiată în activitățile de tip școlar și manifestă incapacitatea de a se integra cerințelor de viteză și precizie în executarea temelor școlare, ritmul de lucru este încetinit, adesea anarhic. În sistemul condițiilor perturbante ale adaptării școlare incipiente pot figura dereglări și ale abilităților intelectuale, logice ce definesc potențialul de asimilare a unor conținuturi instructive. Astfel copiii maturi școlari intensitatea (concentrarea volumul) atenția precum și mobilitatea, distribuția acestuia în situații problematice
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
comunitar / 96 2.2. Multiculturalism și ghetoizare / 96 2.3. Comunitatea "instrucțiuni" de "asamblare" și "depanare" / 97 2.4. Segregare și congregare în societate / 98 Capitolul VI. Tipologii ale comunităților / 101 1. Comunitatea etică și comunitatea estetică / 101 2. Comunități anarhice și comunități intenționale / 102 3. Comunitatea iluzorie / 103 4. "Calea" americană / 105 5. Comunitatea ca tipologie / 105 6. Petre Andrei și tipologia comunitară / 107 7. Tipologia comunitară clasică rural-urban / 108 8. Comunitățile ocupaționale / 109 8.1. Ghildele / 110 9. Abordare
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
tendință semnificativă, și anume aceea a dezvoltării doar a unor atitudini tolerante față de cei din afara propriei comunități. Sunt două categorii de relații care îl fac pe Taylor să fie sceptic cu privire la posibilitatea proliferării în mod semnificativ a comunităților de tip anarhic. Este vorba de relațiile dintre comunități, pe de o parte, și de comunitățile parțiale (quasi-comunitățile), respectiv statele, pe de altă parte. Nu trebuie uitată influența avută de statele formate asupra structurilor care încă nu ajunseseră la același moment istoric la
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
parte, și de comunitățile parțiale (quasi-comunitățile), respectiv statele, pe de altă parte. Nu trebuie uitată influența avută de statele formate asupra structurilor care încă nu ajunseseră la același moment istoric la forma de organizare statală. Această istorie a vulnerabilității comunității anarhice în fața societăților cu o mai mare centralizare politică și concentrare a forțelor oferă prea puține motive de optimism cu privire la apariția unei regiuni substanțiale de comunități anarhice" (Taylor, 1989: 168). Mai promițătoare decât construirea unor comunități complete ar fi dezvoltarea a
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la același moment istoric la forma de organizare statală. Această istorie a vulnerabilității comunității anarhice în fața societăților cu o mai mare centralizare politică și concentrare a forțelor oferă prea puține motive de optimism cu privire la apariția unei regiuni substanțiale de comunități anarhice" (Taylor, 1989: 168). Mai promițătoare decât construirea unor comunități complete ar fi dezvoltarea a ceea ce s-ar putea numi comunitatea parțială, "acoperind o largă varietate de cooperative, colective, asociații de cartier și alte practici și proiecte de acțiune directă, ajutor
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Sigur că acestea pot fi privite astfel ca și comunități de interese, membrii acționând (mpreună pentru a-(i promova interesele, raport(ndu-se la alte categorii, opuse. Este modalitatea foarte eficace de a căuta soluții colective la probleme individuale. 2. Comunități anarhice și comunități intenționale O altă manieră aparte de prezentare a unei dinamici a formelor comunitare o regăsim la Taylor. Într-o asumată încercare de echilibrare a raporturilor dintre indivizi și stat, dezvoltarea formelor comunitare "anarhice" ar reprezenta soluția cea mai
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la probleme individuale. 2. Comunități anarhice și comunități intenționale O altă manieră aparte de prezentare a unei dinamici a formelor comunitare o regăsim la Taylor. Într-o asumată încercare de echilibrare a raporturilor dintre indivizi și stat, dezvoltarea formelor comunitare "anarhice" ar reprezenta soluția cea mai potrivită. Aici termenul anarhie nu înseamnă neapărat opusul statului, ci relevă independența față de acesta pe coordonate relevante. Deși este conștient de riscul unor critici, evidențiază experiența comunităților "primitive" lipsite de stat și a comunităților "intenționale
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rurală la rândul ei și-a continuat existența independentă ca întovărășire într-o formă nouă și schimbată ..." (von Gierke, 1990: 126). Cel puțin în formele tradiționale, foarte cuprinzătoare de altfel pentru o bună perioadă de timp, comunitățile erau fără îndoială anarhice, ca să folosim sintagma lui Taylor. Erau comunități cu structură foarte bine definită, cu autonomie, putere, organizare, oarecum ca mici, foarte mici stătulețe. "Competențele juridice ale satelor și țărănimii au fost tot mai mult reduse și în final acestea au fost
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ar fi să fie astfel, ar trebui să ne întoarcem foarte mult în timp pentru a mai identifica vreo comunitate. Este mai degrabă reprezentarea legată de una dintre modalitățile de manifestare fenomenală a comunității. E drept că acele comunități egalitariste anarhice de care vorbește au reprezentat forma comunitară predilectă pentru hommo sapiens vreo 40-50.000 de ani, dar cum acestea au dispărut în ultimele secole, absorbite, slăbite sau distruse de state, nu cred că trebuie neapărat luate ca reper. Este, desigur
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Este, desigur, o diferență de unghi de abordare. Dacă privim la scara istoriei, am putea spune astăzi că forma etatică de organizare ar fi un accident la scara istoriei, o rătăcire din calea de 50.000 de ani a comunităților anarhice, și că ar trebui să ne întoarcem la aceea, dar păstrând experiența ultimelor câteva sute de ani. Însă dacă privim ultimele sute de ani ca aducând mai multă forță și acumulând mai multe realizări decât orice altă perioadă similară ca
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
public, Taylor indică trei modalități pentru asigurarea acestora: statul, piața și comunitatea. Cum cea de-a doua este în fapt nepotrivită pentru această funcție în viziunea sa, singura alternativă la stat într-o societate fără stat, rămâne comunitatea. Deși societățile anarhice nu mai sunt astăzi prezente, majoritatea formelor de menținere a ordinii în cadrul acestora supraviețuiesc și astăzi în forme atenuate și atrofiate. Socializarea și educația sunt fundamentale pentru menținerea ordinii sociale. Există gânditori care nu consideră că socializarea singură este cea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
simți. Mecanismele de ridiculizare sau de a face de rușine nu pot fi eficiente decât dacă indivizii au valorile și emoțiile corespunzătoare. Una dintre modalitățile de a exercita controlul social este a-ți face singur dreptate. În societățile cu adevărat anarhice toți pot utiliza forța sau amenința cu utilizarea forței, aspect monopolizat ulterior de stat. În sine, fenomenul nu crește securitatea indivizilor, dar teama de vendetta poate descuraja violența sau furtul. O altă modalitate este reprezentată de existența sistemului de reciprocitate
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
principiu este principiul subsidiarității, derivat din învățătura socială catolică. Grupurile cele mai apropiate de o problemă trebuie să o rezolve primind ajutor de la un nivel mai înalt doar dacă este nevoie. Aceasta nu înseamnă însă că se apropie de viziunea anarhică a unei societăți fără stat. Ei spun chiar că o interpretare legitimă a principiului subsidiarității realizează inevitabilitatea și necesitatea statului. Ajungem astfel la maniera de instituire și menținere a ordinii în societate, ceea ce ne apropie de modalități de abordare aflate
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
corect asupra a ceea ce este bun. În definirea unei comunități, liberalii pun ceea ce este corect înaintea a ceea ce este bine, în timp ce comunitariștii insistă că ceea ce este bine trebuie pus înaintea a ceea ce este corect" (Huang, 2001: 32). De pe pozițiile comunitarismului anarhic, Taylor arată că, contrar a ceea ce afirmă scriitorii liberali, principalele idealuri ale comunitariștilor anarhiști, anarhia, libertatea, egalitatea și comunitatea formează un set coerent. De asemenea, anarhia nu este inamicul natural al ordinii sociale, aceasta din urmă putând fi instituită și
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
satul avea și una politică, una culturală, administrația și justiția erau localizate în sat, cu câteva excepții. Pe vremea când statul nu era consolidat, funcționa datorită organizării sale autonome, căreia îi datorăm continuitatea noastră. Aceasta ne aduce în minte comunitățile anarhice despre care vorbește Taylor. Dar ceea ce fanarioții nu au reușit să facă timp de secole, au reușit imitațiile modelelor apusene în secolul al XIX-lea. Despărțirile teritoriale abstracte, individualizarea proprietății funciare, pulverizarea "legăturilor de neam", au dizolvat organizarea sătească. Și
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de politici ce urmează a fi aplicate. E adevărat și că pot exista modalități de participare politică ce nu depind de comportamentul electoral, în regimurile nedemocratice și neconcurențiale, definite de obicei ca heterodoxe și anormale, ca mișcări, demonstrații violente, greve anarhice, toate putînd fi întîlnite, dealtfel, și în regimurile democratice concurențiale. Dar posibilitatea de exercitare a votului pe lîngă un ansamblu de activități, de resurse și de consecințe ce depind de el face din comportamentul electoral un element central în procesul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în domeniul participării heterodoxe, neconvenționale. În ceea ce privește aceste forme de participare, lista lor s-ar limita probabil la următoarele: să adere la un boicot; să refuze să plătească chirie sau taxe; să ocupe edificii sau fabrici; să adere la o grevă anarhică; să blocheze traficul cu o demonstrație stradală. Tabelul 2.2 urmărește să compare cele mai importante modalități de participare politică, clasice și recente, ortodoxe și heterodoxe. Tabelul 2.2 Diferite moduri de participare politică Clasice ortodoxe Recente heterodoxe Votarea Propaganda
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Teoria politicii internaționale Cuprins Capitolul 1 Legi și teorii Capitolul 2 Teorii reducționiste Capitolul 3 Abord)ri și teorii sistemice Capitolul 4 Teorii reducționiste și sistemice Capitolul 5 Structuri politice Capitolul 6 Ordini anarhice și echilibre de putere Capitolul 7 Cauze structurale și efecte economice Capitolul 8 Cauze structurale și efecte militare Capitolul 9 Managementul afacerilor internaționale Apendice Bibliografie Indice Prefaț) Teoria este fundamental) pentru științ), iar teoriile sunt întemeiate pe idei. Fundația Național
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]