2,499 matches
-
1418-1420). Integrarea definitivă a Dobrogei în sistemul administrativ otoman s-a produs spre sfârșitul secolului al XV-lea, urmare firească a cuceririi de către Imperiul Otoman a porturilor Chilia și Cetatea Albă în 1484 sub conducerea sultanului Baiazid al II-lea19. După anexare, Dobrogea a fost integrată în sangeacul Silistra, la o dată ce nu poate fi stabilită exact. Aceasta făcea parte din vilaietul Rumeliei. Din punct de vedere administrativ, Imperiul Otoman era compus în acea perioadă din vilaiete, provincii mari conduse de către pașale având
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
congres termenii convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877 și au prezentat un memoriu în cinci puncte în care se revendicau insulele din Delta Dunării și Insula Șerpilor 295. Cu acest prilej, Ion C. Brătianu arăta că dorința Rusiei de anexare a unor teritorii românești va conduce la pierderea încrederii românilor "în tratate și dreptul însuși"296. Tratatul de pace de la Berlin semnat la 1/13 iulie 1878 recunoștea independența: României (art. 43), Serbiei și Muntenegrului. Recunoașterea independenței României era condiționată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de vedere al guvernului român de către primul ministru Ion C. Brătianu și ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, ce reafirma necesitatea respectării integrității teritoriale a României, ministrul de Externe francez, Waddington, a cerut să se dea României juste compensații în cazul anexării sudului Basarabiei de către Rusia. Astfel, el a propus ca și Silistra să facă parte din teritoriul ce urma a fi alipit României 363. Această propunere a fost respinsă de către delegația rusă care considera că teritoriul Dobrogei era suficient pentru a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
o cuceri și moralicește prin cele două principii ale civilizației, pe care le reprezintă: libertate și justiție! Să fâlfâie dar mândru pe malurile Mării Negre o nouă eră de libertate și de prosperitate!"404. La acest discurs, Domnitorul a răspuns că "anexarea Dobrogei va deschide țării un nou izvor de bunăstare și mai cu seamă va da comerțului Brăilei un nou avânt"405. După acest moment, Carol a trecut în revistă trupele de operațiuni compuse din: regimentele 4, 5 și 7 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Sulina avea 1 186 de case. De asemenea, existau 154 de prăvălii, un hotel și 3 mori947. Toate acestea denotă dezvoltarea continuă ce a cunoscut-o această localitate după instalarea sediului Comisiei Europene a Dunării aici în anul 1856 și anexarea Dobrogei la România. De altfel, după anul 1878 Sulina era cel mai important port românesc la Marea Neagră, situarea sa la vărsarea brațului Sulina în mare făcând ca acest port să fie punctul terminus al călătoriilor navelor fluviale ce coborau pe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în favoarea emancipărei (...) politice" a Dobrogei 1499. Pentru susținerea demersului său, Vasile Kogălniceanu preciza că, în opinia sa, "situația din Dobrogea nu poate fi judecată în întregimea ei decât dacă este expusă în desvoltarea ei istorică, economică, administrativă și politică de la anexare până azi"1500. În același sens, Vasile Kogălniceanu afirma că "lucrarea de față descrie în culori adevărate practicele administrațiunei și politicei românești în Dobrogea"1501. Publicată la scurt timp de la adoptarea legii privind acordarea drepturilor politice locuitorilor Dobrogei, lucrarea se
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
autorilor articolului citat "cestiunea populărei orașului Constanța și cu ce element anume trebuie populat este o cestiune nu de mică importanță din punctul de vedere economic și politic"1699. În acest context, se făcea observația că "sunt 14 ani de la anexare și, în orașul Constanța, primul nostru port maritim, nu vedem zece comercianți români"1700. Explicația acestei stări de fapt era dată de realitatea că "statul prin legile privitoare la administrarea și regularea proprietăței imobiliare în Dobrogea" a oferit țăranilor "pământuri
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acest sistem lăsă să se calomnieze prin denunțuri românii care cereau stabilirea și, astfel, cererea lor se respingea"2171. Totodată, "dacă pământurile s-ar fi distribuit numai indigenilor prin indigeni înțelegând pe locuitorii de orice naționalitate găsiți în Dobrogea la anexare aceasta n-ar fi fost nici un rău, dar, cu acte preparate de diferite primării, se înscriseră pe nume fictive numeroase loturi care, pe urmă, se speculară de câțiva agenți administrativi, prin acte de cumpărare"2172. În ciuda acestor neajunsuri, se aprecia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1908 a fost marcat de redeschiderea "problemei orientale" ca urmare a revoluției "Junilor Turci", mișcare ce viza reformarea statului otoman pe baze moderne, având ca sursă de inspirație principiile revoluției franceze și dorind imprimarea unui caracter național turc, precum și de anexarea Bosniei și Herțegovinei de către Imperiul Austro-Ungar, eveniment produs la 5 octombrie 19082951. Profitând de acestă situație creată în Balcani și de slăbiciunea regimului "junilor turci", Ferdinand de Battemberg a proclamat independența Bulgariei 2952. Toate aceste evenimente internaționale au afectat poziția
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din toate comunele plășii în care este situat orașul de reședință"2985. Cu puțin timp înainte de adoptarea acestei legi Ion Bănescu arăta că "proiectul de lege pentru acordarea drepturilor politice dobrogenilor (...) nu desființează regimul excepțional sub care stă Dobrogea de la anexare"2986 deoarece "se acordă dobrogenilor numai dreptul de a alege 8 deputați și 6 senatori pentru ambele județe"2987 dar "se păstrează (...) aceeași administrație cu puteri discreționare și fără control"2988. Totodată, "se păstrează (...) aceeași organizare judecătorească, cu un judecător
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
maghiarizare a românilor din Transilvania, ca urmare a legii Apponyi din 1907, precum și ca urmare a reluării politicii expansioniste a Austro-Ungariei în Balcani după 1906 și sprijinului tot mai evident pe care dubla monarhie îl acorda expansionismului bulgar în regiune. Anexarea Bosniei și Herțegovinei la 5 octombrie 1908 urma să se constituie, din punctul de vedere al conducătorilor monarhiei austro-ungare, într-o lovitură finală aplicată Serbiei, aceasta fiind percepută de către cabinetul de la Viena ca un veritabil "Piemont al Balcanilor". În acest
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
stat din 1903 și adoptarea unei politici ce se opunea intereselor intențiilor expansioniste ale Austro-Ungariei în Balcani i-au deranjat pe conducătorii de la Viena care, după 1906, și-au intensificat eforturile de izolare și încercuire a Serbiei, eforturi concretizate prin anexarea Bosniei și Herțegovinei în octombrie 1908. Criza balcanică începută în anul 1908 a marcat momentul de început al desprinderii României de Tripla Alianță și debutul procesului de apropiere de pozițiile Antantei, alianță politico-militară constituită în 1907 ca urmare a acordului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Acest fapt, precum și tendințele expansioniste manifestate de către statul bulgar după unirea cu provincia Rumelia Orientală și victoria militară obținută în scurtul război cu Serbia din noiembrie 1885 i-au neliniștit pe diplomații de la București. În viziunea politicienilor români tendințele de anexare a unor părți din Macedonia de către Grecia, Serbia și Bulgaria ar fi condus la înrăutățirea situației românilor de acolo. Tocmai de aceea, până la declanșarea primului război balcanic, politica statului român a vizat menținerea status-quo-ului în Balcani opunându-se, astfel, acțiunilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anarhiei interne din statul otoman, în octombrie 1911, au debarcat în Tripolitania, ultimul teritoriu pe care Imperiul Otoman îl mai controla în mod efectiv în nordul Africii, trupe italiene cu misiunea de a anexa acest teritoriu la Italia 3202. După anexarea Tripolitaniei, Italia și-a trimis flota în bazinul răsăritean al Mării Mediterane și a ocupat insulele Dodecanezului. Totodată, au devenit tot mai evidente pretențiile Italiei la noi anexiuni în Balcani, în special, în teritoriile albaneze. În aceste condiții, la 13
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
regele Carol I și susținută de către primul ministru Titu Maiorescu. Nicolae Filipescu, ministrul Agriculturii și Domeniilor și Petre P. Carp, președintele Partidului Conservator, au inițiat o campanie împotriva politicii adoptate de către guvern, cerând intrarea României în război împotriva Bulgariei și anexarea Cadrilaterului 3209. Până în toamna anului 1912 guvernul român a fost concentrat asupra chestiunilor de politică internă, fapt recunoscut de către Titu Maiorescu în ședința Senatului de la 11 mai 19133210. Situația s-a schimbat în octombrie 1912, când Titu Maiorescu asigura că
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aflat în opoziție, s-a semnat un acord conform căruia PNL urma să voteze în favoarea guvernului. Printre cei care au votat împotriva ratificării protocolului de la Petersburg s-a aflat și Nicolae Iorga, în calitatea sa de deputat. Savantul era împotriva anexării de către România a orașului Silistra apreciind că, prin aceasta, România își făcea un dușman ireductibil peste Dunăre 3215. Guvernul român a luat măsuri pentru transpunerea în practică a protocolului, s-au desemnat comisiile mixte româno-bulgare, care au avut o serie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din sud-estul Europei..., p. 324; Sorin Liviu Damean, op. cit., p. 66. 293 ***, Memoriile regelui Carol I..., vol. IV, p. 125. 294 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 337. 295 Ibidem, p. 338. 296 G. D. Petrescu, "Războiul pentru independență și anexarea Dobrogei", în volumul Dobrogea 1878 -1928. Cincizeci de ani de vieață românească, București, 1928, p. 343. 297 DIRRI, vol. IX, p. 382; Sorin Liviu Damean, op. cit., p. 123. 298 ***, Independența României, București, 1977, p. 311; Iosif Colcer, Viorel Măgureanu, op. cit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
415 Ibidem, p. 349. 416 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, vol. 101, dosar nr. 71, D4 1878, f. 356. 417 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 350. 418 Brutus Cotovu, "Dobrogea în preajma războiului pentru neatârnare. Întâmplări din cei 50 ani de la anexarea ei. 1878-1928", în Analele Dobrogei, Constanța, 1928, p. 338. 419 Ibidem, p. 339. 420 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 352. 421 Ibidem, p. 353; Ioan N. Roman, Dobrogea și drepturile politice ale locuitorilor ei, Tipografia "Ovidiu", Constanța, 1905, p.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
an XV, nr. 1 (15), Craiova, 2009, pp. 363-366. 436 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, Op. cit., p. 352. 437 Ibidem: Stoica Lascu, "Reintegrarea Dobrogei în statul român acum 130 de ani", în Marea Noastră, aprilie-iunie 2008, pp. 3-4. 438 Mihai Eminescu, "Anexarea Dobrogei", în Timpul din 19 august 1878, pp. 1-2. 439 Monitorul Oficial, nr. 24 din 30 ianuarie/11 februarie 1880, D.A.D., ședința din 29 ianuarie 1880, pp. 555-556. 440 ***, Istoria Românilor, coord. acad. Gheorghe Platon, vol. VII, tom II, București
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Totuși, potrivit opiniei unor delegați 43, expresia "în legătură cu politica internă și externă a unui stat" din paragraful menționat nu ar include conceptele naționaliste și religioase, în numele cărora s-a declanșat și continuă să se declanșeze acte de agresiune (de exemplu, anexarea Austriei de către Reichul german, divizarea Cehoslovaciei în anul 1939, ocuparea Ierusalimului de către Israel în 1967 etc.). La sesiunea a VII-a, expresia în discuție nu a fost cuprinsă în textul paragrafului 1 al art. 5. Credem că renunțarea la expresia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
această idee simplă și purtat de experiența sa directă pe care i-a prilejuit-o șederea chiar în acei ani în Germania... Iar nouă să ne dea posibilitatea să medităm liber asupra lor. E greu de înțeles. De ce, după primele anexări, a Austriei și a regiunii sudete, care limitau cuceririle germane la teritorii locuite de germani, și acceptate în; mod laș de către celelalte puteri, Hitler nu s-a oprit? Atacul asupra Poloniei a declanșat de facto începutul celui de-al doilea
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
soarta principatelor. Persoana descoperise, cu totul întâmplător, un paragraf al tratatului de la Erfurt dintre Napoleon și țarul Alexandru I, asupra căruia ambele părți se angajaseră să păstreze cel mai mare secret. Era vorba de un paragraf prin care Napoleon recunoștea anexarea ambelor principate de către Rusia. „În baza acestei înțelegeri”, îi scria persoana, „negocierile care se poartă acum la București nu sunt decât simulacre. țarul consideră că are deja principatele în buzunar și nu va renunța la pretențiile lui. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
doua notă ultimativă, amenințare concretizată imediat, de ocupare prin forță a teritoriilor respective. Și după semnarea Tratatului de pace de la Paris, Uniunea Sovietică „a depășit” prevederile acestuia prin încălcarea integrității teritoriale a României, mai întâi în Deltă, și apoi prin anexarea Insulei Șerpilor. În 1944-1945 s-a reintrodus regimul comunist stalinist în teritoriul dintre Prut și Nistru, în nordul Bucovinei și al județului Dorohoi, revenindu-se și la fosta organizare administrativă și hotărnicie cu R.S.S. Ucraineană, din cadrul Uniunii Sovietice. R.S.S. Moldovenească
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
secolul al XIV-lea - scrie G. I. Brătianu - primii stăpâni creștini ai regiunii Dunărea de Jos. Acest nume, care desemna la început numai partea meridională a provinciei a fost extins apoi la toată regiunea cuprinsă între Prut și Nistru, după anexarea sa la Imperiul Rus, în secolul al XIX-lea. Nu este mai puțin adevărat că el se leagă direct de amintirea primei dinastii de domnitori români la nord de Dunăre. Limitele noului principat moldav erau, deci, trasate din epoca fondării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din acei ani; chestiunile au fost analizate cu atenție de specialiști. Reținem aici câteva din considerațiile și concluziile pertinente, formulate de unul dintre acești specialiști, Paul Cernovodeanu, în cele peste 50 de pagini ale capitolului Războiul ruso-turc din 1806-1812 și anexarea Basarabiei, din cartea citată de noi și până aici. Procedeul anexării Basarabiei prin Tratatul de la București (16/28 mai 1812) a ilustrat perfect lipsa de scrupule și cinismul diplomației țariste. Rușii au purtat cu turcii, pentru încheierea păcii, „târguieli vrednice
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]