1,021 matches
-
se pune problema integrării Germaniei în Europa pentru a evita orice nouă stăpînire. În afară de aceasta, se pune problema de a exorciza spectrul războaielor care se revărsaseră asupra lumii și care își găsiseră izvorul în conflictele inter-europene, mai cu seamă în antagonismul franco-german. Iată de ce cel dintîi nucleu al noii Europe se constituie în cuplajul franco-german. În același timp, războiul rece care se declanșase amenință să se transforme într-un război veritabil, iar noul îngheț stalinist, asociat lui, face să se ivească
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu este nouă în sensul de nou din expresiile nouvelle cuisine sau nouveaux philosophes. Ea este legată de dezvoltarea unui curs istoric nou, care se va dezvălui treptat conștiințelor în anii '60-'80. Mai întîi, asistăm la dizolvarea rapidă a antagonismului secular dintre Franța și Germania, care hrănise, de-a lungul a trei războaie succesive, dușmănii aparent insolubile. Între anii '60 și '80 se manifestă clar o dezintegrare a atitudinilor șoviniste naționale, iar între francezi și germani apar chiar unele simpatii
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de-al Doilea Război Mondial. Consecința a fost dispariția amenințărilor inter-europene și amplificarea amenințărilor extra-europene. Vecinul european nu mai reprezintă un pericol vital și nu provoacă nici cea mai mică neliniște teritorială. Dușmanul s-a deplasat și s-a transformat. Antagonismele au căpătat o formă ideologică și imperială deopotrivă, iar această schimbare de context și de concept este capitală: noile antagonisme imperiale, ideologice, planetare suprade-termină destinul țărilor europene, făcîndu-le să devină pașnice unele față de altele. Există și alți factori care concură
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un pericol vital și nu provoacă nici cea mai mică neliniște teritorială. Dușmanul s-a deplasat și s-a transformat. Antagonismele au căpătat o formă ideologică și imperială deopotrivă, iar această schimbare de context și de concept este capitală: noile antagonisme imperiale, ideologice, planetare suprade-termină destinul țărilor europene, făcîndu-le să devină pașnice unele față de altele. Există și alți factori care concură la această pacificare. Un neo-cosmopolitism diferit de cel al filozofilor secolului al XVIII-lea, dar avînd, asemenea acestuia, o puternică
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
apoi a bolșevismului și în sfîrșit a destalinizării. Nouă ne revine, într-un alt mod și în condiții cu totul diferite, sarcina de a retroacționa din prezent asupra trecutului, pentru a afla ce era comun, nu doar în ciuda dezbinărilor și antagonismelor noastre, ci de asemenea și mai cu seamă în ele, și pentru a acorda celor ce pot părea secundare sau neesențiale o importanță și o virtute principale pentru noi. Căci astăzi considerăm fructuoase antagonismele trecutului, pe care cei ce le-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
comun, nu doar în ciuda dezbinărilor și antagonismelor noastre, ci de asemenea și mai cu seamă în ele, și pentru a acorda celor ce pot părea secundare sau neesențiale o importanță și o virtute principale pentru noi. Căci astăzi considerăm fructuoase antagonismele trecutului, pe care cei ce le-au trăit le percepeau ca ireconciliabile, dacă nu chiar fatale. Dialogurile și diversitățile, care erau un soi de sub-produse ale dezbinărilor și conflictelor europene, se înfățișează privirii noastre de astăzi ca produse principale. Astăzi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
dezbinărilor și conflictelor europene, se înfățișează privirii noastre de astăzi ca produse principale. Astăzi înțelegem că Europa s-a creat și dezvoltat datorită faptului că a fost o piață comună culturală milenară și că unitatea culturii europene rezidă în vitalitatea antagonismelor sale, adică în dialogica sa. Astfel, prin această conștiință istorică nouă, comunitatea de destin care prinde rădăcini în prezent poate să retroacționeze asupra trecutului nostru și să-l reinventeze, nu în mod artificial, ci plecînd de la perspectiva pe care ne-
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
o conștientizare europeană fundamentală pentru intelectualii din Vest. Opoziția democrație / totalitarism se substituie opoziției capitalism / socialism, după o refulare de patruzeci de ani. Percepem dintr-odată nebunia visului unei societăți reconciliate și unanime și descoperim în democrație virtuțile pluralismului, ale antagonismului, într-un cuvînt, a tot ceea ce a reprezentat dintotdeauna virtutea culturii europene. Reviviscența ideii de democrație, care antrenează prăbușirea ideii socialiste, de-clanșează o resistematizare în lanț a valorilor. Moralei care subordonează totul Revoluției îi succede Morala care verifică autenticitatea Revoluției
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
filozofic, ci mascată de teoria și discursurile oficiale. Diferența filozofică majoră rezidă în relația siste-mului cu pluralitatea, conflictualitatea și complexitatea sociale. Totalitarismul tinde să anihileze orice pluralitate politică, orice conflictualitate socială și să ocolească orice dialogică de funcționare care comportă antagonisme. El instituie o Unitate "monolitică" la vîrf: într-adevăr, conducerea Partidului concentrează în sine, în mod cvasi-teocratic, competența politică, filozofică, științifică, polițienească, militară, iar toate Puterile, executivă, legislativă, juridică, economică și culturală, se subordonează acestei omni-competențe a Partidului unic. Totalitarismul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
-lea, iar apoi de cea franceză în secolul al XVIII-lea, ea străduindu-se să îmbine cele două drepturi, al individului și al societății. În realitate, societatea democratică stabilește o relație dialogică complexă, care nu comportă doar complementaritate, ci și antagonism între individual, pe de-o parte, și colectiv și statal, de cealaltă parte. Alegerea periodică a instanțelor executive, legislative și chiar judecătorești stabilește un soi de buclă recursivă în care indivizii guvernează și controlează prin opțiunea lor instanțele care îi
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu se reduce așadar în nici un caz la legea majorității; ea comportă în mod necesar dreptul la existență și expresie al minorităților de orice tip. Democrația trăiește de pe urma diversităților și a complexităților. Ea nu se întemeiază pe absența conflictelor și antagonismelor, ci pe existența și pe acțiunea acestora. Ea reprezintă regula jocului care permite și reglementează expresia lor: ea le regularizează canalizîndu-le în direcția discursului și a schimbului de argumente, în cadrul adunărilor sau campaniilor electorale, al consultărilor prin referendum. Ea se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în cacofonie: de fapt, nici o regulă nu poate garanta excelența unei arte sau a unui joc, inclusiv a artei și a jocului democratice. Absența adevărului Programul democratic "Libertate, Egalitate, Fraternitate" reunește în mod complex aceste trei imperative care își au antagonismele lor. Dincolo de un anumit prag, libertatea distruge egalitatea și pervertește fraternitatea; dincolo de un anumit prag, egalitatea distruge libertatea, fără a crea totuși în mod necesar fraternitatea. De aceea, politica democratică înglobează în sine anumite duble conexiuni etice, în care se
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu este altceva decît constituționalizarea unei reguli a jocului pluralist. Regula jocului democratic permite diversității sociale, culturale, politice să se dovedească productivă în mijlocul conflictelor sale. Este cea care permite conflictelor să devină eventual creatoare. Firește, democrația nu garantează nicidecum că antagonismele sociale nu vor reuși să sfărîme regula, determinînd distrugerea sa. Astfel, democrațiile solide sînt vechi, deoarece acestea și-au înscris în mod profund regula în tradiția și identitatea naționale. Într-un anumit sens, regula jocului democratic nu este decît un
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a favorizat dominația și exploatarea. Iluziile și înșelătoriile se asociază astăzi "socialismului real", nu democrației. Democrația este un produs ultim și fragil al națiunilor europene, însă ea corespunde în mod profund esenței dialogice a culturii europene, care complementarizează opozițiile și antagonismele. Karl Popper observase că știința și democrația au aceeași structură, de vreme ce știința nu este altceva decît o regulă a jocului, avîndu-și propriile sancțiuni, care permite confruntarea concepțiilor și a teoriilor 39. Desigur, democrația, care comportă sancțiuni electorale periodice, nu comportă
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
unei epoci în declin. Odată cu Revoluția Franceză, era cosmopolitismului a dispărut, iar locul său a fost luat de naționalism, de formarea de state-națiune și de rivalitatea dintre statele-națiune. Unii au continuat să activeze în favoarea "internaționalismului", conduși de principiul că "în măsura în care antagonismul dintre clasele unei națiuni va dispărea, se va sfîrși și ostilitatea dintre națiuni" (Marx și Engels). Alții au transformat cosmopolitismul lor într-un proiect de colonizare a altora. Însă, încet și sigur, cuvîntul patriot a preluat toată ura și dragostea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
cu potențial universal care semnalează dispariția tuturor claselor, prin violență dacă va fi nevoie. Deși nu a fost singurul cu aceste convingeri, Marx a avut dreptate să evidențieze relația muncă plătită/capital ca un element susceptibil a da naștere unui antagonism violent în interiorul societății civile. Tezele marxiste privind societatea civilă conțin, totuși, cîteva probleme prezentate mai sus -, printre acestea fiind și afirmațiile eronate ale lui Marx că atacurile și crimele lumpenproletariatului și proletariatului vor ceda în fața militantismului organizat al clasei muncitoare
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
o parte, e vorba de ceea ce ține de legea comună și de suveranitatea statului, de tot ceea ce atenuează opozițiile, de ceea ce integrează și asimilează. Pe de altă parte, e vorba de feudalitate, de specificul local, de rivalitățile de interese, de antagonismele religioase. Nimic mai semnificativ în această privință decît dubla perspectivă, pozitivă și negativă, prin care manualul lui Albert Malet și cel al lui Ernest Lavisse văd ceea ce a înfăptuit monarhia. De la primii capețieni la tînărul Ludovic al XlV-lea s-
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
lucru s-a petrecut mai ales în cadrul așa-numitei "filozofii a vieții" și în seria de critici ale civilizației care au caracterizat gândirea europeană în primele decenii ale secolului XX. Pornind de la convingerea de origine nietzscheană potrivit căreia există un antagonism radical și imposibil de suprimat între dionisiac și apolinic, așadar între viață și spirit, între natură și cultură, între suflet înțeles ca principiu vital și forme ca scheme în interiorul cărora este prinsă viața, s-a dat o expresie filozofică, literară
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
din sfera publică pentru a se refugia în împărăția extramundană a vieții mistice sau a fraternității de raporturi imediate dintre indivizi 126. Consecința dezvrăjirii este politeismul valorilor, coexistența dintre instanțe și alegeri ultime ale vieții aflate în conflict, al căror antagonism apare ca indecidabil din punct de vedere rațional. Isostenia valorilor conduce la deprecierea și, în sfârșit, la indiferența față de valori. Politeismul nu mai este politeism al valorilor, ci al deciziilor. Nici măcar arta nu mai este în stare să creeze noi
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
vrei să-l copiezi pe Walter Scott, se cuvine să-ți creezi un stil aparte. Dumneata l-ai imitat. Începi ca și el, cu convorbiri lungi, ca să-ți prezinți personajele; și abia după ce și-au vorbit, aduci descrierea și acțiunea. Antagonismul acesta, necesar operelor dramatice, lasă-l mai la urmă. Răstoarnă termenii problemei. Înlocuiește vorbăria, minunată la Scott, dar fără culoare la dumneata, cu descrieri care se potrivesc atît de bine spiritului limbii noastre. La dumneata, dialogul să fie consecința așteptată
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
triunghiulară. Astfel, se construiește un roman ale cărui "povestiri" răsfirate, din compoziția sa, își au originea mai puțin într-o "viziune a lumii" cît într-o "monitorizare atentă a cuvintelor", în dubla lor componență, formală și semnificantă. În aceeași măsură, antagonismul descriere/povestire este dintr-o dată eliminat, descrierea servind de această dată drept suport activ în elaborarea povestirii. 1. A se vedea observațiile destul de aluzive ale lui E. Ibsch (1982) și mai ales ale lui M. Raimond, 1968 sau P. Vanbergen
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau trei bărbați. Mișcarea Acțiunea directă a revendicat atentatul printr-un manifest redactat într-o franceză foarte aproximativă: "A lovi articulațiile centrale care leagă astăzi strategia lor politică, economică și militară și în sînul cărora se găsesc incluse și identificate antagonismele cele mai puternice ale contradicției proletariat / burghezie imperialistă... a concretiza saltul calitativ al ansamblului antagonismelor de masă și a le dezvolta în sensul unei strategii revoluționare globale." II. Există un terorism internațional ? Un om politic al Republicii Federale Germane a
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
franceză foarte aproximativă: "A lovi articulațiile centrale care leagă astăzi strategia lor politică, economică și militară și în sînul cărora se găsesc incluse și identificate antagonismele cele mai puternice ale contradicției proletariat / burghezie imperialistă... a concretiza saltul calitativ al ansamblului antagonismelor de masă și a le dezvolta în sensul unei strategii revoluționare globale." II. Există un terorism internațional ? Un om politic al Republicii Federale Germane a definit terorismul care făcea ravagii în țara sa în următorii termeni: "Un nucleu dur de
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
nici un sens. Unii analiști se tem că democrația va permite ascensiunea rapidă la putere a mișcărilor politice islamice în nordul Africii, Orientul Mijlociu și Golful Persic sau Asia de Sud-Est. Rezultatul ar fi un bloc formidabil de state unite de ura împotriva Israelului, antagonismul față de America și opoziția față de presiunile externe pe tema terorismului și a producției de armament nuclear. Deși riscurile sunt inerente democrației, un astfel de rezultat este extrem de neverosimil. Potențialul Islamului de a asigura coeziunea acestor societăți este mai mare decât
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
năvălea în sfera publică, fundamentul capitalist-concurențial ca atare era deja implicat în lupta dintre partide, iar concurență de interese dintre clase, pe verticală, pătrunsese și ea în cadrul sferei publice. Pe la mijlocul secolului trecut (secolul al XIX-lea n.m.R.E.), în faza unui antagonism de clasă mai mult sau mai putin voalat, sfera publică este ea însăși sfâșiata de sciziunea între two nations (este vorba despre conflictul de interese dintre aristocrație și burghezie n.m.), iar reprezentarea publică a intereselor private câștiga (...) valoare politică. Reclamă
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]