806 matches
-
de pildă există nonactori (exemple singuratice), în parte există și săli de spectacole cu multe locuri goale. Actori ca Ioan Batinaș nu numai că aduc spectatori să umple aceste săli, dar îi și învață să iubească spectacolul de teatru. Teatrul anost, contrafăcut, cu actori inadecvați măreției artei face o favoare tristă actoriei: culege spectatori, nu îi selecționează! Doar prin actori ca Ioan Batinaș, dizarmonia din teatru se înlătură, așa cum e de smuls neghina lanului în care doar florile câmpiei nu contrastează
IOAN BATINAŞ. BOLTA TEATRULUI, STREAŞINĂ NU PIEDESTAL... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372843_a_374172]
-
steaua grandioasă a lumii reale în mii de feerii, sub cupola mirabilă unde secundele trecute produc eternitate, unde suspansul produce fericire, unde inima se preface fereastră de rai prin care bucuria se înapoiază ochilor, recâștigată de la demonii desperecheați ai vieții anoste. Vasta arenă a circului e absorbită în constelația lirei, bătută de viforele zburătorilor. O privesc surâzând și lăcrimând deopotrivă, îngerii seduși de copii. Altruismul suveran al destinelor artiștilor de circ este o neprihană a cavalcadelor albe biciuite în ring, viețile
CIRCUL AMERICANO VARGAS, OASPETE IMPERIAL AL COPIILOR MOLDOVEI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346018_a_347347]
-
redea din puritatea lor Pentru că noi avem alți dumnezei, Cu mult mai vii, iubiți în locul lor Ce ne rămîne ? poate o speranță Că vom avea și noi un viitor Și că ne vom trezi-ntr-o dimineață Din visul nost' anost, în viitor ! ȘI PLOAIA Și ploaia înverzind pădurea Și roua strălucind peste cîmpie În legănatul spicelor de grîu Coapte în trilul viu de ciocîrlie În lan doar macii mai iubesc Cerul arzînd de-atita fericire În care doar iluziile cresc
MA INTREB DE VE MI-E NOAPTE de CRISTINA LILA în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346402_a_347731]
-
zi este una dintre cauzele pentru care scriem, dar nu desconsider nici motivele altora. Firește că-n fiecare dintre noi se regăsește câte puțin din toate: vanitate - pentru a nu fi dați uitării, o doză de poezie - pentru a îndulci anostul cotidian, o priză de civism - pentru a lua atitudine, un pic de experiență - care merită să fie transmisă mai departe etc. Colo nevoia de a da sens lumii, dincolo instinctul de a te refugia departe de ea. Valabile sunt toate
TAINA SCRISULUI (39) – EXPLICAŢIA EXPLICĂRII de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346520_a_347849]
-
Bineînțeles, numai dacă nu ne vom cufunda prea curând existența proprie, cu mult înainte de ceasul apocaliptic divin, în comportamentul schizoid al unui război mondial nedorit de umanitate, dar „elaborat” cu minuție de către cei care îi conduc orbește pașii printre paradigmele anoste ale unei postmodernități lipsite de univers personal și de valoare evidentă în sine ... Dr.Magdalena ALBU 4 martie 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - SEISMUL, CLIȘEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂȚI CRUDE ... / Magdalena Albu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 431, Anul
SEISMUL, CLIŞEUL TRAGIC AL UNEI REALITĂŢI CRUDE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348347_a_349676]
-
a fost să fie! a adăugat, inspirând adânc. M-a prins treaba asta, n-am crezut vreodată că voi putea fi în asemenea măsură captivat de ceva...” „Era o experiență unică, a rostit meditativ Hențea, în lumea noastră atât de anostă... Eu te înțeleg! Până la un punct, te înțeleg!” „Am început să cercetez sistematic locul, a continuat Oargă, am îndepărtat tot lăstărișul, ferigile, am curățat stânca de resturile de pământ... Nu, din partea opusă megalitul nu prea semăna a om, mai degrabă
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
iubirea, durerea, despărțirea sau moartea. În fond temele fundamentale ale poeziei și filozofiei, aceleași dintotdeauna, dar și inepuizabile prin subiectivizare. Asta deoarece Julieta Pendefunda nu este doar una din acele ființe speciale care pot da culoare și lumină celui mai anost spațiu ci și un om pentru care conceptul de cunoaștere a dus-o, geografic vorbind, peste continente și oceane, iar în profunzime, prin studiu și implicare socială, până la relevația gnostică. Devenind astfel, în cel mai firesc mod, posesoarea unui anumit
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
cu toate că afacerile îi mergeau cum nu se poate mai bine. Dacă era mulțumit de cum îi merg afacerile, nu același lucru putea spune despre starea sa psihică și sentimentală. Gloria era doar o clipă de relaxare, un pigment peste o stare anostă, pe care dorea să și-o îmbunătățească mai repede. Se neglijase pe el, în pofida afacerilor și acest lucru nu putea să nu-i aducă în minte justificarea folosită de ea pentru a-și înșela soțul, partenerul său de afaceri. El
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
o catifea cenușie, veche de când lumea, cu pantofii ăia scâlciați... o înfățișare care n-avea cum să stârnească nici un pic de încredere! Procurorul își croise demult o teorie de la care nu se abătea niciodată: cei mai periculoși criminali sunt cei anoști, care trec neobservați, se infiltrează, amețesc victima, apoi o înșfacă perfizi, lăsând îndurerate familii nevinovate! -Nu! tună Procurorul, provocând spaimă în auditoriu, o tresărire violentă la Judecător și un zâmbet nedefinit pe chipul acuzatei. Nu! Dovezile sunt clare și aștept
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
rapid, la mijloc erau niște personaje sus-puse, urmau alegeri în district, era un bun prilej de afirmare atât pentru Procuratura Generală, cât și pentru presa locală, care invadase curtea azilului imediat ce o sursă binevoitoare din Poliție vânduse pontul. Așa că, biata, anostă și pierdută în neînțelegerea clipei, se trezi într-o dimineață luată pe sus, încătușată și, cel mai rău, supusă unui atac prelungit de blițuri... Ce urmă, nu fu prea clar pentru ea: un interogatoriu nesfârșit în care toate întrebările începeau
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
gheață. Urcară apoi cu liftul până la ultimul etaj însoțiți tot de bunul Serghei. Biroul domnului Löeb fu cel de-al doilea lucru din această dimineață care-i lăsă cu gura căscată. Nu și domnul Löeb care era mititel și total anost. Interviul fu scurt și cam de forma unui monolog:- Cunosc realizările voastre, de mâine sunteți angajații laboratoarelor mele cu un salariu convenabil, însă cu multe clauze de confidențialitate. Puteți cere orice fel de materiale sau sprijin logistic, dar într-o
DULUŢONUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376486_a_377815]
-
petale Știind că tot ți-e la apus. Aș vrea să-ți ies acum în cale Să-ți mângâi visul ! ... Chiar de-i dus ! Să tremurăm ca două frunze Pe ramura unui copac. Rugându-ne ! ... Noi să îi punem ! Vieții anoste un capac. Împovărează-mă cu gânduri Ce-adesea ele-ți zac ”clocite”. Că voi ”citi” eu printre rânduri ! Și nu le las neocrotite. Din vise, tu, mi te tot scuturi Picând doar în privirea ta. Și-aș ”înhăma”acuma fluturi
VISE CĂLĂTOARE de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375823_a_377152]
-
spectacol, actrița Doina Ghițescu lărgește considerabil relația dintre lumina scenei și penumbra sălii de spectacol. De la o perspectivă denotativă, la un reper al succesului, actrița Doina Ghițescu e capabilă să salveze un program ajuns la un punct fără ieșire din anost, să repare o „pană” făcând să reintre în uz farmecul spectacolului ajuns dintr-un motiv sau altul în impas. Intrarea ei în scenă corectează din mers cauzele ce-au coborât amorțeala în sală, iar splendoarea artei spectacolului se reanimă! Altfel
DOINA GHIŢESCU. ÎMPREUNĂ, EDUCAŢIA ŞI PERSONALITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376675_a_378004]
-
județ. Acum, mai mult ca oricând, Violeta își reproșa că a ținut prea mult seama de argumentul lui, că nu-i necesar și nu a mers și ea să urmeze o facultate. Era pur și simplu revoltată de viața ei anostă, lipsită de bucuriile tinereții, dar simțea că va face totul și nu va rămâne așa. Dar până atunci!?... Timpul zburase pe nesimțite și când a intrat din Ogașul Popii pe Valea cu Urzicile, fu adusă la realitate de Cuțu, cățelușul
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre stânci Și matură iluzii sub boabele de apă. Ce toamnă inutilă! Nu vezi că n-are rost? Degeaba frânge arșiți prin goluri de furtună, Mutând culori în sfere că într-un joc anost. E-atât de perimata și de inoportuna! Să ne-aruncăm în toamna cu chipul arămiu! Nu-mi pasă ce va face: să plece, să rămână. Cu tine lumea are parfum de verde ... Citește mai mult Ce toamnă inutilă pândește lângă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
negura mioapa, Iar timpu-și roade unghii în lanul dintre stânciși matură iluzii sub boabele de apă.Ce toamnă inutilă! Nu vezi că n-are rost?Degeaba frânge arșiți prin goluri de furtună,Mutând culori în sfere că într-un joc anost.E-atât de perimata și de inoportuna! Să ne-aruncăm în toamna cu chipul arămiu!Nu-mi pasă ce va face: să plece, să rămână.Cu ține lumea are parfum de verde ... VI. O LACRIMĂ-NTRE PLOI, de Lăură Hubati
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372088_a_373417]
-
Și Iarna tot aici te mai aștept... Te-oi aștepta întotdeauna, doamnă, Atâta timp cât inima mi-e-n piept! E greu de suportat o așteptare Atunci când ea rămâne fără rost. Eu știu că, așteptându-te, mă doare Să număr clipe dintr-un timp anost ! De-aceea te-oi aștepta aici mereu Cât viața asta primi-mă-va în ea! Și-n altă viață voi aștepta tot eu Căci așteptarea este viața mea! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: A Ș T E P T A
A Ș T E P T A R E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372235_a_373564]
-
răsărit, și apus... Iar dacă răsăritul îmi mai trezește uneori cheful de viață, și răsăritul mai lasă ca și speranța să-și facă simțită prezența prin jurul meu, începutul zilei mă prinde foarte preocupată de problema supraviețuirii, apoi vine cea mai anostă perioadă a zilei, cea dintre ora patru și șase-șapte. Nu am înțeles niciodată de ce acest interval de timp îmi dă o anxietate de neexplicat, sau o stare de blazare vecină cu moartea, dar pe măsură ce se înserează îmi revin la viață
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
manipularea dosarelor și șantajul ordinar se substituie ideilor și proiectelor. După atâtea neadevăruri proclamate ritos de la cele mai înalte tribune, electoratul este derutat, și-a pierdut încrederea în clasa politică. Speranța, însă, nu moare. Dar ea nu vine dinspre chipurile anoste care se perindă zilnic pe micile ecrane sau în întruniri publice. Și nici nu poate fi trezită în sufletele oamenilor doar prin rugăciuni, fără luptă, îndrăzneală și putere. Speranța este un dar divin și ea se naște, ca în toate
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
liric abandonează rigorile prozodiei clasice și optează pentru posibilitățile de expresie ale versului alb/ liber, sensibil contaminat de extetica „minimalistă” sau „autenticistă” a poeziei noastre postmoderniste. Fapt trădat atât de predilecția subliniată pentru universul citadin din care decupează secvențe cenușii, anoste de decor dezolant, asficsiant, precum tratarea frecventă a unei problematici de factură existențială: „Ploaia biciuie/ cenușiul blocurilor/ cu o furie nebună/ imitație timidă/ a lacrimilor/ ce se adună/ în spatele zidurilor// Sufletele obosite oftează/ în umbra ferestrelor.” („Efemeride 10”). Sau: „Își
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
Acasa > Versuri > Iubire > CÂND IUBIREA... Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2289 din 07 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Când iubirea devine povară, Vag amurg, insipid și anost, Să oprim roata trecerii vremii, Amintindu-ne ce-a fost frumos. Când iubirea devine povară Și privim înspre mâine tăcuți, Să renască în noi primăvara, Să ne-ntoarcem, iubito, în munți. La cabana cu patimi e soare, Focul arde-n
CÂND IUBIREA... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362187_a_363516]
-
lor private. Pericolul cel mai mare amenință esistența națională a Transilvaniei prin aplicarea noii legi a instrucțiunei, și confrații noștri veniți aci de peste Carpați nu fac nici o lucrare, nu scriu o singură linie prin ziare în favoarea intereselor Transilvaniei! Pedanți și anoști, ei ne fac gâlceavă de vorbe ca niște școlari de gimnaz. Am avut ocazia, domnule redator, mergând astă-vară la băi, de a convorbi cu bărbați eminenți din Transilvania și a auzi plângerile lor fundate contra confraților lor de aici. Ne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
moment politic! Că fără el pesedismul ar fi puit încă mult și bine, e de-acum la mintea oricui. Mai enigmatică (și nu prea), în schimb, rămîne maniera în care actualul președinte își gîndește strategiile. Nu puține. Și, oricum, nu anoste. Dimpotrivă. Cea mai proaspătă ieșire la rampă a, totuși, congenerului lui Nicu de la "Tănase" e în materie de Constituție. Cînd umoristul își dă seama că începe să se piardă în...nimicuri, cum ar fi traficul de influență (i.e. marea corupție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ceva de dat și de primit. Și asta aduce după sine dorite și Încordate tatonări, căutări, aflări de sine și de celălalt. Întâlnirea educativă veritabilă este rară, unică și irepetabilă, nu se ivește la tot pasul, nu se confundă cu anosta adunare din sala de clasă - obligatorie, obositoare, chinuitoare, care, la un moment dat, nu mai este dorită, urmărită, râvnită. Adevărata Întâlnire aduce ceva nou, are o fizionomie deschisă, cheamă și pregătește alte Întâlniri. O bună Întâlnire tinde să se reproducă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Sibiu), poet și prozator. Era unul dintre numeroșii copii ai Eufrosinei și ai meșterului plăpumar Dumitru Constantinescu. După absolvirea Școlii superioare de comerț „Gh. Chițu” din Craiova, se angajează la o bancă de credit (1912-1913). Plictisindu-se curând de viața anostă de amploiat, pleacă în satul Gârcov (județul Romanați), ca învățător suplinitor (1914-1915). Luat la armată, din 1915 se instruiește la Școala Militară de Ofițeri din București, dar ezită, la încheierea stagiului, să urmeze o carieră ostășească. Nu se înveșnicește nici
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]