2,199 matches
-
fiindcă n-ar avea importanță - atîrnă, firește, greu în decizii, în glorii, în dușmănii - ci, mai curînd, pentru că, luate-n vrac, statisticile nu prețuiesc, nicidecum, cît o (mică) literatură. Mă gîndesc la ,mitologiile" de tot felul, de la ponturile și, deopotrivă, anecdotele ,de groază" servite bobocilor, la poveștile care întrețin un ,statut", cum o fi el și, în fine, deliciu pe care doar cîteva școli și-l permit, la jurnale ori romane cunoscute. E un trafic (literar) cu amintiri și embleme ce
Întîmplări de școală veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10902_a_12227]
-
Cunosc mai multe locuri ca înainte și mai multe nume din cartea de telefon Zilele mele de azi și de ieri Devin tot mai mici Până dispar într-un punct... Repetiție Zilele copie nopțile In oglinda Iatacului cu tapet și anecdote răsuflate Privesc laguna Prin fereastra deschisă De la pervazul meu cu pernuță Prin casă se fac auzite Cuvinte arzânde Ferecate-n întrebări ascuțite Simt tufișuri crescânde într-un joc inventat când surfez Peste lanurile vecerniei Adulmec sudoarea durerii Cum se ridică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Sorin Stoica, Roxana Moroșanu și Ciprian Voicilă), apărut la Curtea Veche. N-aveau. Dau să plec. Mă cheamă: Auziți? E ceva separat de Ești ceea ce mănînci? Că numa' despre euri (E-uri - n.m.) nu cred să fie... Lăsînd gluma (chiar dacă anecdota primează...), o legătură - la care nu se gîndise buna doamnă de la raionul cu cărți - tot este între povestea unor copilării gustoase, cu sare și piper, și felul de-a dumica, îndopîndu-te sau ciugulind, lumea din jur. Fie și pentru că, se
De-ale gurii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10843_a_12168]
-
foarte bine cum anume să scrie pentru a nu plictisi, iar calitatea aceasta este cu atît mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un dozaj bine cumpănit între anecdota biografică și discursul speculativ, un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută din viața lui chopenhauer
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un dozaj bine cumpănit între anecdota biografică și discursul speculativ, un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută din viața lui chopenhauer, Russell amintește că atitudinea filosofului german nu se potrivea defel cu pesimismul pe care îl propovăduia
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
dovadă că universului îi pasă de noi în vreun fel. Iată așadar un exemplu de cum poți trece de la o banală întîmplare biografică la o strălucită și sarcastică remarcă filosofică. Și aproape că nu e filosof căruia Russell, plecînd de la o anecdotă biografică, să nu-i schițeze în cîteva rînduri un portret plastic și verosimil. În concluzie, o istorie a filosofiei scrisă de un spirit modern și caustic, al cărui ochi teoretic, lipsit de prejudecăți și dogme academice, privește filosofia ca pe
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10791_a_12116]
-
foarte bine cum anume să scrie pentru a nu plictisi, iar calitatea aceasta este cu atît mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un dozaj bine cumpănit între anecdota biografică și discursul speculativ, un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută din viața lui Schopenhauer
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
mai surprinzătoare cu cît o regăsim în paginile unei cărți de sobră și severă tematică filosofică. Există, în carte, un dozaj bine cumpănit între anecdota biografică și discursul speculativ, un dozaj cu atît mai reușit cu cît, cel mai adesea, anecdota îi servește lui Russell ca punct de plecare în înfățișarea unui gînd eminamente filosofic. De pildă, povestind o întămplare neplăcută din viața lui Schopenhauer, Russell amintește că atitudinea filosofului german nu se potrivea defel cu pesimismul pe care îl propovăduia
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
dovadă că universului îi pasă de noi în vreun fel. Iată așadar un exemplu de cum poți trece de la o banală întîmplare biografică la o strălucită și sarcastică remarcă filosofică. Și aproape că nu e filosof căruia Russell, plecînd de la o anecdotă biografică, să nu-i schițeze în cîteva rînduri un portret plastic și verosimil. În concluzie, o istorie a filosofiei scrisă de un spirit modern și caustic, al cărui ochi teoretic, lipsit de prejudecăți și dogme academice, privește filosofia ca pe
Un iconoclast by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10810_a_12135]
-
unor umori. Arta lui Dawkins e de a întreține aparența că aici avem de-a face cu controverse științifice, nu cu litigii ideologice, cînd de fapt toată cartea e pătrunsă de o corectitudine politică abil camuflată în spatele unui colaj de anecdote, citate, amintiri, divagații științifice sau comentarii livrești. Volumul aduce cu o analectă scientistă în care autorul a strîns tot ce i-a trecut prin minte în privința anomaliei care poartă numele de religie. O cazuistică de exemple și luări de poziție
Savonarola cu hram biologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4010_a_5335]
-
chiar când Matei Vișniec își făcea rodajul în literatură) și are drept fundal restaurantul scriitorilor de la Casa Monteoru. Cu eroii, cu infatigabilii: Jebeleanu, Mazilescu, Nichita Stănescu, Pâcă, Pucă și Ahoe. Lucruri îndeobște știute (și e de salutat că nu pe anecdotă, ci pe atmosferă cade accentul întregii povești). Celălalt, așa-zicând de actualitate, se referă la un imens protest pe care deopotrivă scriitorii și publicul de la noi îl inițiază, nemulțumiți de opacitatea juriului Nobel (iar paroxismul atins de vanitate în această
Addictive writing by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3068_a_4393]
-
că actualul premier știe că nu va mai fi premier după 9 decembrie. Loviturile vin de unde nu te aștepți. Există condiții mai mult sau mai puțin vizibile pentru a obține statutul de candidat. Domnia sa sigur știe. Luați-o ca o anecdotă. Ce se întâmplă în cadrul USL pune semne de întrebare despre cum va reuși să reziste USL după 9 decembrie".
MRU: Ponta nu va mai fi premier. El știa asta! () [Corola-journal/Journalistic/41249_a_42574]
-
declară liderul liberal. Nici Neagu Djuvara, liberal cu vechime, nu a reprezentat pentru Crin Antonescu un subiect care merită dezbătut. Nu e subiect nici dl Neagu Djuvara, nici afirmațiile sale în această campanie, subiectul este programul de guvernare, restul sunt anecdote la care cu plăcere după campanie dacă organizați ceva particip,” spune președintele PNL. Primarul sectorului 1 din București, Andrei Chiliman, le-a transmis sâmbătă candidaților USL din această zonă să nu copieze ”năravurile președintelui Traian Băsescu,” adăugând că oamenii ”vor
Antonescu: Nu pot fi vizat de afirmaţiile lui Chiliman by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/41413_a_42738]
-
poetul despre opera lui, dar lucrul conta acum mai puțin, întrucât monologul alunecase spre viețile și caracterele lui Shakespeare, Ben Jonson și ale celorlalți, pe care Greene îi cunoștea în intimitate și în legătură cu care avea de povestit o mie de anecdote dintre cele mai amuzante. În viața lui n-a râs Orlando cu atâta poftă. Deci așa arătau idolii lui! Jumătate dintre ei erau bețivani și cu toții erau muieratici. Cei mai mulți se certau cu nevestele; nici unul dintre ei nu se dădea în
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
nealfabetizat. Sau, ca să fim drepți și totodată eufemistici, nu foarte. Pentru a avea acces la figurile luminoase - ori de-a dreptul eclatante - din proza lui Sadoveanu, nu avem nevoie de vreo bibliografie înțesată de documente, letopisețul lui Grigore Ureche sau anecdotele lui Neculce fiind cel mult facultative. Pe acești semizei ad-hoc îi știm oricum - aproape nativ - din povești, din cărți de popularizare, din rezumate rimate ale unor cronici, din baladele lui Bolintineanu. Miturile naționale instaurate de pașoptism au - se vede treaba
Dana Dumitriu în posteritate - Jurnal inedit din ianuarie 1985 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Memoirs/9210_a_10535]
-
în special francezi, frecventator al prerafaeliților englezi, la curent cu noile voci din poezia germană de la 1900, Ștefan Petică a întreprins în versul românesc o reformă perceptibilă abia astăzi: el exclude, radical și decis, din cîmpul poetic biografia, politica, socialul, anecdota, pitorescul, discursul de mari dimensiuni, adică tot ceea ce făcuse specificul romantismului și nu numai. Față de discursul poetic al lui Petică, cel al lui Macedonski (aparent „maestrul" său!) se înfățișează eterogen, indiscret, redundant și plin de scorii nepoetice. In raport cu
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
iubire. Urmașul său, moralistul și teologul Ibn Hazm al-Andalusi (m. 1064) a consacrat o carte - singura sa operă literară - dragostei și îndrăgostiților: Colierul porumbiței, cu 30 de capitole în care sunt descrise toate ”fazele” nobilului sentiment, documentate prin versuri și anecdote. Concepția sa despre amor, platonică, se deosebea cu totul de a lui Ovidiu, recomandând mai degrabă unirea spirituală și măsură în cele trupești. Orientul și Occidentul s-au întâlnit mai ales în perioada cruciadelor, care coincide cu începuturile istoriei poeziei
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
la respingerea iubirii: „ca să poți dobândi răsplata veșnică și să fii astfel vrednic în fața lui Dumnezeu de un mai mare dar”, fiind astfel în ton cu îndemnurile lui Ibn Hazm. Dar, spre deosebire de predecesorul arab, Capellanus mizează nu atât pe povestioare, anecdote și poezii (deși istoria căutării mănușii de șoim într-o grădină seamănă perfect cu descrierile grădinilor andaluze ...), cât pe dialoguri-model între bărbați și femei din diferite categorii sociale („femeia este una plebee, una nobilă, alta mare nobilă. La fel, bărbatul
De amore. De la Ibn Hazm al-Andalusi la Andreas Capellanus by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3883_a_5208]
-
explicație o dă Ioana Pârvulescu, amintindu-și-l, la rându-i, pe criticul în piele de memorialist. Autorul analizelor obiective, dar și al jocurilor cu punctele de vedere, își permite, aici, să observe mai liber oamenii, să scape câte o anecdotă, să-și șteargă o lacrimă, să țeasă un regret. Cu plăcere intelectuală și empatie omenească. Apoi, arta memoriei este, prin tradiție, și artă dramatică. Nu sunt doar amintiri, ci un teatru al amintirilor, din care rămân replici acide (Arghezi, aflând
Și scriitorii sunt oameni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4204_a_5529]
-
bine să precizezi unde te situezi ca să nu fii luat în calcul orbește de către cei care judecă opțiunile ideologice după numărul de subordonați sau după cheia de la mașina. Nu mă refer aici la Andrei Pleșu, care o face sub rezerva anecdotei, ci la cei care folosesc asemenea criterii cu maximă seriozitate. Meteahna nu e nici nouă, nici originală: au patit-o milioanele de atei, agnostici sau nepăsători care au îngroșat rândurile BOR la recensământ din cauza cruciuliței de la breloc, a icoanei decorative
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
cât de mult. Calitatea indiscutabilă a prozatorului Horia Gârbea e mobilitatea inteligenței cu care-și administrează umorul. Iar aceasta nefiind decât accidental un umorist. Scoase din paginile cărții (și din marginile stilului), fragmentele pline de haz nu pot funcționa ca anecdote. Iar a le păstra și a le reproduce verbatim din memorie se arată la fel de incomod, din pricina acelorași restricții de stil. Mai apropiat, din acest punct de vedere, de Al. O. Teodoreanu cel din Hronicul măscăriciului Vălătuc decât de I. L. Caragiale
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
Simona Tache Ce putea să urmeze după Take it, Take it și Fuck you, fuck you decât “Frichi, Frichi”? Continuăm cu anecdotele spuse de cititori, pe tema “lost în translation”: Karioka: La asta cu frichi eu am râs 10 minute, cu lacrimi. Dacă mai aveți, mai vreau!
Frichi, frichi? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18892_a_20217]
-
adus aminte că am promis să republic, separat, o poveste despre noțiunile din titlul postului, spusă de Adi. Iat-o. Eu am râs și când am citit-o prima oară, am râs și acum: Luată de aici. Dacă mai aveți anecdote similare, dați cu ele-n mine!
Ospitalitatea românească şi politeţea japoneză by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18942_a_20267]
-
și că prioritatea priorităților nici vorbă să fie educația, sănătatea, cultura și cercetarea, ci ea se cheamă procurarea fondurilor necesare pentru construirea de noi pușcării la standarde europene. Altfel spus, în primul rând pentru actualii și viitorii cârmuitori, potrivit următoarei anecdote, doldora de învățăminte pentru unii că aceștia: „Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer vizitează câteva cămine studențești, unde află (firește, pe ocolite și cu o jumătate de gură) că studenții sunt nemulțumiți atât de hrană, cât și de cazare. Generos
ASTIA SUNT ALESII NOSTRI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384695_a_386024]
-
odată cu plecarea delegației franceze. Va descoperi cititorul repede în cartea lui Al. Săndulescu portrete neconvenționale de scriitori și oameni ai literelor: G. Călinescu, Tudor Vianu, Sadoveanu, Gala Galaction, Vladimir Streinu. Toți aceștia capătă în amintirile lui Al. Săndulescu chip uman, anecdota literară nu lipsește nici ea, memoria lui Al. Săndulescu se dovedește ne-exclusivistă. Mircea Vasilescu - Mass-Comedia, Situații și moravuri ale presei de tranziție, Editura Curtea Veche, București, 2001, 192 p. Al. Săndulescu - Operație pe cord deschis, Editura Universal Dalsi, București
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]