715 matches
-
se îngăduie, despre un personaj complex al lumii noastre de până mai ieri, Mihail Fărcășanu, manifestat în literatură, în jurnalistică, în politica propriu-zisă. Și alții au făcut-o, dar nu în condițiile de care el a avut parte, condiții de anormalitate, în numeroase situații, astfel cum le-a creat istoria noastră în anii de după al Doilea Război Mondial. Am avut prilejul să mă refer la scriitorul Mihail Fărcășanu când am scris despre el în volumul Fragmente contemporane (2004), în care mă
Idealism și realism by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2961_a_4286]
-
Exemplul dat recent, la Bookarest 2004, de editura Polirom, care și-a riscat propriii bani pentru a tipări o serie de prozatori perfect necunoscuți vorbește despre normalitatea vieții culturale românești. Exact în măsura în care buluceala grețoasă la miliardul lui Năstase vorbește despre anormalitatea ei. Și, dincolo de ea, de anormalitatea pur și simplu.
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
de editura Polirom, care și-a riscat propriii bani pentru a tipări o serie de prozatori perfect necunoscuți vorbește despre normalitatea vieții culturale românești. Exact în măsura în care buluceala grețoasă la miliardul lui Năstase vorbește despre anormalitatea ei. Și, dincolo de ea, de anormalitatea pur și simplu.
Barbierii regelui Midas by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12728_a_14053]
-
de-a continua să trăiască oarecum subversiv, provocator la adresa convențiilor, sub semnul unui umbros triumf. Diferența dintre efemer și veșnic se estompează (Bufetul Oșanca). Obiectivarea obținută prin asumarea perspectivei epice aduce negreșit o alinare. Camarazii de suferință dobîndesc, în stridenta anormalitate a diagnosticelor, rănilor, amputărilor lor, un aer de inopinată normalitate de moment, de realitate, precum actorii, pentru ochiul nostru, sub durata spectacolului ori a rulării filmului. Un domn cu valva aortică înlocuită și testicolele extirpate, o doamnă fără uter și
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]
-
competență socială. Dar se pare că nici pe intelectualii români nu-i mai indignează nimic - și acest lucru nu e doar foarte trist, ci e și foarte grav. Deoarece indică o anumită uzură a percepției anormalului, începutul adaptării lor la anormalitate. Și mai indică faptul că lecția învățată în timpul regimului comunist nu a folosit la nimic. încă nu e tîrziu ca elitele intelectuale, printre care se numără destui oameni de decizie, să reacționeze. Nu e prea tîrziu pentru ca emisiunea lui Stelian
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
respect pentru orice și pentru oricine, mă rog, nu vreau să alcătuiesc aici o listă exhaustivă, tot ce vă deranjează în fiecare clipă și pe dumneavoastră mă face să cred că România nu există. Decît în capul nostru. Îmbolnăvit de anormalitate. Aproape nimic din ce se petrece pe aici nu își găsește corespondent într-o lume normală. Acolo, ființele ce o populează se străduiesc să-și vadă decent de viață și, mai ales, să o trăiască. Ca pe un dar. Aici
Întâmplări de la motel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9278_a_10603]
-
asumare a unui efort constructiv înspre ceea ce Eminescu numește "iubirea de muncă". Cu riscul de a cădea în capcana retoricii, nu ne putem opri să nu ne întrebăm: Ce ne oferă acum realitatea social-politică românească? Din nefericire, în toate planurile, anormalitate. Și, de aici, lipsa motivației de a munci. Cine muncește mult și bine nu înseamnă, obligatoriu, că și trăiește pe măsura muncii. În consecință, cu cît faci mai bine un lucru, raportîndu-te în mod constant la valoare, cu atît ești
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
exclud, în mod evident, munca, dar includ corupția. Modelul cel mai la îndemînă, în cea de-a doua direcție, îl oferă aleșii de toate culorile din ultimul deceniu. Ei toți ar trebui să știe că nu sînt deloc originali. Aceeași anormalitate, mai sus pomenită, conduce la o preferință cel puțin ciudată pentru niște oameni care susțin - verbal - cultul muncii, aceea de a aștepta să ți se dea. Pentru că, nu-i așa, dacă viața este atît de grea astăzi și aici, românii
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
muncă, prefăcîndu-ne cum putea mai bine că muncim (o lecție pe care am învățat-o mult prea bine!), acum se pare că n-am găsit cu cale decît să așteptăm. Trebuie ca cineva să ne ofere locuri de muncă! Tot anormalitatea determină completul dezinteres al oamenilor politici pentru însănătoșirea economiei și aproape desăvîrșita lipsă de sprijin pentru cei ce vor să muncească, să producă nu numai pentru ei, ci și pentru alții. Același fenomen obligă la împărțirea societății contemporane în două
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
lui Malcolm Bradbury radiografiază într-un stil elegant dar și laconic, exploatând tăcerile (adică tocmai ce nu se poate traduce, ar fi spus Ortega y Gasset), lumea atrasă de fructul oprit, de violență, viață politică agitată, moarte. însă nu datorită "anormalității" a obținut volumul Amsterdam premiul Booker Prize în 1998, ci probabil datorită scriiturii: reluarea parabolică a temelor sugerează partitura unui canon preclasic; subiecte care ne fac de obicei "de rușine ochii să-i închidem" sunt tratate perfect cristalin. La înmormântarea
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
ei se află un procent important de medici, juriști, oameni de afaceri și chiar artiști. Acestea fiind zise, este evident că numărul mare de militanți politici dintre esteți nu reprezintă un semn de normalitate. Numărul acesta crește direct proporțional cu anormalitatea. Iar epocile de tranziție sînt, cel puțin din punctul de vedere al existenței unei clase politice, anormale. Se presupune că vechea clasă a trebuit să fie înlocuită în absența, încă, a uneia noi. Așa s-a întîmplat de exemplu cu
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
mult sau mai puțin grave de nebunie - folosite de obicei ca acuzații aduse altora pentru orice deviere de la presupusa normalitate și raționalitate - formula (a fi) într-o ureche nu este tocmai transparentă. Desigur, ea sugerează un defect, o asimetrie, o anormalitate, a cărei legătură cu devierea mentală nu e însă imediat vizibilă. Jocul de cuvinte bazat pe oscilația între lectura figurată și cea literală a expresiei a acționat pe vremea comunismului, prin anii '80, când retragerea fotografiilor-tip cu Ceaușescu în
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
revista Limba română (nr. 1, 1978), care pornește de la ideea că sursa metaforei nu este urechea umană, ci (într-un alt sens al cuvîntului) urechea sau toarta unui vas, a unui ulcior etc. Expresia s-ar întemeia, astfel, pe ideea anormalității prin incompletitudine, s-ar referi la ceva inutilizabil și s-ar apropia de a-i lipsi o doagă. Cîțiva ani mai târziu, în Cercetări lingvistice (nr. 1, 1986), Valentina Șerban își arăta preferința pentru o explicație prin metafora anatomică, pornind
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
putem alătura o însemnare din 1848, referitoare la unele conflicte din Lipova (în Studii și documente privitoare la revoluția românilor din Transilvania, II, 1944, p. 33): "trăgeau clopotele într-o ureche și cine știe ce exces cumplit se mai întâmpla în oraș". Anormalitatea și pericolul ilustrate de sunetul clopotului tras într-o ureche și chiar imaginea vizuală a unei mișcări "oblice" și insistente a se transforma, cred, în metafore ale devierii, ale fixației și ale nebuniei. Poate că pentru construcția p-oreche, de la Pann
Într-o ureche, într-o dungă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7789_a_9114]
-
cu capul de resturile unui pod, înecându-se. Femeia nu e vinovată, doar în sensul tragic, oedipian. O "cheie" oferită de Makine se află în anul în care s-a născut Olga (1900) și în vârsta fiului (17): după 1917, anormalitatea, slăbiciunea, moartea și-au pus amprenta pe secolul care avea să fie cel mai tulburat din istoria omenirii. Autorul nu pierde ocazia să alterneze duritățile (rememorări de crime comuniste) cu atmosfera hipnotică, de noapte halucinantă. Dostoievski, Proust, romanul sud-american au
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
act de lașitate". Versurile lui Paul Vinicius se întemeiază pe o întrepătrundere frenetică a fenomenelor, pe un neîncetat amestec între regnuri, într-o tonalitate precipitată, metaforele îmbulzindu-se în încercarea, s-ar zice, de-a evada din limitele textuale: "nici anormalitatea cu care își alăptează tristețea, nici desenul brațului ei drept atîrnînd vertical/ către locul unde i-a căzut privirea și unde/ covorul face un gri senegal topit în verdele/ veronese// nimic mai normal (în această ordine înceată)/ decît funia spînzuratului
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
pe fereastră. Ralea s-a situat în afara națiunii mîndre și prudente, expunîndu-se disprețului public, compromițînd cu acest prilej și noțiunea de intelectual în România". Nu mai puțin culpabil i se înfățișează Eugen Jebeleanu, în jocul său reversibil de la normalitate la anormalitate: " S-a plimbat, ușure, cu pași de cocor, cocostîrc și bărzoi prin smîrcuri, a înghițit broaște, șopîrle și șerpișori, fără să-i vie greață, și-a preumblat divina făptură de estet neronian și insensibil, cînd la Tokio, cînd la Paris
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
minut îți țăcăne în urechi. Orele însă nu înaintează. Deși Regele se apropie de moarte, deși rotițele se învîrtesc, deși secundarul muncește pe cadranul fizicii și metafizicii. Vedem asta și în burta mecanismului care își expune intimitatea. Aceasta-i pecetea anormalității normale în care trăim. Este însăși imaginea utopiei, definiția absurdului existenței - prizonieră a paradoxurilor, orgoliilor, imoralității, dezintegrării, putrefacției, nonsensului. Să rostești textul lui Eugène Ionesco este una din probele importante pentru un actor. Chiar și din Franța. Topica, filosofia ce
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
orice modificare patologică a țesutului cerebral poate determina schimbări în comportamentul și personalitatea omului. Deși e prematur să tragă concluzii certe, echipa din Iowa e de părere că originea comportamentului antisocial sau criminal poate fi legată de o disfuncție sau anormalitate chimică a cortexului prefrontal, cel responsabil de formele superioare ale gîndirii (raționamente, luarea deciziilor etc.) (Damasio, 211). Pentru că nu a avut mijloacele necesare de a-și demonstra afirmațiile altfel decît empiric, frenologia este și astăzi considerată o pseudoștiință. De multe
Limbajul, între frenologie și neuroștiință by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8249_a_9574]
-
conjunctura istorică (represaliile din perioada dictaturii lui Franco), autorul se concentrează asupra mecanismului psihologic care explică schimbările și perturbările din comportamentul uman (animalizare, alienare) în condiții de viață inumane (clandestinitate, precaritate, izolare, dezrădăcinare, agresiune, amenințare și pericol permanent), asimilabile coșmarului, anormalității și irealității. Fundalul istoric și realismul circumstanțelor îi permit autorului să semnaleze ceea ce consideră a fi problema fundamentală: aceea a violenței, care afectează grav identitatea individului, degradează ființa umană, o reduce la instinctul primar de supraviețuire cu orice mijloace, inclusiv
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
la Dogville, trema era recognoscibilă, dai de ea în literatura americană la tot pasul. Ca să nu mai zic că reprezintă o angoasă predictibilă: e firesc ca America, cîndva o țară a spațiilor largi, să trăiască tarată de pericolul buzunarelor de anormalitate comunitară care se creează în pliurile acelorași spații. Paradoxul filmului e că von Trier are milă de audiență și-l reduce la vreo 138 de minute, dar nimeni nu-i ceruse să dilueze și conținutul. Repet: joc psihologic, deci singurul
Danez and american by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10704_a_12029]
-
poate arăta fiecare protagonist. De fiecare dată, tema le-a fost sugerată de o știre din ziar, de o întîmplare neobișnuită sau de un citat exotic. De aceea, criteriul de care au ascultat în alegerea temelor a fost crasa lor anormalitate: o situație neverosimilă, un episod grotesc, sau un amănunt de o absurditate seacă. De pildă: 1) o cofetărie americană a refuzat să scrie pe un tort onomastic numele copilului aniversat, pentru simplul motiv că pe micuțul de trei ani îl
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
un lucru atît de exotic încît, sînt convins, pentru mulți, friptura de cobră reprezintă ceva mult mai familiar. Isteria bizantină și, cu precădere, labilitatea mioritică au marcat adînc viața noastră în ultimii douăzeci de ani. Am atins punctul maxim al anormalității, în care nu mai deținem practic „organ" pentru onoare, corectitudine și caracter. Îl urmăresc, uimit, pe președintele Băsescu făcînd, cu o șiretenie elementară, jocul victimei în scandalul implicării fratelui său în afaceri oneroase cu arme. „Mai ușor te ferești de
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]
-
fi pierdut răbdarea după tentativa eșuată din Olanda de a intra în legalitate ca partid politic! Tot ce e nou se lovește un pic de refuzul celorlalți la început, după care... Lumea și viața e musai să meargă înainte! Cu anormalitatea progresistă pre normalitatea obtuză călcând. Tot înainte! Cu drepturile omului fluturând triumfător deasupra capului, era să zic deasupra coarnelor, și, desigur, cu cântec!”. În același cotidian, Dana Andronie scrie: “Inclusiv austriecii au fost șocați de reprezentanta/ reprezentantul lor... Dar un
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
fost umiliți” este foarte dureroasă pentru oricine știe cât de solicitantă este prestația unui dansator, cu trup și suflet implicat în ceea ce face. A instala o stare de tensiune între tine, coregraf, și interpreții tăi este o greșeală enormă, o anormalitate care poate duce la anularea creației, căci coregraful și interpreții formează o echipă, care numai împreună pot duce opera la bun sfârșit. Este un subiect asupra căruia și cei implicați, dar nu numai ei, e bine să se concentreze câteva
Evenimente la încheierea stagiunii by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5438_a_6763]