66,320 matches
-
incidentă, în situația sa, Decizia nr. 2 din 15 februarie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în Dosarul nr. 4.112/1/2015, care se referă strict la situația tranzitorie a angajatorului, inclus în legea-cadru de salarizare, căruia i se modifică regimul de finanțare [ art. 37 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 ], situație în care încadrarea în anexa corespunzătoare a legii operează după expirarea contractului colectiv de muncă. Pentru celelalte cazuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
ca fiind corectă opinia conform căreia o decizie a Curții de Conturi nu poate să înlăture eo ipso de la aplicare o clauză a contractului colectiv de muncă. Aceasta întrucât o astfel de decizie, cu caracter administrativ, nu este opozabilă decât angajatorului, în sarcina căruia impune obligații de recuperare a prejudiciului, nu și salariatului. Pentru a se putea repercuta asupra raportului juridic de muncă al salariatului bugetar, din perspectiva drepturilor bănești încasate cu încălcarea legii, trebuie inițiat un mecanism procesual care să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
bugetar, instituind anumite condiții (alin. 1-3), a căror încălcare este sancționată cu nulitatea absolută a respectivei clauze [alin. (4)]. Conform art. 138 alin. (5) din același act normativ, răspunderea pentru încheierea, în aceste condiții, a contractului colectiv de muncă revine angajatorului. Aceste texte din Legea dialogului social se coroborează cu dispozițiile art. 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, republicat, potrivit cărora, în cazul în care se solicită constatarea nulității unor clauze ale contractului colectiv de muncă, cererile în vederea soluționării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
a unei dispoziții, negociată de partenerii sociali, cu încălcarea disciplinei bugetare. 52. Controlul legalității unei astfel de clauze este posibil atât în litigiile în care se solicită pe cale principală aplicarea unei astfel de sancțiuni (prin acțiunea sau cererea reconvențională a angajatorului), dar și pe cale de excepție, în litigiile în care se solicită valorificarea clauzei sau, dimpotrivă, se contestă efectele juridice ale acesteia. Sintagma "a constata nulitatea pe cale de excepție" presupune ca instanța, pe cale incidentală, să nu recunoască efectele juridice produse de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
pune în discuție și analiza, printr-un act de judecată propriu, legalitatea clauzei, fără a fi ținută de constatările Curții de Conturi, instituție care, astfel cum s-a precizat anterior, se află într-un raport juridic de drept fiscal cu angajatorul, raport în baza căruia acesta a fost obligat a acționa în vederea recuperării pagubei. Decizia Curții de Conturi, ce instituie o prezumție relativă privind situația juridică constatată, poate constitui un mijloc de probă în procesul de stabilire a legalității acelei clauze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
vigoare la încheierea contractului colectiv de muncă [în aplicarea dispozițiilor art. 132 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 coroborate cu prevederile art. 138 alin. (1)-(4) din același act normativ] instanța va lipsi clauza de efecte juridice, exonerând pe angajator de obligația de a executa o astfel de clauză nelegală. O interpretare contrară care ar pune acțiunea în nulitate doar la dispoziția partenerilor de dialog social ar crea posibilitatea ca o clauză vădit nelegală să își producă efecte juridice între
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
desființa în perioada în care aceasta își produce efectele. 56. Pe de altă parte, se reține că art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 , potrivit căruia răspunderea pentru încheierea, în aceste condiții, a contractului colectiv de muncă revine angajatorului, nu distinge între tipurile de răspundere de care angajatorul poate fi ținut, respectiv penală, contravențională sau civilă, în daune. Instituirea unei astfel de răspunderi exclusiv în sarcina angajatorului nu este de natură a-l scuti pe salariat de obligația de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
56. Pe de altă parte, se reține că art. 138 alin. (5) din Legea nr. 62/2011 , potrivit căruia răspunderea pentru încheierea, în aceste condiții, a contractului colectiv de muncă revine angajatorului, nu distinge între tipurile de răspundere de care angajatorul poate fi ținut, respectiv penală, contravențională sau civilă, în daune. Instituirea unei astfel de răspunderi exclusiv în sarcina angajatorului nu este de natură a-l scuti pe salariat de obligația de a restitui o sumă încasată necuvenit rezultată din desființarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
răspunderea pentru încheierea, în aceste condiții, a contractului colectiv de muncă revine angajatorului, nu distinge între tipurile de răspundere de care angajatorul poate fi ținut, respectiv penală, contravențională sau civilă, în daune. Instituirea unei astfel de răspunderi exclusiv în sarcina angajatorului nu este de natură a-l scuti pe salariat de obligația de a restitui o sumă încasată necuvenit rezultată din desființarea cu efect retroactiv a clauzei nelegale, în condițiile în care dispozițiile art. 57 alin. (2) din Codul muncii ("Constatarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
din Legea nr. 62/2011 , în sarcina salariatului nu poate fi reținută niciun fel de răspundere bazată pe culpă, textul de lege menționat nu exclude posibilitatea de aplicare a dispozițiilor art. 256 din Codul muncii într-un litigiu inițiat de angajatorul care tinde să își îndeplinească obligația izvorâtă din raportul juridic de drept fiscal ce antrenează răspunderea sa față de stat, de a recupera suma plătită nedatorat (în baza unei clauze nule) și care se întemeiază, în raportul cu salariatul, pe o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
se naște obligația de restituire. El vine să acopere însă, prin excluderea tuturor celorlalte situații prevăzute de lege care antrenează răspunderea patrimonială a salariatului, cazurile când, fără a fi reținută vinovăția acestuia, este obligat la restituirea unor sume încasate de la angajator, întrucât acestea nu i se cuveneau, neexistând o justă cauză." 59. Aceasta înseamnă că unei acțiuni întemeiate pe dispozițiile art. 256 din Codul muncii, ce nu reprezintă o acțiune în răspundere patrimonială bazată pe culpa salariatului, ci o acțiune derivând
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277929_a_279258]
-
2003 nu conțin dispoziții cu caracter retroactiv. Ele se referă doar la efectele constatării nulității contractului individual de muncă. Totodată, consideră că nici art. 77 din aceeași lege nu încalcă prevederile art. 21 din Constituție, republicată, întrucât "prin stabilirea obligației angajatorului de a invoca în fața instanței, în caz de conflict de muncă, doar motivele de fapt și de drept precizate în decizia de concediere nu este încălcat principiul liberului acces la justiție". Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161736_a_163065]
-
Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul conținut: - Art. 57 alin. (2): "Constatarea nulității contractului individual de muncă produce efecte pentru viitor."; - Art. 77: "În caz de conflict de muncă angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt sau de drept decât cele precizate în decizia de concediere."; - Art. 283: "(1) Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate: [...] d) pe toată durata existenței contractului, în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161736_a_163065]
-
cărora stabilirea procedurii de judecată intră în competența exclusivă a legiuitorului. Astfel, în cazul conflictelor de muncă, determinate de concedierea angajaților, instanța judecătorească va examina legalitatea și temeinicia deciziei de concediere în raport cu motivele de fapt și de drept precizate de angajator în acea decizie, față de care salariatul și-a pregătit și formulat apărările. Ca atare, orice alte motive de fapt și de drept invocate ulterior nu pot influența legalitatea și temeinicia deciziei contestate, care se raportează la momentul emiterii deciziei. Pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161736_a_163065]
-
2005 la Dosarul nr. 571D/2005, care este primul înregistrat. Având cuvântul, reprezentantul autorilor excepției Constantin Catargiu și Alior Cimpoeșu susține excepția astfel cum aceasta a fost formulată în fața instanței de judecată. Mai arată că dispozițiile de lege criticate oferă angajatorului posibilitatea de a înlătura persoane incomode pe criterii arbitrare. Consideră că despăgubirile ce s-ar putea acorda în cazul anulării deciziei de concediere nu se pot realiza în practică, datorită ratei de inflație, și nu pot acoperi traumele psihice suferite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
incomode pe criterii arbitrare. Consideră că despăgubirile ce s-ar putea acorda în cazul anulării deciziei de concediere nu se pot realiza în practică, datorită ratei de inflație, și nu pot acoperi traumele psihice suferite de angajat. Apreciază că nici un angajator nu angajează o persoană împotriva căreia a fost formulată o plângere penală, precum și faptul că, pe perioada suspendării contractului de muncă, angajatul se află în imposibilitatea de a fi promovat, deci de a beneficia de o mărire de salariu. Reprezentantul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
alin. (1), art. 24, art. 41 alin. (1) și art. 53 din Constituție, "instituind o inegalitate în fața legii a persoanelor încadrate în muncă și îngrădind dreptul la muncă al acestora, drept ce poate fi, astfel, restrâns în mod abuziv de către angajator pe baza unei aprecieri exclusive, bazate pe bunul său plac". Consideră că aceste dispoziții legale au caracter discriminatoriu și în raport cu prevederile art. 74 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care permit suspendarea contractului individual al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, deoarece salariatul al cărui contract individual de muncă a fost suspendat se poate încadra pe perioada suspendării la o altă unitate sau în orice altă funcție care nu este incompatibilă cu fapta pentru care angajatorul a formulat plângere penală împotriva sa, și nimic nu îngrădește exercițiul dreptului la apărare. Arată că textul de lege criticat prevede o măsură de protecție a salariatului, întrucât angajatorul, dispunând suspendarea, nu poate concomitent să desfacă contractul de muncă. Potrivit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
orice altă funcție care nu este incompatibilă cu fapta pentru care angajatorul a formulat plângere penală împotriva sa, și nimic nu îngrădește exercițiul dreptului la apărare. Arată că textul de lege criticat prevede o măsură de protecție a salariatului, întrucât angajatorul, dispunând suspendarea, nu poate concomitent să desfacă contractul de muncă. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii este nefondată, întrucât aceste dispoziții legale nu contravin prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție. Arată că măsura suspendării contractului individual de muncă are caracter preventiv și temporar, putând fi dispusă de angajator numai împotriva salariatului bănuit că a săvârșit o faptă incompatibilă cu funcția deținută, iar pe perioada suspendării salariatul respectiv nu este împiedicat să se încadreze la altă unitate ori în altă funcție. De asemenea, pentru situația în care se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, care au următorul cuprins: "(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații: [...] c) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești." ... Autorii excepției susțin că dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, care au următorul cuprins: "(1) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații: [...] c) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești." ... Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile art. 16 alin. (1), art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, că aceste dispoziții legale nu încalcă prevederile Constituției. În motivarea acestei soluții s-a reținut că suspendarea contractului individual de muncă constituie o măsură temporară, putând fi dispusă de angajator față de salariatul împotriva căruia s-a formulat plângerea penală ori s-a început urmărirea penală pentru săvârșirea de infracțiuni incompatibile cu funcția deținută. Pe perioada suspendării salariatul nu poate deține doar funcția cu care este incompatibilă fapta pentru care s-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
salariații care se află în situații identice, fără privilegii și fără discriminări. Prevederile art. 52 alin. (2) din Codul muncii, pe lângă reparațiile acordate salariatului al cărui contract de muncă s-a suspendat, reprezintă și garanții în prevenirea comportamentului abuziv al angajatorului. Întrucât dispozițiile legale examinate nu restrâng exercițiul nici unui drept fundamental, prevederile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză. În ceea ce privește susținerea autorului excepției referitoare la caracterul discriminatoriu al art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, prin raportare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171431_a_172760]
-
prin virament, în contul 20.37.01.02 "Venituri ale bugetului de stat - Donații pentru diminuarea efectelor crizei economice", deschis la Trezoreria Statului. Articolul 2 (1) Donațiile pentru diminuarea efectelor crizei economice pot fi achitate de către persoanele fizice și prin intermediul angajatorilor, în limita maximă a sumelor datorate de angajator acestora, pe baza dispoziției scrise a donatorilor în care vor preciza cuantumul sumelor care se donează. ... ------------ Alin. (1) al art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240147_a_241476]