846 matches
-
și religioși) rezultă realități naționale distincte în care mișcarea socialistă, adesea ivită din rațiuni intelectuale, este încă minoritară, iar în cadrul său, marxiștii reprezintă doar o simplă tendință. În interiorul Internaționalei I Asociația internațională a muncitorilor (AIM)3 disputa dintre marxiști și anarhiști fusese aprigă; ea va continua și după dispariția acesteia. Mai multe tentative de reconstituire a AIM sau a unei organizații internaționale văd lumina zilei o dată cu închiderea conferințelor de la Berna (1876), Coire (Chur) (1881) și Paris (1883). La Paris, se vor
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
-și coordoneze acțiunile într-un mod eficace. Această nouă etapă, situată după o clarificare ideologică și politică a pozițiilor sale față de anarhism și de sindicalism se caracterizează prin construirea de mijloace proprii de organizare. Chestiunea va fi rapid reglată cu anarhiștii, definitiv excluși, după aprige dispute care au avut loc după încheierea celui de-al IV-lea congres (Londra, 26 iulie 2 august 1896). Incluzînd și intervenția în cadrul instituțiilor parlamentare, socialismul definește lupta politică ca fiind una din modalitățile de acțiune
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
în 1901 a unui Secretariat internațional autonom al organizațiilor sindicale. Decizia este luată o dată cu hotărîrea întrunirilor regulate ale congreselor sindicale. Din această practică se va naște, în 1919, Federația Sindicală Internațională 8. Într-o manieră mai generală, separarea Internaționalei de anarhiști, de care s-au apropiat numeroși sindicaliști, a favorizat incontestabil autonomia sindicalismului în mai multe țări europene. O dată cu congresul de la Londra se încheie, pentru a relua o formulă a socialistului francez Jean Longuet, perioada "constitutivă" a Internaționalei; aceasta face loc
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
putea fi în măsură de a regăsi la sfîrșitul anului 1880 o exprimare politică, chiar dacă mai multe congrese muncitorești, de orientare diferită, reușesc încă din 1876 să se unifice. La acea dată, mișcarea muncitorească este împărțită în multiple tendințe: colectiviști, anarhiști, socialiști, reformatori convinși (barberetiști) se alătură și își dispută rîndurile. O dată cu întoarcerea comunarzilor, amnistiați începînd cu 1880, organizarea politică va putea trece la un stadiu superior, iar orientările strategice se vor putea preciza și, în același timp, diversifica. Primul congres
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
află în legătură cu K. Marx ale cărui idei încearcă să le răspîndească în Franța, dar este adevărat sub o formă schematică și dogmatică. Federația va dispare foarte repede datorită plecării cooperatorilor, a pozitiviștilor și a radicalilor, apoi, în 1884, și a anarhiștilor. În anul următor, partizanii lui Paul Brousse, "posibiliștii", organizați într-o Federație a lucrătorilor sociali, încearcă să obțină "ceea ce este posibil" și chiar mai mult împotriva Statului considerat autoritar și centralizator; ei își concentrează acțiunea pe plan municipal, fără a
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
de afiliați. Activă pînă în 1876, ea predică acțiunea violentă și directă, dar în curînd această orientare va fi pusă în discuție printre membrii săi și, în 1880, în momentul în care dificultățile economice ale Italiei se înmulțesc, Federația "explodează". Anarhiștii și socialiștii se separă unii de alții, iar Partidul Socialist Italian, fondat în august 1892, devine un produs al acestei crize, găsindu-și liderul în persoana lui Filippo Turati și teoreticianul în cea a lui A. Labriola. În noua organizație
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
majoritate, socialiștii europeni sînt convinși de caracterul nemilos al viitoarei revoluții: avînd în vedere "legile naturale ale societății", formulate de marxism, capitalismul se îndreaptă inevitabil către prăbușire și dispariție. Această afirmație sau această speranță? este de altfel împărtășită și de anarhiști, optimiști, și în aceeași măsură convinși că vor asista într-un viitor apropiat la o mișcare revoluționară. Aceste concepții vor fi trecute pe un plan secund începînd cu 1896, cînd, unei faze de stagnare economică, îi succede în Europa o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
restrînsă, a internaționalismului. Pe de altă parte, Internaționala a II-a nu este singurul curent al mișcării muncitorești, chiar dacă ea este cel mai important, care trebuie avut în vedere printr-o repunere în discuție a valorilor sale: sindicaliștii revoluționari și anarhiștii nu sînt menajați și, în marea lor majoritate, susțin într-un mod cu totul surprinzător declanșarea războiului. Este frapantă influența naționalismului exercitată masiv asupra mișcării muncitorești, fapt care exclude orice explicație ideologică adusă acestui proces. Cauza esențială pare să fie
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
găsesc ecou în Anglia, în special în cadrul Partidului Laburist (Independ Labour Party); în Franța, unde s-a constituit Comitetul pentru Reluarea Relațiilor Internaționale (CRRI)* în care se întîlnesc socialiști și sindicaliști, precum și Comitetul de Apărare Sindicală**, susținut în principal de anarhiști, și, în sfîrșit, în Germania, în rîndurile "Spartakiștilor" care, grupați în jurul lui K. Liebknecht, reafirmă necesitatea solidarității internaționale a muncitorilor; aceștia vor organiza la 1 mai 1916 prima grevă îndreptată împotriva războiului. În același timp, deputații socialiști germani care au
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Aceste chestiuni sînt dezbătute pe larg în timpul unui congres internațional 56, organizat în perioada 31 octombrie-2 noiembrie 1936, la Bruxelles, de Biroul de la Londra la care asistă cvasitotalitatea stîngii socialiste revoluționare din Europa, cu excepția troțkiștilor care îl disprețuiesc și a anarhiștilor care îl ignoră. Într-un raport introductiv, Fenner Brockway, secretar al ILP, pune accentul pe caracterul internațional al luptei de clasă pe care o cunoaște acum Spania, "prima bătălie a războiului de clasă care va deveni european". A lăsa pe
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mișcarea comunistă internațională, dornică în ultimele luni ale anului 1936, apoi între 1937-1938, să suprime bineînțeles și fizic orice opoziție sau virtualitate opozițională, revoluționară față de stînga sa. Asasinarea lui Andrès Nin, a austriacului Kurt Landau care aderase la POUM, a anarhistului italian C. Berneri, a troțkistului german Rudolf Klement, precum și a multor altora, reprezintă una din compozantele, mult timp ascunsă, a politicii frontiste: aceasta este însoțită de suprimarea oricărei opoziții, existente "la stînga"58. Divergențele de analiză în legătură cu războiul din Spania
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Biroului (SAP-ul german care, în ianuarie 1937, se raliază Frontului Popular, se opune cu violență), cît și schimbării contextului politic european și în primul rînd, eșecului Revoluției spaniole. Zilele din mai 1937, caracterizate prin înăbușirea insurecției muncitorești, instigată de către anarhiștii din Barcelona marchează o cotitură în războiul civil din Spania și mai ales în ceea ce privește proletariatul european. De acum înainte, procesul revoluționar care a început în Franța o dată cu zilele din februarie 1934 se va încheia; proletariatul va resimți tot mai mult
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și a doua: "Après le socialisme autoritaire, quelles transitions démocratiques? 19 S. July, in "Libération". CRONOLOGIE 1889: Congresul (2) de fondare al Internaționalei a II-a de la Paris 1896: Al IV-lea Congres al Internaționalei de la Londra. Evicțiunea definitivă a anarhiștilor 1898-1899: Începuturile crizei revizioniste în rîndurile socialismului german, francez și rus 1900: Al V-lea Congres de la Paris. Crearea Biroului Socialist Internațional (BSI). Începutul structurării Internaționale 1904: Al VI-lea Congres de la Amsterdam. Condamnarea formală? a revizionismului lui Bernstein și
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
își apleacă fruntea sub vijelie, dar o ridică imediat ce aceasta încetează”. Astfel, capacitatea lor de adaptare la noile realități este remarcabilă. Opiniile lor sunt întotdeauna cele care le sunt cele mai profitabile în orice moment: ieri conservatori, astăzi demagogi, mâine anarhiști, în cazul când anarhiștii sunt pe cale să preia puterea (ibidem, § 2313). Totuși, asemeni „rentierilor”, nici „speculatorii” nu agreează recurgerea la forță. În afară de „rentieri”, prudenți până la exces, și de „speculatori”, care nu dau înapoi în fața riscului, trebuie să ținem cont și
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vijelie, dar o ridică imediat ce aceasta încetează”. Astfel, capacitatea lor de adaptare la noile realități este remarcabilă. Opiniile lor sunt întotdeauna cele care le sunt cele mai profitabile în orice moment: ieri conservatori, astăzi demagogi, mâine anarhiști, în cazul când anarhiștii sunt pe cale să preia puterea (ibidem, § 2313). Totuși, asemeni „rentierilor”, nici „speculatorii” nu agreează recurgerea la forță. În afară de „rentieri”, prudenți până la exces, și de „speculatori”, care nu dau înapoi în fața riscului, trebuie să ținem cont și de „elementele care știu
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la diferite «universuri» imaginare, sociale, profesionale” deci de la construcția unor „multiple personalități concomitente și, probabil, complementare”. Cum va arăta omul recent? „El nu va fi nici credincios, nici necredincios, nici pozitivist, nici mistic, nici activ, nici contemplativ, nici dogmatic, nici anarhist. Își va inventa - reproducând psihologic aria policentrică a Internetului - o logică flexibilă, va evolua într-o lume cu geometrie variabilă, va accepta nevoia de religie și va trăi urgența libertății într-un soi de sinteză deopotrivă dramatică (prin instabilitate) și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
partide este Esquerra Republicana Catalana, aripa stîngă și socializantă a mișcării catalane. Aici mai putem adăuga partidul basc Eusko Alkartasuna, SDLP, l'Union valdôtaine și, într-o formă moderată, o serie de partide regionaliste spaniole. Fondatată de Macia, adunînd voturile anarhiștilor și conducînd Generalitat de Catalunya în timpul Republicii, ERC, stînga republicană catalană, este cea mai veche dintre partidele periferiste de tip naționalitar. Supraviețuind franchismului, ERC nu-și va mai regăsi niciodată pozițiile de altădată. Esquerra, partid care putea trece drept un
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
RDG, care au uitat că și ei au fost germani. Dar ce m-a apucat? Nu mai sunt la vârsta la care să pun pe seama leniniștilor sau a troțkiștilor de toate felurile acest masacru al marinarilor din Cronstadt sau exterminarea anarhiștilor din Makhno de către Armata Roșie. Și totuși nu pot să mă abțin să nu iau cuvântul pentru a aminti pioasei adunări masacrul de la Katyn, unde mii de ofițeri polonezi au fost uciși de agenții NKVD-ului sovietic. Făcând aceasta, era
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
dacă comunitățile ar face parte dintr-un soi de stat inter-comunitar. O imposibilitate, desigur. Și pentru el "comunitatea universală" este imposibilă, prin natura lor comunitățile fiind cu necesitate mici. Există însă și variante de cooperare între comunități, imaginate de comunitariștii anarhiști. Modelul relațiilor este cel de tip federal, asocierea fiind voluntară. Relațiile dintre comunitățile federate ar avea aceleași caracteristici ca și cele din interiorul fiecărei comunități. Dar ipotetica rezolvare a problemei instituirii ordinii în noile condiții nu are cum să afecteze
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sunt puternic comunitare prin aceea că solicită conformitate față de legea divină. Mișcările naziste și comuniste precum și mai moderatele doctrine ale socialismului, social-democrației și gândirii sociale creștineă, pot fi de asemenea numite comunitariste. Au existat comunitariști de stânga și de dreapta anarhiști, socialiști, liberali și conservatori. Unele dintre aceste doctrine și regimurile cărora le-au dat naștere au aruncat o lumină nefavorabilă asupra ideii de comunitate. Astăzi este însă dincolo de acceptare orice doctrină care reclamă obediență totală față de tradiție, care nu oferă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
corect înaintea a ceea ce este bine, în timp ce comunitariștii insistă că ceea ce este bine trebuie pus înaintea a ceea ce este corect" (Huang, 2001: 32). De pe pozițiile comunitarismului anarhic, Taylor arată că, contrar a ceea ce afirmă scriitorii liberali, principalele idealuri ale comunitariștilor anarhiști, anarhia, libertatea, egalitatea și comunitatea formează un set coerent. De asemenea, anarhia nu este inamicul natural al ordinii sociale, aceasta din urmă putând fi instituită și în absența statului în condițiile în care relațiile dintre oameni sunt cele caracteristice comunității
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
liberală, presa, de pildă, se bucură de mare libertate, refugiații politici nu pot fi extrădați etc" (Studii, X, 1957, nr.3, p.82, apud. Hurezeanu, 1973: 24). El va (nțelege să (ș( respecte țara de adopție, ridic(ndu-se decis (mpotriva anarhiștilor ș( radicaliștilor, dar milit(nd fără ezitare pentru promovarea socialismului. Sunt multe motive să considerăm că articolul din care provine citatul următor, articol semnat "De la redacție", (( aparține lui Gherea. "C(t despre (ntrebuințarea mijloacelor violente ca socialiștii ruși..., spunem verde
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
el promova ideea unor acțiuni pregătitoare (n așteptarea momentului anunțat, fără a depăși cadrul legal. El vorbește de metoda socialisto-marxistă ca metodă de cercetare ce poate explica lucrurile. Deci nu mai era social democrată, socialism științific, ci "socialisto-marxistă", nu socialismul anarhist, violent etc. Animat de idealuri generoase ș( cuprinzătoare, Gherea nu pierdea contactul cu realitatea care reclamă pași mici (n schimbare. El nu uită că p(nă să vină perioada mult visată oamenii trebuie să trăiască aici ș( acum, iar dacă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cereale (CUM ȘI FAC) fără autorizație specială. Orice caz se va cerceta, de îndată se vor dresa acte de dare în judecată fără cruțare a Proprietarului, Arendașului sau săteanului care fac astfel de vânzări neautorizate”. Pe 14 decembrie, problema rușilor anarhiști devenise extrem de periculoasă pentru integritatea teritoriului care mai rămăsese României, prin urmare toate primăriile au primit câte o circulară în care se precizau următoarele: „...vi se face cunoscut că diferiți instigatori Ruși care au provocat devastarea proprietăților și dezordine care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
omului de azi". Tehnica joacă rolul mîntuirii, salvarea vine prin computer, are loc nașterea "cosmantropului" și a "iconantropului". Omul nou, promis nouă odată cu apariția căii ferate, ne așteaptă de acum înainte la capătul informatizării societății: micul întreprinzător, emancipat, convivial și anarhist. Religia nord-americană a viitorului hrănește o mulțime nenumărată de încercări profetice, în care informația factuală asupra ultimei generații de microprocesoare vine să întrețină așteptarea escatologică a Salvării prin Mașină. De la Toffler la Servan-Schreiber, de la Al treilea val la Sfidarea mondială
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]