4,997 matches
-
să identificăm utilitatea acesteia. a. Statuete în poziție verticală a. 1. Statuete în poziție verticală, din lut Statuete în poziție verticală, fără steatopigie, neornamentate Modelate într-o manieră mai realistă, figurinele descoperite la Fărcașu de Sus au indicate diferite părți anatomice ale corpului, inclusiv sexul (M. Nica, 1976, fig. 17/1, 2) (Fig. 1/1, 2). Cea feminină are sânii evidențiați prin două mici pastile de lut, brațele modelate ca niște cioturi la nivelul umerilor, posteriorul fiind puternic bombat, cu fesele
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
2). La Cernica a fost descoperit un alt fragment dintr-o figurină antropomorfă, din ea păstrându se doar partea superioară a corpului, inclusiv capul (Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, pl. 10/3) (Planșa I/8). Capul este mic, fără detalii anatomice, iar gâtul este înalt, de formă cilindrică, în genul statuetelor culturii Hamangia, partea superioară a corpului având forma ovală. Aceeași modalitate simplistă de redare a capului, sub forma unei coloane, cu nasul figurat sub forma unei creste mediane o întâlnim
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
puțin îngroșat în față, pentru a reda graviditatea, și lateral, mai îngust în partea de sus și mai lat în dreptul șoldurilor, pentru a reda steatopigia. Are indicat sexul, iar picioarele nu sunt delimitate. b. Statuete în poziție ghemuită. Fără detalii anatomice, neornamentate. Din această categorie fac parte statuetele cele mai stilizate ale culturii Dudești, considerate ca reprezentând „femei îngenuncheate” (E. Comșa, 1971, p. 234, fig. 29/3, 4), cu abdomenul proeminent și picioarele despărțite printr-o mică crestătură (Planșa I/ 7
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
această categorie fac parte statuetele cele mai stilizate ale culturii Dudești, considerate ca reprezentând „femei îngenuncheate” (E. Comșa, 1971, p. 234, fig. 29/3, 4), cu abdomenul proeminent și picioarele despărțite printr-o mică crestătură (Planșa I/ 7). Cu detalii anatomice, neornamentate. O altă statuetă, reprezentând tot o femeie în poziție ghemuită (Gh. Cantacuzino, S. Morintz, 1963, pl. 19/2) (Planșa I/8) are corpul plat, cu brațele redate prin două gurguie laterale, iar partea genunchilor este mult prelungită în față
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
din peretele vasului, care folosea, cel mai probabil, la o mai bună apucare a sa (acest gurgui având, mai mult ca sigur, un corespondent și în partea ruptă din vechime). Prin proporționarea echilibrată, prin atenta și realista reliefare a detaliilor anatomice, credem că e vorba de un vas cu destinație specială, cultică, cel mai probabil un vas folosit la libațiile diferitelor manifestări legate de cultul fertilității și fecundității, aduse de comunitățile neoliticului timpuriu din arealul anatoliano-balcanic. Vasele antropomorfe întruchipau femeia cu
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
de pe teritoriul României (între altele, culturile Dudești, Hamangia, Boian, Sălcuța, Gumelnița, Cernavoda I, Cucuteni-Ariușd, Suplacu de Barcău, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr ș.a.). Piese având lungimea cuprinsă între 2 și 15 cm, plate, convexe sau în ronde-bosse, simple sau decorate, având marcate detaliile anatomice (fizionomie, sâni, sex, picioare), au fost recuperate fie ca obiecte izolate, fie din inventarul unor depozite, cum este cel de la Cărbuna, R Moldova (R. R. Andreescu, 1995; 1997; 1998; 2002; I. Andrieșescu, 1924; D. Bailey, 2005a; 2005b; C. Bem, 2008
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
deficiență fizică care au tendința de a ține post anumite perioade sau de a face economii consumând produse de calitate medie sau inferioară. În acest context poate apare o stagnare a progreselor sau chiar o regresie fiind afectată practic baza anatomică pe care se clădesc rezultatele recuperării. Necesarul zilnic de proteine este la adult de 1 gram/kilogramul de greutate corporală. Practic un adult de 70 kg are nevoie zilnic de 70 g proteine, dar persoanele cu deficiență fizică, au nevoi
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
din Gravettian sunt excepționale și nu putem invoca, în acest sens, decât piesa de la Predmosti. Grupa rusă. Marea majoritate a statuetelor ruse reprezintă femei într-o atitudine clasică pentru arta paleolitică: cu capul ușor aplecat în față, cu unele detalii anatomice exagerate (sâni și abdomen voluminoase, cute de grăsime în regiunea bazinului și a șoldurilor). Membrele inferioare sunt destul de bine proporționate, cu genunchii redați în detaliu, însă extremitatea lor este, în general, fracturată. Brațele superioare sunt atrofiate, așezate pe abdomen. Aceste
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
350. Găsim astfel de statuete la Gagarino, Kotilevo și un singur exemplar la Kostenki. Z. Abramova (1995) propune o altă clasificare, bazată pe existența a patru grupe sau tipuri: statuete corespunzând, mai mult sau mai puțin, proporțiilor clasice ale formelor anatomice feminine normale. Statuetele din fildeș și două statuete din marnă de la Kostenki, unele statuete în fildeș de la Avdeevo și o figurină acefalică de la Gagarino sunt cele mai reprezentative. Sânii au o formă semiovală, acoperind partea superioară a unui abdomen moderat
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
reprezentați, abdomenul este plat, iar regiunea fesieră normal dezvoltată, cu reprezentarea vulvei și a triunghiului pubian. Membrele inferioare, alungite, sunt clar detașate, genunchii nu sunt figurați, labele picioarelor lipsesc (H. Delporte, 1979). Statueta de la Courbet prezintă, în ciuda dimensiunilor mici, detalii anatomice rare în arta paleolitică: fața sumar schițată, în care se disting cavitățile oculare, nasul, visajul și fruntea. Ea se deosebește net de figurinele stilizate ale Magdalenianului, prin numeroase elemente: prezența capului și a picioarelor, trunchi detaliat, cu sâni și abdomen
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
linia verticală pentru demarcația picioarelor, sau „saboții” din picioare. Este la fel de interesant faptul că, așa cum s a păstrat, în profil, resturile mâinilor par să reprezinte un alt șir de sâni, puțin mai mari decât cei modelați pe piept, în zona anatomică specifică. Dar, această aserțiune ar putea fi luată în considerație numai în situația în care am admite ruperea rituală a brațelor statuetei în cadrul unor ceremonii cultice, așa cum s-a sugerat că s ar fi putut întâmpla cu statuetele masculine ( și
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
păstrat doar o porțiune a gâtului și a umărului vasului. O parte a picturii s-a deteriorat aproape în întregime, dar cele două urme de culoare roșie-cărămizie, ca și altele, albe, dar foarte șterse, fac dovada că și această parte anatomică a vasului a fost pictată. Imediat sub gât, cel mai bine s-a păstrat conturul orantei (fig. 8/1a-b) : dintrun romb (care se știe că reprezintă imaginea sacralizată a acelei părți din corpul feminin, ce conține viața de dinainte de naștere
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Încercat să explice comportamentul homicidar, unele dintre acestea având, ca autori, personalități celebre ale medicinii, cum au fost: Cesare Lambroso, Enrico Ferri, Jean Pinatel, Alfred Adler, A. Lacassagne și alții. Aceștia și au formulat teoriile bazându-se, fie pe stigmatele anatomice atavice, fie pe structura psihologică și complexul de inferioritate, fie pe eșecul social, alții corelând comportamentul criminal cu prezența „cromozomului criminal” În cariotipul individului. În etapa actuală, teoria multifactorială asupra cauzelor comportamentului homicidar consideră că, la baza acestui comportament, stau
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA COMPORTAMENTUL HOMICIDAR AL BOLNAVULUI PSIHIC. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1479]
-
și, din acest motiv, solicită ajutorul medicului pentru restabilirea stării de sănătate. El percepe boala ca pe o schimbare care produce suferință, comunicând aceste „experiențe patologice corporale” medicului său curant. Bolile somatice recunosc o cauză precisă care produce alterarea structurilor anatomice sau alterarea funcțională a acestora, având astfel o anumită „localizare spațială” la nivelul trupului carnal, în raport cu structura schemei corporale afectând prin aceasta „imaginea de sine” a bolnavului. Bolile somatice au un anumit tip de evoluție clinică și beneficiază de un
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ordinele voinței. În felul acesta, în sfera psihologiei, dar și a psihopatologiei, trupul poate fi considerat ca fiind un instrument de expresie sufletească al persoanei umane. Deși este determinată prin trupul biologic ca prezență obiectivă, limitele persoanei mele depășesc limitele anatomice ale propriului meu corp, acoperind întregul meu câmp perceptiv, dincolo de „trupul anatomic”. Se poate chiar vorbi despre un „Eu transcorporal” care este rezultatul unui act de proiecție transcendentă. În acest caz raporturile persoanei mele au ca reper realitatea externă pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trupul poate fi considerat ca fiind un instrument de expresie sufletească al persoanei umane. Deși este determinată prin trupul biologic ca prezență obiectivă, limitele persoanei mele depășesc limitele anatomice ale propriului meu corp, acoperind întregul meu câmp perceptiv, dincolo de „trupul anatomic”. Se poate chiar vorbi despre un „Eu transcorporal” care este rezultatul unui act de proiecție transcendentă. În acest caz raporturile persoanei mele au ca reper realitatea externă pe care vor să o depășească. Corpul devine în acest caz un auto-spațiu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caz raporturile persoanei mele au ca reper realitatea externă pe care vor să o depășească. Corpul devine în acest caz un auto-spațiu care se poate „dilata” dincolo de câmpul perceptiv printr-un mecanism de proiecție. Prin aceasta își depășește atributele sale anatomice devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir, stări ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numai anumite procese psihice sunt afectate (percepții, memorie, limbaj, praxii, instincte etc.). 2) Imaturitatea Imaturitatea este un tip de deficiență care se produce prin oprirea în dezvoltare a sistemului nervos central la copil (prenatal, perinatal sau postnatal). Este o imaturizare anatomică cu consecințe grave asupra formării și maturizării funcțiilor psihice și a personalității globale a individului. În sensul acesta se notează două forme de imaturitate. a) Imaturitatea EEG caracterizată prin persistența unui traseu bioelectric instabil în raport cu norma medie. În sensul acesta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a suferinței sale. Acest „discurs clinic” reprezintă „spațializarea și verbalizarea fundamentală a patologicului” (M. Foucault). Discursul medical obiectivează, din punct de vedere patologic corpul uman considerat ca reprezentând „spațiul de origine și de repartiție al bolii” în care sunt reunite anatomicul și fiziologicul. Gândirea medicală, rezultând din combinarea „fiziologiei” (normalității) cu „fiziopatologia” (anormalitatea) operează o „suprapunere exactă a corpului bolii și a corpului omului bolnav” (M. Foucault). În felul acesta spațiul configurației bolii și spațiului localizării suferinței devin superpozabile prin intermediul gândirii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de prezența bolii”. Vom prezenta, în continuare caracteristicile principalelor „modele ale bolii” expuse mai sus. 1) Modelul ontologic presupune faptul că boala este un „accident ontologic” în existența sau psihobiografia persoanei umane. Orice boală are o cauză care alterează substratul anatomic și care este însoțită de tulburări funcționale din care se constituie tabloul clinic al bolii respective. 2) Modelul relațional implică o tulburare a raportului „normal/patologic” și el se manifestă în următoarele forme: a) boala ca ruptură a echilibrului dintre
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toate științele și toate artele pentru a fi lovit de fulgerul demenței și a muri la numai 30 de ani; nu este nici Leonardo, care își pictează iubiții dându-le chip de gioconde, care dezgroapă morții pentru disecții și studii anatomice și care construiește mașini dedalice spre a ajunge la Cer; nu este nici Michelangelo, care se încăpățânează să-l sculpteze pe piticul David mai gigantic decât Goliath. Pe scurt, Homo pansophicus nu este „titanul” Renașterii. Pansophia christiana nu se rezumă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
paraclinice, explorări funcționale sau alte evaluări folosite de serviciile medicale, deficit care poate fi de natură senzorială, mintală, fizică, locomotorie, neuropsihică sau de limbaj. Prin deficiență se înțelege pierderea, anomalia, perturbarea cu caracter definitiv sau temporar a unei structuri fiziologice, anatomice sau psihologice și desemnează o stare de anormalitate funcțională, adesea cu semnificație patologică, stabilă sau de lungă durată, care afectează capacitatea și calitatea procesului de adaptare și integrare școlară, profesională sau în comunitate a persoanei în cauză. Termenul generic deficiență
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dizabilități); - ceea ce ține de ereditate se poate exprima în diverse etape de vârstă sau poate rămâne în stare de latență pe tot parcursul vieții, în absența unui factor activator (spre exemplu, apariția unui focar epileptic, degenerarea prematură a unor structuri anatomice, apariția unor afecțiuni organice sau psihice, perturbarea unor funcții și procese fiziologice, metabolice sau endocrine, declanșarea unor reacții alergice etc., toate acestea rezultatul unor predispoziții moștenite genetic); - factorul ereditar conferă unicitatea biologică, în calitate de premisă a unicității psihice; - prin programarea temporală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
al copilului, precum și identificarea cerințelor educaționale speciale; d) evaluarea socială - presupune analiza, cu precădere, a calității mediului de dezvoltare a copilului, a factorilor de mediu și factorilor personali. • Pentru ce evaluăm? (scopul evaluării): stabilirea calității 2 și nivelului funcționării structurilor anatomice, funcțiilor organice, activităților și participării copilului cu dizabilități la viața socială, ținând cont de mediul în care trăiește și dacă beneficiază sau nu de servicii și intervenții adecvate (protezare, ortezare, mijloace tehnice, îngrijire, recuperare, educație etc). Evaluarea are multiple și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în raport cu severitatea tulburării, pot fi încadrate în diferite grade de handicap; d) psihozele cu evoluție cronică defectuală (schizofrenia, boala afectivă primară etc.); sunt încadrabile în forma gravă de handicap. • Afectări ale structurilor și funcțiilor senzoriale: a) tulburări/afecțiuni ale structurii anatomice a ochiului, ale funcțiilor vizuale și funcțiilor anexelor globului ocular 2: - cecitate absolută - valorile acuității vizuale (VAO) sunt egale cu zero (cu perceperea mișcărilor mâinii, cu sau fără perceperea luminii, anoftalmie bilaterală congenitală operatorie); - cecitate relativă (practică sau socială) în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]