645 matches
-
emisiune, excedent, export, garanție, impozabil, imputare, fiduciar, fiscal, product, proletar, protecție, reformă, rentă, stipendie, subsidiu, trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Anglia, apropierea de gotic este mai �nt�i istoric? ?i arheologic?. Cu această se ocup? numero?i erudi?i că Șir W. Dugdale (1605-1686), autor al lucr?rîi The History of St. Paul�s Cathedral (1658), societ??ile savante (Societatea Anticarilor, 1707) ?i revistele: �Archeologie� (1770). Acest medievism, care preg?te?te lucr?rile de istorie ale secolului al XIX-lea despre Evul Mediu, conduc, c?tre 1750, la o arhitectur? pitoreasc?. H. Walpole, diletant cultivat, pune s? i se construiasc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
am văzut cadavre de executați (...). Asta era lângă Odessa". Unul dintre morți avea capul crăpat "ca un pepene", din care ieșise creierul, care stătea, întreg, alături. Ochii erau întredeschiși. Albaștri. Gura deschisă. Muștele roiau în jur. Alături, într-un șanț anticar, alte cadavre, proaspete, aruncate claie peste grămadă. O imagine sinistră care îi persistă Marianei în memorie, de peste 60 de ani. În august 1942, Escadrila Sanitară numită acum Escadrila 108 Transport Ușor este deplasată în sectorul Stalingrad, mai întâi pe aerodromul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
regenerare a parfumurilor intelectuale. Nu făcuse gazetărie, că era prea crud pentru o asemenea profesie cu mari riscuri, dar o visa, Îi stătea În sânge tot din familie și a Încercat să pătrundă În intimitatea parfumului ei. Un ,,Interviu cu anticarul Dumitru Grumăzescu” luat la 19 iunie 1984 de tânărul Malin Tăcu, elev, poet premiat, demonstrează că, dacă trăia, avea să cocheteze și cu jurnalistică: În viața culturală a Iașului, de curând, a avut loc un eveniment de primă importantă: Centrul
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
imagini ale umilinței mi-o dau cărțile care zac în librării, ocolite de cititori.” Eugen Frunză 686. „Cititor deștept e acela care știe să elimine cartea proastă.” Eugen Frunză 687. „O seară nemaipomenit de tristă: răsfoind o carte cumpărată de la anticar, am descoperit în ea, o floare de Nu-mă-uita.” Eugen Frunză 688. „Există și cărți proaste cu bun simț, care îți cer scuze pe parcursul lecturii.” Eugen Frunză 689. „Judecând după faptul că fiecare carte are un preț, s-ar putea ajunge
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
la Berlin în vederea achiziționării de volume pentru biblioteca institutului: „La Institut, aș putea, înainte de orice, crea o mare bibliotecă de studii. De aceea, am fost informat că va trebui să plec la Berlin prin preajma Crăciunului, pentru a cumpăra biblioteci de la anticari. Deocamdată, nu știu nimic, mă mulțumesc să sper” - scrisoare către N. Argintescu-Amza, București, 5 septembrie 1934, cf. Europa, Asia, America..., p. 24. Intensitatea acestei dorințe pare să se fi întreținut la Eliade în strânsă legătură cu diminuarea treptată a șanselor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
venind din când în când în chip amical cu icre negre și vin pentru tinerii arheologi, însă el urmărind de fapt să cumpere monedele și obiectele pe care știa că lucrătorii au obiceiul să le dosească. Astfel d-rul Severeanu devenind anticar din experiență, și-a stabilit un depozit-safe la Bruxelles, unde a negociat achizițiile lui, câștigând din afacerile acestea cu amatorii apuseni și americani sume importante. A murit multimilionar. La "Academie" comunicarea lui Gusti. Prefer carne fără sos decât "sos fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un limbaj mult diferit de cenușiul cotropitor al publicisticii propagandistice. O nespusă bucurie mi-a produs-o faptul că, la plecarea de la Școala de literatură, de unde fusesem exmatriculat din pricini politice, în ultimele zile ale anului 1954, dobândisem de la faimosul anticar Sterescu, la care mă introdusese Labiș, un exemplar virgin din marea Istorie călinesciană (compendiul îl posedam încă din ultima clasă de liceu). Divinul critic mi se înfățișa ca un înger căzut, însă unul de rang înalt, un principe luciferic... Prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care țineau amândouă deopotrivă, le despărțea. Germania nu se mai mulțumea cu pacea fără anexiuni când era vorba s-o pună în aplicare. Se răzbunau, în turbarea lor, cum puteau și cum nu am fi crezut. Astfel, fiind la un anticar după cărți vechi românești pe strada Belvedere, unde erau atunci barăcile lor, văzui mai multe camioane încărcate cu cărți. Îmi spuse că le duceau la gară și de acolo în Germania pentru a fabrica hârtie de ziare și pânză de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lor inedite referitoare la importantul domeniu al oligoelementelor. Mai presus de toate mi se pare însă cartea, în două volume, "Boli și sindroame cu nume propriu" (Junimea, Iași), una dintre puținele cărți medicale "de durată", lucrare cerută și astăzi la anticari de medici și studenți; ea singură de-ar fi fost, i-ar fi păstrat numele printre marii medici contemporani. Dar docentul dr. George Russu, un om cultivat, un om cald, a fost mai mult decât un nume rămas pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
anti patiei noastre profunde pentru Învățătura școalei oficiale, cât și preferințelor noastre entuziaste pentru alte feluri de a Învăța - și anume: frecventarea Bibliotecii Centrale din actualul local al Ministerului Armatei, a Bibliotecii Socec de pe strada Enei și, mai ales, a anticarilor de pe maidanele azi dispărute din bulevardul Elisabeta, unde citeam și răsfoiam mult, dar cumpăram puțin; apoi dulcea noastră aromeală pe la con fe rințele de la Ateneu, unde, când nu aveam nimic nou de aflat, persiflam și ne-amuzam, ca niște infatuați
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și de tenori efeminați. Dar În afară de pomenitele alte feluri de a Învăța decât anti patica și monotona, fără suflet și interes Învățătură a școa lei; și completând oarecum libera noastră formație pe căile sus ară tate, ale bibliotecilor publice, ale anticarilor, ale conferințelor, expozițiilor de pictură și manifestațiilor de mare artă dramatică sau muzicală, trebuie să mai amintesc aici - și la un loc de cinste - de acele mult pasionante exerciții ale noastre de „reto rică“ și gimnastică mintală, mai vii decât
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tre exaltate, cu dicționarul În mână sau amețiți doar de muzica litatea și parfumul versului și al prozei neînțelese, pe autorii chiar mai dificili și „absconși“, dibăciți, te miri cum, de noi, fu garii de la școală, prin rafturile prăfuite ale anticarilor, dim preună cu toate celebritățile epocii, sau, mai des, prin antologii: Baudelaire și Edgar Poe, Verlaine și Rimbaud, Mallarmé și Laforgue, Heredia și Samain, Villiers de l’IsleAdam și Barbey d’Aurevilly, Rollinat, Moréas, Verhaeren, Zola, Maupassant și Flaubert; apoi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de Lemerre ornau câteva rafturi din libră ria Alcalay, unde priveam, Într-o zi din această epocă a lavalierei, cu interesul și neastâmpărul nervos al clientului fără parale, când se apropie de mine, cu pași de pândă, bătrânul Alcalay, fost anticar și apoi mare librar și editor În țara românească, dar analfabet până În pragul abecedarului, adică necunoscă tor nici măcar al literelor. Scoate o carte din raft, la Întâmplare, ca șoricelul alb o planetă din cutia flașnetarului, și, clătinând din cap la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
20 de lei („polul de la tata“) primiți moștenire și i-a lăsat și el fiului său, Alexandru. Nu s au Înmulțit. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, a trăit vânzân du-și o parte din celebra lui bibliotecă anticarilor bucureșteni. Cora Irineu ocupă În viața lui Constantin D. Beldie un loc aparte. Colegi de facultate și colaboratori la redacție, ei s-au Împrietenit și s-au iubit. Cora n-a ținut seamă de faptul că era căsătorit și avea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe care l-a acuzat și iubitul său. Presa a consemnat atât dispariția autoarei, cât și apariția cărții sale, prilej cu care intra În nemurire. Portretul ei În cărbune, exe cutat de Sabin Popp, a fost achiziționat În 1982 de către anticarul Enescu de la Anticariatul Crețulescu. Constantin D. Beldie este prezent În scrierile colegilor săi de redacție și ale altor scriitori. L-au elogiat Nicolae Vătămanu, șerban Cioculescu, Leon Kalustian, Cora Irineu, Felix Aderca, Ioachim Botez, Octav Onicescu ș.a. Ioachim Botez Îi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
era departe de a-și epuiza surprizele. În centru, a descoperit un anticariat și a tresărit, de atâta vreme nu mai ținuse în palmele sale o carte! Nu a rezistat tentației și a trecut pragul micului magazin înțesat de cărți. Anticarul, un bătrân, l-a citit dintr-o privire, și-a dat seama cu cine are de-a face, și-a dat seama că e un inițiat, un client din lumea de odinioară, așa încât, arătând cu o mișcare a capului spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și altceva, dacă vă interesează! -Mă interesează, desigur, sunt un amator, chiar un pasionat de literatură, a încuviințat tata pe un ton voit neutru: căpătase și el un fel de paranoia și vedea peste tot securiști ori provocatori, dacă și anticarul face parte din categoria asta ? -Ce anume preferați? Spuneți-mi niște titluri, cine știe, poate le găsim! Tata l-a măsurat pe anticar și i s-a părut că n-are de ce să-și facă temeri: priceperea lui la oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
neutru: căpătase și el un fel de paranoia și vedea peste tot securiști ori provocatori, dacă și anticarul face parte din categoria asta ? -Ce anume preferați? Spuneți-mi niște titluri, cine știe, poate le găsim! Tata l-a măsurat pe anticar și i s-a părut că n-are de ce să-și facă temeri: priceperea lui la oameni îi dicta că poate să aibă încredere în acesta. Așa că a zis: -Ei, pe vremuri citeam și Dialogurile lui Platon, și Toma d
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
temeri: priceperea lui la oameni îi dicta că poate să aibă încredere în acesta. Așa că a zis: -Ei, pe vremuri citeam și Dialogurile lui Platon, și Toma d’Aquino... -Dar literatură, literatură propriu-zisă? Tata a luat întrebările aparent inofensive ale anticarului drept un test, de aceea a enumerat câteva nume: -Balzac, Shakespeare, Baudelaire, Dostoievski, Rilke..., oho, lista e lungă, lungă de tot, dar nu se mai găsesc astăzi cărțile astea... -Veniți cu mine ! a exclamat anticarul, confirmând bănuiala tatei că fusese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
luat întrebările aparent inofensive ale anticarului drept un test, de aceea a enumerat câteva nume: -Balzac, Shakespeare, Baudelaire, Dostoievski, Rilke..., oho, lista e lungă, lungă de tot, dar nu se mai găsesc astăzi cărțile astea... -Veniți cu mine ! a exclamat anticarul, confirmând bănuiala tatei că fusese supus la un test pe care, se pare, iată, că-l trecuse. L-a condus într-o încăpere care servea drept depozit de cărți: volumele de aici nu difereau prea mult de cele din rafturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
că-l trecuse. L-a condus într-o încăpere care servea drept depozit de cărți: volumele de aici nu difereau prea mult de cele din rafturile aflate la vedere. Numai că aici mai exista o mică bibliotecă mascată în zid. Anticarul a dat la o parte o oglindă mare și, sub ea, tata a descoperit cu uimire că se ascundeau cărți adevărate. -Pot să aleg orice? a cerut el voie stăpânului cărților. -Aproape orice. Tata a luat din raft Crimă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
își regăsise cărticica, era un adevărat miracol, acum se simțea iar în siguranță, va fi păzit iar de cărticică. -Aceste trei volume cât mă costă? a încercat tata să afle, străduindu-se să vorbească pe un ton cât mai reținut. Anticarul a priceput dintr-o ochire, după reacțiile clientului său, că acesta își dorește enorm cărțile, mai ales exemplarul din Noul Testament. Știa, așadar, că poate să-i ceară orice preț și că-l va obține, dar a zis: -Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
-l va obține, dar a zis: -Nu vreau să vă jupoi de piele, nu-mi stă în fire. Și a rostit un preț. Însă prețul pe care l-a fixat era mare pentru buzunarul tatei. Atunci el i-a propus anticarului: -Am ceasul ăsta, vi l-aș oferi în schimb. Anticarul a cercetat cu un aer de cunoscător ceasul german, de buzunar al tatei. -Fie, a acceptat el. Și fiindcă țin să fiu corect, ăsta e principiul meu, afaceri, afaceri, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
jupoi de piele, nu-mi stă în fire. Și a rostit un preț. Însă prețul pe care l-a fixat era mare pentru buzunarul tatei. Atunci el i-a propus anticarului: -Am ceasul ăsta, vi l-aș oferi în schimb. Anticarul a cercetat cu un aer de cunoscător ceasul german, de buzunar al tatei. -Fie, a acceptat el. Și fiindcă țin să fiu corect, ăsta e principiul meu, afaceri, afaceri, dar corecte, vă mai dau eu dumneavoastră două sute de lei. Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]