720 matches
-
român care atinge Polul Nord (pe schiuri), în cadrul unei expediții ruse de cercetare. El este în prezent deocamdată singurul român care a ajuns pe meleagurile lui Fram. După expediția de la Polul Nord, Teodor Negoiță și-a îndreptat aria de interes către ținutul antarctic. În paralel, Teodor Negoiță a obținut și titlul de Doctor în Chimie, susținând o teză de doctorat intitulată "“Controlul poluării în Arctica și Antarctica”". Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul Institutului Român de Cercetări Polare, a fost decorat cu următoarele ordine
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
lui Fram. După expediția de la Polul Nord, Teodor Negoiță și-a îndreptat aria de interes către ținutul antarctic. În paralel, Teodor Negoiță a obținut și titlul de Doctor în Chimie, susținând o teză de doctorat intitulată "“Controlul poluării în Arctica și Antarctica”". Dr. ing. Teodor Negoiță, directorul Institutului Român de Cercetări Polare, a fost decorat cu următoarele ordine: Demersul exploratorului Teodor Negoiță de a inaugura o baza românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
ing. Teodor Negoiță, directorul Institutului Român de Cercetări Polare, a fost decorat cu următoarele ordine: Demersul exploratorului Teodor Negoiță de a inaugura o baza românească în Antarctica a demarat în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la „Tratatul antarctic”, la care Romania aderase încă din anul 1971. Nici un român nu prezentase până atunci contribuții evidențiate prin cercetări. Deși apreciată de cercetătorii polari din celelalte țări, activitatea sa nu a fost recunoscută ca atare de către Academia Română. Teodor Negoiță beneficiază în
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
atunci contribuții evidențiate prin cercetări. Deși apreciată de cercetătorii polari din celelalte țări, activitatea sa nu a fost recunoscută ca atare de către Academia Română. Teodor Negoiță beneficiază în anul 2000, de onoarea de a avea cuvântul de deschidere, cu ocazia „Tratatului antarctic” desfășurat la Londra, în fața a 43 de țări. Scopul acestei întâlniri a fost elaborarea unui cod de navigație în Mările Antarcticii, discuțiile de fond purtându-se pe baza lucrărilor prezentate de România, SUA și Anglia. Negoiță a prezentat studiul „Direcții
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
în fața a 43 de țări. Scopul acestei întâlniri a fost elaborarea unui cod de navigație în Mările Antarcticii, discuțiile de fond purtându-se pe baza lucrărilor prezentate de România, SUA și Anglia. Negoiță a prezentat studiul „Direcții privind transportul maritim Antarctic și protecția mediului”. Cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfășurat în orașul Stockholm (Suedia) în iunie 2005, s-a semnat un acord prin care Australia a cedat Fundației Antarctice Române, condusă de Teodor Negoiță, una dintre
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
elaborarea unui cod de navigație în Mările Antarcticii, discuțiile de fond purtându-se pe baza lucrărilor prezentate de România, SUA și Anglia. Negoiță a prezentat studiul „Direcții privind transportul maritim Antarctic și protecția mediului”. Cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfășurat în orașul Stockholm (Suedia) în iunie 2005, s-a semnat un acord prin care Australia a cedat Fundației Antarctice Române, condusă de Teodor Negoiță, una dintre bazele sale de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
a prezentat studiul „Direcții privind transportul maritim Antarctic și protecția mediului”. Cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfășurat în orașul Stockholm (Suedia) în iunie 2005, s-a semnat un acord prin care Australia a cedat Fundației Antarctice Române, condusă de Teodor Negoiță, una dintre bazele sale de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii. Semnarea acestui acord a avut loc în prezența ambasadorilor celor două state: România și Australia. Astfel, exploratorului român Teodor Negoiță i-au fost
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
Emil Racoviță în urmă cu mai bine de un secol. Cu scopul de a inaugura stația din Antarctica, Teodor Negoiță a efectuat cea de-a XIII-a expediție a sa în regiunile polare, petrecând două luni și jumătate pe continentul antarctic, într-o echipă de cercetare alături de două femei, cercetătoare în domeniul biologiei și biochimiei, primele românce în Antarctica. Scopul cercetării a fost, în afară de preluarea bazei, cel de a preleva probe de sol, sedimente și microorganisme de pe continentul înghețat. La data
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
bazei, cel de a preleva probe de sol, sedimente și microorganisme de pe continentul înghețat. La data de 13 ianuarie 2006, a avut loc inaugurarea primei stații românești permanente de cercetare și explorare din Antarctica, Stația Law-Racoviță. Baza Română de Cercetări Antarctice Law-Racoviță a fost oferită României de către Divizia Antarctică Australiană. Baza de cercetări românească din Antarctica poartă în comun numele primului cercetător australian care a cercetat Antarctica de Est, Philip Law și al primului biolog din lume care a cercetat viața
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
Law-Racoviță a fost oferită României de către Divizia Antarctică Australiană. Baza de cercetări românească din Antarctica poartă în comun numele primului cercetător australian care a cercetat Antarctica de Est, Philip Law și al primului biolog din lume care a cercetat viața antarctică, românul Emil Racoviță. Ea a fost înființată de către guvernul australian în anul 1989, în prezent țara de la antipozi deținând alte trei stațiuni de cercetare în regiune. Ca urmare a posibilității folosirii acestei baze, costurile anuale ale deplasării și prezenței unei
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
ceea ce a permis o cooperare strânsă și cu cercetătorii acestor țări, cu care se întrețin schimburi de experiență. Stațiunea de cercetare se află într-o zonă acoperită cu rocă, nu cu gheață. Ea oferă numeroase posibilități de acces pe calota antarctică și pe jos, și cu mașini cu șenile. Stațiunea Law-Racoviță adăpostește prima echipă de cercetători români din luna decembrie 2006, odată cu începutul verii australe. Echipa românească urmează să efectueze cercetări de bioprospectare, ecologice, de prognoză a vremii, de măsurare a
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
climatice. De asemenea, îl interesează prelevarea de microorganisme și fragmente de meteoriți din gheață. Dr. Negoiță s-a declarat dezamăgit de lipsa fondurilor pentru organizarea acestor expediții. Costul total de expediție pentru 3 cercetători, mobilizați pentru trei luni pe continentul antarctic, se ridică la 25.000 de euro. Am început să plâng de unul singur, acolo, în mijlocul ghețurilor - de necaz, când am văzut ce oportunități au acolo chinezii și rușii. Din punct de vedere al atenției pe care ne-o acordă
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km. , în medie
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
anul 1820 de către expediția rusă a lui Fabian Gottlieb von Bellingshausen și Mikhail Lazarev. Totuși continentul a rămas în mare măsură neglijat pentru restul secolului al XIX-lea din cauza mediului său ostil omului, a lipsei de resurse și izolare. Tratatul Antarctic din 1959 a fost semnat inițial de 12 țări; până în prezent au semnat tratatul 46 de țări. Tratatul interzice activități militare și mineritul de minerale, susține cercetările științifice și protejează ecozona continentului. În medie peste 4.000 de oameni de
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
din încă nedescoperita Antarctidă, geografii credeau că acest continent era mult mai mare decât dimensiunea sa actuală. Hărțile europene au continuat să arate ipotetic acest teren până când navele căpitanului James Cook „HMS Resolution” și „HMS Adventure” au traversat cercul polar antarctic la 17 ianuarie 1773, în decembrie 1773 și din nou în ianuarie 1774 . Cook de fapt a ajuns la aproape 121 km de coasta Antarctidei, înainte de a se retrage din fața câmpului de gheață în ianuarie 1773. Prima reperare confirmată a
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
decembrie 1839, ca parte a expediției de explorare a Statelor Unite ale Americii care a durat din 1838 până în 1842 efectuată de Marina SUA (uneori numită “Ex, Ex” sau “Expediția Wilkes”), a avut loc o expediție de navigare din Sydney, Australia, prin Oceanul Antarctic, cum a fost apoi cunoscută, care a raportat descoperirea unui continent antarctic în vestul insulelor Balleny. Acea parte din Antarctida a fost numită ulterior „Wilkes Land”, nume care se menține și astăzi. Exploratorul James Clark Ross a trecut prin ceea ce
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
durat din 1838 până în 1842 efectuată de Marina SUA (uneori numită “Ex, Ex” sau “Expediția Wilkes”), a avut loc o expediție de navigare din Sydney, Australia, prin Oceanul Antarctic, cum a fost apoi cunoscută, care a raportat descoperirea unui continent antarctic în vestul insulelor Balleny. Acea parte din Antarctida a fost numită ulterior „Wilkes Land”, nume care se menține și astăzi. Exploratorul James Clark Ross a trecut prin ceea ce este cunoscută acum ca Marea Ross și a descoperit Insula Ross ( ambele
Antarctica () [Corola-website/Science/315367_a_316696]
-
restrâns din cadrul Muzeului Județean Vaslui, sub conducerea muzeografului principal, Viorica Zgutta-Cristea, a reorganizat expoziția de bază a Casei memoriale abordând o tematică structurată pe trei mari secțiuni: viața și activitatea lui Emil Racoviță (familia, copilăria, tinerețea) (1868-1947); participarea la expeditia antarctică (1897-1899); Emil Racoviță - fondatorul biospeologiei (1900-1947). Expoziția conține fotografii și documente care ilustrează vechimea familiei boierilor Racoviță (descendenți ai domnitorului Mihai Racoviță), arborele genealogic întocmit de Gheorghe Ghibănescu, blazonul familiei și date referitoare la părinții savantului: Gheorghe și Eufrosina. Primul
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
două camere. În prima cameră se află un birou masiv și o bibliotecă cu puține volume, care au rămas în urma unui incendiu. În a doua încăpere s-a aflat dormitorul părinților. Al doilea segment al expoziției se referă la expediția antarctică (1897-1899), aici fiind expuse hărți, fotografii și diapozitive pe sticlă făcute de însuși Racoviță la Polul Sud, desene, fișe de observație privind fauna și flora arctică, lucrări științifice, comentarii, interviuri și conferințe susținute de Emil Racoviță, la care se adaugă
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști) sau este absentă. Marea majoritate a ciprinodontiformelor trăiesc în apele dulci și salmastre din regiunile tropicale și numai puține sunt răspândite și în zonele temperate. Arealul lor cuprinde tot globul cu excepția Australiei și Antarcticei. Mai multe specii din acest ordin sunt ovovivipare, având organe de acuplare numite gonopodii (înotătoare analele modificate) și la unele dintre acestea există un dimorfism sexual accentuat. Masculii sunt, de obicei, mult mai mici ca femelele. Multe din ciprinodontiforme se
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
și punctul "Alden" situat la coordonatele , cu o lungime a țărmului de 350 km, în interior teritoriul extinzându-se 2.600 km spre Polul Sud pentru o suprafață totală de 432.000km². Administrativ este unul dintre districtele Teritoriilor australe și antarctice franceze. În urma semnării Atratatului Antarcticii în 1959, Franța își exercită suveranitatea asupra teritoriului în contextul tratatului. În 1991, tratatul a fost completat prin Protocolul de la Madrid asupra protejării mediului, ceea ce face din continentul Antarctic o "rezervație naturală consacrată păcii și
Zona Antarctică Franceză () [Corola-website/Science/305804_a_307133]
-
unul dintre districtele Teritoriilor australe și antarctice franceze. În urma semnării Atratatului Antarcticii în 1959, Franța își exercită suveranitatea asupra teritoriului în contextul tratatului. În 1991, tratatul a fost completat prin Protocolul de la Madrid asupra protejării mediului, ceea ce face din continentul Antarctic o "rezervație naturală consacrată păcii și științei". Conform Tratatului Antarcticii, Franța nu dispune de o Zonă Economică Exclusivă în largul coastelor teritoriului. Teritoriul se învecinează la est și la vest cu Teritoriul Antarctic Australian. Coasta acestuia a fost descoperită de
Zona Antarctică Franceză () [Corola-website/Science/305804_a_307133]
-
asupra protejării mediului, ceea ce face din continentul Antarctic o "rezervație naturală consacrată păcii și științei". Conform Tratatului Antarcticii, Franța nu dispune de o Zonă Economică Exclusivă în largul coastelor teritoriului. Teritoriul se învecinează la est și la vest cu Teritoriul Antarctic Australian. Coasta acestuia a fost descoperită de navigatorul francez "Jules Sébastien César Dumont d'Urville" în 1837 și l-a denumit după soția sa, Adélie. Polul Sud Magnetic, a cărui poziție variază odată cu câmpul magnetic terestru, se află în proximitatea
Zona Antarctică Franceză () [Corola-website/Science/305804_a_307133]