1,979 matches
-
aceluiași sistem anarhic, s-a pus întrebarea: De ce unele state recurg la mijloace violente în reglementarea diferendelor, iar altele nu? Lipsa autorității centrale, de natură să impună ordinea în lume, este una dintre cele mai folosite explicații ale apariției războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războaielor. Anarhia sistemului internațional nu este suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propriei legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
suficientă pentru o perpetuă confruntare interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propriei legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne), cu legitimități și identități bine conturate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interstatală. După cum s-a arătat și în capitolul dedicat lărgirii conceptului de securitate, Barry Buzan afirmă că există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propriei legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
există o largă varietate de stări anarhice, care ocupă o axă având „anarhia imatură” la un capăt și „anarhia matură” la celălalt. În anarhia imatură, nici un stat nu recunoaște decât propriei legitimitate, relațiile dintre actori fiind o luptă continuă. O anarhie matură presupune ca statele să fie puternice (în sensul coeziunii social-politice interne), cu legitimități și identități bine conturate. Aceste calități ale statelor conferă stabilitate sistemului internațional, relațiile dintre acești actori fiind pașnice (vezi, de exemplu, Buzan, 1983, pp. 93-101). Cercetarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lipsa conflictelor între actori suverani, propunând urmărirea modului în care statele interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că raporturile dintre state sunt date de modul în care acestea înțeleg anarhia, putându-se vorbi de mai multe tipuri de „culturi ale anarhiei”. O cultură non-violentă a anarhiei nu presupune însă interesele și identitățile comune definitorii pentru o comunitate de securitate în sensul discutat în acest capitol (Wendt, 1992). În pofida diferențelor dintre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
interpretează mediul extern. Afirmând că natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că raporturile dintre state sunt date de modul în care acestea înțeleg anarhia, putându-se vorbi de mai multe tipuri de „culturi ale anarhiei”. O cultură non-violentă a anarhiei nu presupune însă interesele și identitățile comune definitorii pentru o comunitate de securitate în sensul discutat în acest capitol (Wendt, 1992). În pofida diferențelor dintre aceste două puncte de vedere, ele se aseamănă prin faptul că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
natura anarhică a sistemului internațional nu condamnă statele la violență, Wendt consideră că raporturile dintre state sunt date de modul în care acestea înțeleg anarhia, putându-se vorbi de mai multe tipuri de „culturi ale anarhiei”. O cultură non-violentă a anarhiei nu presupune însă interesele și identitățile comune definitorii pentru o comunitate de securitate în sensul discutat în acest capitol (Wendt, 1992). În pofida diferențelor dintre aceste două puncte de vedere, ele se aseamănă prin faptul că explică lipsa războaielor dintre state
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dintre aceste două puncte de vedere, ele se aseamănă prin faptul că explică lipsa războaielor dintre state la nivelul atitudinii actorilor: sentimentul comunității nu este o condiție necesară pentru a studia relații internaționale nonviolente. Pe fondul acesta al posibilității ca anarhia să nu presupună cu necesitate războiul se poate construi o ipoteză care pune sub semnul întrebării existența singurei comunități de securitate clare considerate până în prezent, cea a democrațiilor stabile, economic dezvoltate, din perioada postbelică. O analiză oricât de sumară asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de anarhie și distribuția puterii în sistemul de state, indiferent de natura democratică sau totalitară a acestor state. Pentru Școala realistă, caracteristicile interne ale statelor, cum ar fi natura regimului politic, sunt, dacă nu complet irelevante pentru pace, cel puțin secundare pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războiului. Dacă într-adevăr natura regimului politic intern are consecințe în direcția reducerii (democrație) sau accentuării (autoritarism, dacă nu totalitarism) propensiunii către inițierea războiului, atunci este foarte posibil ca una dintre principalele cauze ale războiului - incertitudinea derivând din situația de anarhie - să fie șubrezită. Cu alte cuvinte, perspectiva păcii democratice este de așteptat să dezactiveze una dintre principalele cauze ale războiului (Jervis, 2002, p. 3). Pe de altă parte însă, așa cum remarca același Robert Jervis, în măsura în care această pace depinde de factori
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
împărtășesc o serie de supoziții: Statele suverane se comportă rațional în vederea promovării securității, puterii și prosperității lor într-un sistem anarhic, caracterizat de lipsa unei autorități legitime supreme care să reglementeze dispute și să asigure aplicarea convențiilor încheiate între state; anarhia și incertitudinea cu privire la intențiile actuale și viitoare ale adversarilor îi determină pe liderii politici să se concentreze asupra necesităților de securitate de scurtă durată și asupra poziției lor în sistem, să asume plauzibilitatea celui mai rău scenariu posibil, să opteze
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Sintetizând, putem grupa toate aceste perspective în trei mari categorii: optimiste, pesimiste și moderate. Cele optimiste prezintă în general lumea la apogeul dezvoltării tehnologice și triumfului „rațiunii pașnice” în afacerile internaționale; în cele pesimiste lumea este dominată de haos și anarhie cronică; în timp ce abordările moderate se axează pe problematica stabilității și guvernării complexității sistemului prin variate forme de interacțiune dintre state. Sfârșitul „războiului rece”, încheierea confruntării ideologice dintre cele două blocuri și al „treilea val de democratizare” a impulsionat o serie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pe care le oferă această perioadă, au preferat să accentueze o serie de probleme aflate în suspensie și neglijate în perioada competiției bipolare sau înghețate de cele două superputeri și, în consecință, au asociat viitorul cu un flux continuu de anarhie și haos. Astfel, în prezentarea unei perspective sceptice, Robert Kaplan vorbește despre un haos regionalizat în Africa, în Balcani, în subcontinentul indian și în fostul spațiu sovietic și un clivaj Nord-Sud din ce în ce mai mare la nivel global. În opinia sa, prăbușirea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
securitate din perioada „războiului rece”, adăugate la criza economică din fostul lagăr socialist, sărăcia Lumii a Treia și rivalitățile istorice etnice sau religioase ce au ieșit la suprafață în procesul de dezintegrare a sistemului bipolar duc la o stare de anarhie iminentă. La aceste procese, Kaplan adaugă „răzbunarea” mediului înconjurător (din cauza poluării aerului, defrișărilor, eroziunii solului etc.), migrația populațiilor, explozia ratelor de naștere și răspândirea maladiilor (Kaplan, 2002, pp. 3-41). În final, harta viitoare - într-un sens, „harta finală” - va fi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
autorități suprapuse și loialități multiple a căror funcționalitate este menținută de existența concomitentă a două pretenții concurente de universalitate (Ibidem, p. 486). Astfel, exponenții acestei perspective nu asociază neapărat „noul medievalism” cu dezordine și haos, ci mai degrabă cu o „anarhie controlată” în care statele sunt doar o piesă într-o rețea complexă de autorități suprapuse și loialități multiple în care există o anumită ordine. În sprijinul ipotezei „noului medievalism” se aduc drept dovadă procese de dezintegrare și, în același timp
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
In, Rowman and Littlefield, Lanham. Kaldor, Mary (1999), Războaie noi și vechi. Violența organizată în epoca globală, Antet, București. Kalyvas, Statnis N. (2001), „«New» and «Old» Civil Wars: A Valid Distinction?”, World Politics, 54 (1), octobmbrie. Kaplan, Robert D. (2002), Anarhia care va veni. Spulberând visele ulterioare Războiului Rece, Antet, București. Kaysen, Carl (1990), „Is War Obsolete? A Review Essay”, International Security, 14 (4), primăvara. Keck, Margaret, Sikkink, Kathryn (1999), „Transnational Advocacy Networks in International and Regional Politics”, International Social Science
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Carr) la contribuția reprezentanților britanici. În acest fel se pierde din vedere contribuția „pluraliștilor” americani și, mai ales, argumentele acestora împotriva separării între principiile de organizare ale sferei interne și cele ale sferei externe, precum și fascinanta legătură între suveranitate și anarhie. Această pierdere a ușurat misiunea asumată de Carr în a denunța „naivitatea idealismului utopic”. Pentru recuperarea acestei secvențe, vezi scrierile lui Brian C. Schmidt. Fără a intra în detaliile diversității pozițiilor liberale în domeniul politicii interne, merită menționat articolul lui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberali, ca un efort de instituționalizare a principiului balanței de putere, nu este echivalent cu a răspunde și, cu atât mai mult, a nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nega principala critică realistă referitoare la posibilitatea unei asemenea instituționalizări într-un sistem politic dominat de principiul anarhiei. Aceasta este o dezbatere separată în care trebuie consemnate argumentele confruntării dintre neorealism și instituționalismul neoliberal, dar și analize ale conceptului de anarhie așa cum derivă din varianta structurală a constructivismului reprezentată de Alexander Wendt. În al doilea rând, dezbaterile în jurul propunerii unei Forțe Polițienești Internaționale evidențiază varietatea conceptuală a internaționalismului liberal în perioada interbelică: dacă unii dintre susținătorii acestei forțe se limitează strict
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
L. Martin (1995), de John Gerard Ruggie (1995), de Charles A. Kupchan și Clifford A. Kupchan (1995) și de Alexander Wendt (1995). Răspunsul lui John Mearsheimer, „A Realist Reply”, a apărut în International Security, 20 (1), 1995, vara. Pentru conceptul „anarhie matură”, vezi, de exemplu, Buzan (1983, pp. 93-101). Conceptul „comunitate de securitate” este tratat într-un capitol ulterior. Detalii despre cele mai cunoscute abordări ale securității internaționale pot fi găsite în capitolele următoare. Exemplul apare la Baylis (2001, p. 266
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
și uneori a respins cam sumar și expeditiv, cu ieșiri de umoare, de pildă: „confesiunile impudice ale acestui anost neputincios (Kierkegaard, n.n.) formează azi, ca și sistemul ieftin și verbal al lui M. Heidegger, un fel de evanghelie snoabă a anarhiei morale a clipei de față”. Dacă ținem seama însă că aceste rânduri le-a scris în 1943, când filosofiile în chestiune, rău înțelese și răstălmăcite tendențios, erau invocate de turiferarii și sicofanții opresiunii, intoleranței și crimei, izbucnirea lui Ralea e
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cineva dă un Înțeles greșit termenului „datorie”, considerând, de exemplu, că orice restricție impusă din exterior este un atentat la independența și libertatea lui interioară. O astfel de persoană poate dezvolta sentimente de ură, răutate, invidie sau de diversiune și anarhie. Când Însă „datoria” este Înțeleasă ca un compromis necesar pe care omul civilizat trebuie să-l facă Între respectul față de norma morală și nevoia de a-și apăra inițiativele și convingerile proprii, atunci „datoria” nu mai reprezintă neapărat o sursă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
doar cum să facă rost de o bucățică de pâine sau de o zdreanță cu care să se acopere. Inconștient de enormitatea disproporției demitizatoare, el se „descurcă” plin de bunăvoință, aproape cu bună dispoziție, lucru care este ultima tușă adusă anarhiei inconștiente și sacrilege a fiecărui gest al său. Iată cum descrie felul în care a ajuns în pragul morții: „Mă întinseră pe pat, mă acoperiră cu niște pături, îmi spuseră nani-nani, adică dormi, și unul dintre ei plecă, iar celălalt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
mimează sadic. În realitate, filosofia sa nu cunoaște limite în a disprețui Statul și instituțiile sale culturale. Într-o limbă cu două tăișuri, de criminal lombrosian - mai mult insondabil și greu de prins, decât irecuperabil -, Sciortino discreditează și zădărnicește însăși anarhia, care ar putea eventual să fie considerată ideologia sa principală: nu, și aceasta este o instituție de „mămăligari”. Părintele Vipera, care cu o încetineală și o rotunjime lingvistică demne de un dialog socratic-boccaccian joacă în celulă rolul avocatului diavolului (adică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]