1,315 matches
-
plopi, anini, cedrii și stejari înalți cu trunchiuri seculare, pe care doi oameni voinici abia dacă reușesc să-i îmbrățișeze, se văd câteva capre ce pasc firele de iarbă perlate cu stropi de rouă pe maluri și frunza tufișurilor de anin. Grivei câinele negru cu pete albe, aleargă în sus și în jos pe mal și prin luminiș, printre arbori lătrând îndârjit, întărâtat de vreo mică sălbăticiune ce-și are sălașul în desiș sau pur și simplu dorind să-și impună
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
Domnul, am avut câteva vise puternice cu el. Primul se desfășura undeva, la munte, unde era o casă cu un pridvor uriaș. Din pridvor până la un copac uriaș, care mă fascina, era fixată o sfoară groasă lungă, de care erau aninate banane, multe multe banane. Eu cu Andrei în brațe priveam la acel copac și la bananele acelea frumoase și coapte și la un moment dat, Andrei a ridicat capul de pe umărul meu și a vorbit legat, așa cum nu putuse vorbi
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
zbat în geam, Dintre noi călătoresc, Scuturând al vieții ram. Cerul știe, lutul tace, Noaptea zi se- mpodobește, Ochiul caută-n vecie, Pleoapa când se ofilește. Timpul scade, visul crește, Candele prefac lumină, De tăciunele ce arde, Dorul vieții se anină... Referință Bibliografică: Nostalgii / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul VI, 03 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
NOSTALGII de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375355_a_376684]
-
zbat în geam, Dintre noi călătoresc, Scuturând al vieții ram. Cerul știe, lutul tace, Noaptea zi se- mpodobește, Ochiul caută-n vecie, Pleoapa când se ofilește. Timpul scade, visul crește, Candele prefac lumină, De tăciunele ce arde, Dorul vieții se anină... Citește mai mult NostalgiiEu zâmbesc, țărâna doarme;Suflete se zbat în geam,Dintre noi călătoresc,Scuturând al vieții ram.Cerul știe, lutul tace,Noaptea zi se- mpodobește,Ochiul caută-n vecie,Pleoapa când se ofilește.Timpul scade, visul crește,Candele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
zbat în geam,Dintre noi călătoresc,Scuturând al vieții ram.Cerul știe, lutul tace,Noaptea zi se- mpodobește,Ochiul caută-n vecie,Pleoapa când se ofilește.Timpul scade, visul crește,Candele prefac lumină,De tăciunele ce arde,Dorul vieții se anină...... XXI. OGLINDA, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016. OGLINDA Mă uit în ea și-mi pare că-i toată viața un cer și cu o stea ... Al cui e cerul ce steaua îmi mângâie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
morocănos care nu-l cunoaște pe artist, nu- prețuiește, nu-l admirăl. Și totuși... se găsește câte cineva! Rar și insignifiant ca pălămida în holdă, dar se găsește. Unul este dezaxatul care țipa ca fript împotriva maestrului atunci când viața sa anina de un fir de speranță ce era ultima, un transplant renal (individul respectiv era unul și același cu cel ce aruncase invective în mai toți oamenii de seamă ai României, cu puțin în urmă printre aceștia numărându-se Nadia Comăneci
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
să nu mă-mbete. Adorm sfârșit, cerșind minuni cerești Și până-n zori scot ghimpele din gând. Tu, dor nebun, de ce mă amăgești Și-mi pui poveri ca unui sclav de rând ? 05 Iulie 2006 ciclul Ucenic în dragoste *** un dor anin! fulgi se cern și se aștern pe-al iernii aspre chip etern mă rog tăcut spre cerul mut `n-al iernii aspre azimut un dor anin de cristalin al iernii aspre cer senin gând răspunde lin pe unde iarna aspră
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
ca unui sclav de rând ? 05 Iulie 2006 ciclul Ucenic în dragoste *** un dor anin! fulgi se cern și se aștern pe-al iernii aspre chip etern mă rog tăcut spre cerul mut `n-al iernii aspre azimut un dor anin de cristalin al iernii aspre cer senin gând răspunde lin pe unde iarna aspră mă patrunde viața este o poveste iarna aspră o albește în jur privesc Doamne lumesc și iarna aspră o iubesc ! 26 Decembrie 2005 ciclul Iarna Volumul
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
umbră mea. Din ne-nțelesele mistere Luai fărâme de tumult, Le răsfirai în praf de stele Și-n pulbere de dor mărunt. Iubirea ne-o făceam albastră Și-n vals, pe sunet de clavir, Pe sufletul făcut fereasta Din ea îți aninam safir. Referință Bibliografica: Dor mărunt / Lăură Hubati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1485, Anul V, 24 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lăură Hubati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DOR MĂRUNT de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372079_a_373408]
-
articole în Buletinul ASCR. În anul 1925, și-a luat licențele în Filosofie și în Drept. În primăvara aceluiași an a participat la campania monografică organizată de Dimitrie Gusti în comuna Goicea-Mare, județul Dolj. Tot atunci s-a căsătorit cu Anina Rădulescu-Pogoneanu, o colegă de facultate. Începând cu toamna anului 1925, Mircea Vulcănescu a făcut studii de specializare la Paris, intenționînd să-și dea un doctorat în drept și altul în sociologie. Vremurile nu i-au permis să-și definitiveze studiile
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
suspendarea din anul 1933 a ziarului. În anul universitar 1929 - 1930, a fost asistent onorific la catedra profesorului Dimitri Gusti. Apoi, profesor de economie politică și științe juridice la Școala de Asistență Socială, până în anul 1935. S-a despărțit de Anina Rădulescu-Pogoneanu. Pe 27 aprilie 1930 s-a căsătorit cu Margareta Ioana Niculescu, o altă fostă colegă de facultate, profesoară de liceu. Între timp, a publicat articole pe teme religioase, eseuri filosofice și texte de economie politică; a mers în campaniile
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
îndrăgostiților nu sunt mai plăcute îngerului din noi decât promisiunea de a face un bine din iubirea de aproape. Dar, în contra-măsură, nicio încălcare a jurământului nu sapă crevasă mai adâncă în suflet decât neținerea de cuvânt în fața cui se anină de firul speranței ce i-l întinde între nimic și amăgire un farsor! În ce îl privește pe Paul Surugiu, chiar despre promisiune este votba. Cu ea a pornit aventura explorării picturii cu acuțișul minții sale și catifeaua penelului pe
PAUL SURUGIU. POEZIA CASEI, DIN CÂNTEC PE SIMEZE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344778_a_346107]
-
sap caverne-n zidul ce ne ține / în stare de asediu, de război // ah, ce n-aș da în gând să-mi ceri iertare / și în altar tăcerea să-ți închini / să-mi limpezești chemări spre neuitare / și să-mi anini speranțele-n arini // prin lunca mea de doruri în amiezi / peste rogoz, cărări însângerate / îmbrățișări uitate prin livezi / apun sub dor de coasă sărutate” (Ah, ce n-aș da). Deși neagă aproape cu vehemență prezentul scindat, suspendat, străin, poeta nu
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
diversitate a prezentării și creativitate a formelor. Florile ne aduc frumusețe și mireasmă, ne împodobesc grădinile, ne încântă ochiul și ne îngăduie cu generozitate a ne oferi unii altora buchete din comoara lor cromatică. Pomii ne oferă și ei flori aninate în ramuri, poate nu la fel de frumoase, și mai efemere, scopul lor fiind mai prozaic - să ne pregătească ceva mai consistent la toamnă, să-și împlinească în roade menirea. Ați observat desigur evoluția coloritului în pomi. Pe fondul verde al frunzelor
INTREBARILE TOAMNEI de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 39 din 08 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344912_a_346241]
-
legeni. Celestul neatins ades mă doare, Se zbuciumă valuri de mare. Frunți însemnate cu mir, Relele-ncet le deșir. Zboară albatroșii ducând doruri, Pleacă mulțime, în stoluri. Liniștea în apusuri se lasă, Zarea de aur e arsă. Noaptea tăceri sufletul anină în stele, Visele-mi luminează, înșiră mărgele. Albite simțiri ținute în frâie, O mână tâmplele-mi mângâie. Chip spălat în rouă Să-ți tulburi lumina la sfârșit de drum, Credința ta să o faci scrum, Îngerului să-i zici: pleacă
COPILUL DIN MINE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347827_a_349156]
-
toate. Mreje, liane-ncearcă să mă lege, În toate, binele-aș alege. Piatra-n mână mi se pune, Să lovesc, ades îmi spune. O arunc, parcă-i ispită, Pământul aș vrea s-o-nghită. Un înger îmi umblă ‘nainte, Rugă aninată în minte. Pășesc încet, pas după pas, Doar o clip-a mai rămas. O lacrimă O lacrimă se-așterne pe visare, Corole de lumină-nchise-n plâns de floare. Aripi de fluturi arse fără vină, Nuferi cu rădăcini în tină
COPILUL DIN MINE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347827_a_349156]
-
de spate, ca un ulm alb ce a dat cântecului românesc frunze din coroana lui, tăind vântul sus în vârful care atinge obrazul văzduhului. Nicolae Furdui Iancu e românul cel mai român, e o tâmplă a Albei Iulia pe care anină icoanele neamului, cântecele de dragoste, de natură, de patrie și de sfințenie. Fiecare pală de aer din Ardeal e un pas din istoria României, iar cântărețul Nicolae Furdui Iancu, la fel ca Dumitru Fărcaș, cu-al său taragot predestinat unui
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
sărbătorii. Ochii purtați pe scenă ori pe micul ecran, după Niculina Stoican, absorb frumusețea binefăcătoare ca vindecarea, pe când cântecele artistei trimise ascultătorului sunt aroma vieții în care e perpetuată sărbătoarea și bucuria pentru că, oricând se aude un cântec adevărat, se anină de mersul timpului bucuria unei sărbători. Cântecele Niculinei Stoican sunt și un dat și o condiție de viață deoarece-s un felinar cu lumină morală! De-ar fi fericită cântăreața, pe cât o vedem de voioasă, pentru că ar merita-o! Mulți
NICULINA STOICAN. REALITĂŢI DIN MĂDUVA VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347965_a_349294]
-
Ediția nr. 1564 din 13 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mieluțul I-a oprit veselia jocului din ogradă, L-a agățat în cuie-n grabă, Fără să-l simtă c-a oftat, O lacrimă în ochii-i blânzi s-a aninat. Strigă-ncet pe limba lui, Spune ceva nu știu cui. Cuțitul i-l înfige-n beregată, Viața i se frânge-n dată. Cu ochii uimiți și larg deschiși, Trupu-i zvâcnește, hulubi învinși, Sângele-i curge roșu, șuvoi, În jur, veselia-i în
MIELUŢUL de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348751_a_350080]
-
prag de primăvară La tinere femei și fete, Ce-s singure la ceas de seară... Să dau sărutul de iubire Din care dragostea răsare Și drum deschis spre fericire Pentru un an de sărbătoare... Să rup din luncă ghioceii S-anin femeilor în plete, Pentru băieți frumoși ca mieii Duc ramuri, brâu să dea la fete... Din nea de mărțișor femeii Să-i dau pe față dimineața, Din gura ei până și zeii Să dea zeițelor dulceața... Aș vrea să fiu
DE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346826_a_348155]
-
răsăritul cuvântului unic am uitat să fiu nu am uitat să nu mai fiu da și nu împletite în calea mea mă simt ca o geometrie aproape completă vârful a rămas suspendat în coroana copacului invizibil de care leagănul e aninat printr-o ramură a liniștii aproximative sunt legănarea prin care traficul de gânduri devine alert până la saturația repetării aceluiași gest Referință Bibliografică: trafic de gânduri / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1041, Anul III, 06 noiembrie 2013
TRAFIC DE GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346876_a_348205]
-
margini de pustiu Și-s doar o lebădă, când vii Cu aripi frânte înainte-ți viu. Și Luna, zână albă călătoare În cercul alb, mereu străluminat, Catifelează nopți amăgitoare În suferința dorului uitat. De-aș vrea un nor să îl anin în zbor, Îl storc de ploaie când îl prind, Doar tu, durere, treci și nu te dor Decât, de gheață, ochii mei lucind... din vol ” A TREIA CALE” 2013 foto: internet Referință Bibliografică: Steluțe triste / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN
STELUŢE TRISTE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346991_a_348320]
-
de presă MARIA DIANA POPESCU pentru volumul „Dați-mi țara înapoi!” Editura TIM, Reșița, 2013 PREMIUL II LAURA BREANĂ pentru volumul „Vieți de poveste” Editura Studis, Iași, 2013 PREMIUL III ERWIN JOSEF ȚIGLA pentru albumul „SEMMERINGUL BĂNĂȚEAN: calea ferată ORAVIȚA - ANINA, Editura Banatul montan, Reșița, 2013 PREMIUL DE EXCELENȚĂ ÎN JURNALISM DUMITRU V. MARIN pentru întreaga activitate din presă oglindită în volumul „Editoriale valabile din vremuri regretabile” Editura PIM - Iași 2013 DIPLOMA HONORIS CAUSA ION MARIN pentru volumul „Noaptea dintre milenii
PREMIILE PE 2013 ALE UNIUNII ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346989_a_348318]
-
la biserica și curăță mormintele strămoșilor, agățând de cruci , rămurele sfințite de salcie. După ce au fost sfințite în biserică, oamenii se întorc acasă cu ramurile de salcie și, după ce ating cu ele creștetele copiilor, ca să crească mari și frumoși, le anină la icoană, păstrându-le peste an. În Muntenia, există credința că o ramură de salcie înfășurată în jurul mijlocului te vindecă de dureri de mijloc pentru tot anul. Eu îmi înfășuram o rămurică de salcie în jurul mijlocului ca să fiu apărată de
FLORIILE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347009_a_348338]
-
considerată contrabandă de către autoritățile romane. Incursiunile în istorie au dezvăluit că pe aici metalele erau la ele acasă, fără a mai vorbi de resursele carbonifere din această regiune, deosebit de valoroase și până la urmă destul de importante. Vorbind aici de minele de la Anina, Cozla, Secu, Lupac sau Eibenthal. Dar iată că după două milenii și ceva, mai mulți ,,cineva” au reușit să pună capăt unei istorii care a dus zona Banatului printre cele mai renumite din România. Referință Bibliografică: MOLDOVA NOUĂ ZONĂ MINIERĂ
MOLDOVA NOUĂ ZONĂ MINIERĂ MILENARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346420_a_347749]