2,342 matches
-
și cognitive obișnuite” afirmă Y. Pélicier. Ea reprezintă „o stare psihologică sau psihopatologică previzibilă”, ușor de recunoscut, și constă în elaborarea unei situații de perspectivă. Din acest motiv are un rol esențial în înțelegerea dinamicii proceselor psihopatologice. Pentru J. Sutter „anticipația dispune și organizează în funcție de viitorul personal orice activitate umană”. În sensul acesta J. Sutter distinge patru niveluri ale anticipației, corespunzătoare tiparelor de experiență temporală: 1) nivelul biologic și intelectual; 2) nivelul afectiv și hedonic; 3) nivelul social sau al scopurilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în elaborarea unei situații de perspectivă. Din acest motiv are un rol esențial în înțelegerea dinamicii proceselor psihopatologice. Pentru J. Sutter „anticipația dispune și organizează în funcție de viitorul personal orice activitate umană”. În sensul acesta J. Sutter distinge patru niveluri ale anticipației, corespunzătoare tiparelor de experiență temporală: 1) nivelul biologic și intelectual; 2) nivelul afectiv și hedonic; 3) nivelul social sau al scopurilor personale; 4) nivelul etic și al transcendenței. Din punct de vedere psihologic și psihopatologic J. Sutter afirmă că „anticipația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anticipației, corespunzătoare tiparelor de experiență temporală: 1) nivelul biologic și intelectual; 2) nivelul afectiv și hedonic; 3) nivelul social sau al scopurilor personale; 4) nivelul etic și al transcendenței. Din punct de vedere psihologic și psihopatologic J. Sutter afirmă că „anticipația este mișcarea prin care omul se îndreaptă cu întreaga sa ființă dincolo de prezent, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, dar care, în mod esențial, este viitorul său”. În felul acesta, „anticipația” prefigurează destinul persoanei. La baza procesului de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologic și psihopatologic J. Sutter afirmă că „anticipația este mișcarea prin care omul se îndreaptă cu întreaga sa ființă dincolo de prezent, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, dar care, în mod esențial, este viitorul său”. În felul acesta, „anticipația” prefigurează destinul persoanei. La baza procesului de anticipație stau forțe pulsionale interne care mobilizează ființa proiectând-o către viitor. Astfel, anticipația ne apare ca fiind anterioară obiectivelor, ea fiind o „propulsiune-către”, o „orientare” vectorializată către ceva anumit. Din aceste considerente
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este mișcarea prin care omul se îndreaptă cu întreaga sa ființă dincolo de prezent, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, dar care, în mod esențial, este viitorul său”. În felul acesta, „anticipația” prefigurează destinul persoanei. La baza procesului de anticipație stau forțe pulsionale interne care mobilizează ființa proiectând-o către viitor. Astfel, anticipația ne apare ca fiind anterioară obiectivelor, ea fiind o „propulsiune-către”, o „orientare” vectorializată către ceva anumit. Din aceste considerente, anticipația este și expresia unei „dinamici temporale” a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat, dar care, în mod esențial, este viitorul său”. În felul acesta, „anticipația” prefigurează destinul persoanei. La baza procesului de anticipație stau forțe pulsionale interne care mobilizează ființa proiectând-o către viitor. Astfel, anticipația ne apare ca fiind anterioară obiectivelor, ea fiind o „propulsiune-către”, o „orientare” vectorializată către ceva anumit. Din aceste considerente, anticipația este și expresia unei „dinamici temporale” a personalității umane (E. Minkowski, A. Adler). Anticipația ocupă un loc deosebit în psihopatologie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prefigurează destinul persoanei. La baza procesului de anticipație stau forțe pulsionale interne care mobilizează ființa proiectând-o către viitor. Astfel, anticipația ne apare ca fiind anterioară obiectivelor, ea fiind o „propulsiune-către”, o „orientare” vectorializată către ceva anumit. Din aceste considerente, anticipația este și expresia unei „dinamici temporale” a personalității umane (E. Minkowski, A. Adler). Anticipația ocupă un loc deosebit în psihopatologie, întrucât, așa cum afirmă J. Sutter „în conduitele de anticipație se relevă constant și inevitabil boala”. Anticipația implică o funcție temporală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ființa proiectând-o către viitor. Astfel, anticipația ne apare ca fiind anterioară obiectivelor, ea fiind o „propulsiune-către”, o „orientare” vectorializată către ceva anumit. Din aceste considerente, anticipația este și expresia unei „dinamici temporale” a personalității umane (E. Minkowski, A. Adler). Anticipația ocupă un loc deosebit în psihopatologie, întrucât, așa cum afirmă J. Sutter „în conduitele de anticipație se relevă constant și inevitabil boala”. Anticipația implică o funcție temporală de „expectație”, de „așteptare” al unui eveniment care urmează sa se producă. Nu există
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o „propulsiune-către”, o „orientare” vectorializată către ceva anumit. Din aceste considerente, anticipația este și expresia unei „dinamici temporale” a personalității umane (E. Minkowski, A. Adler). Anticipația ocupă un loc deosebit în psihopatologie, întrucât, așa cum afirmă J. Sutter „în conduitele de anticipație se relevă constant și inevitabil boala”. Anticipația implică o funcție temporală de „expectație”, de „așteptare” al unui eveniment care urmează sa se producă. Nu există o linie de demarcație netă între manifestările normale și cele patologice ale anticipației. În ambele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anumit. Din aceste considerente, anticipația este și expresia unei „dinamici temporale” a personalității umane (E. Minkowski, A. Adler). Anticipația ocupă un loc deosebit în psihopatologie, întrucât, așa cum afirmă J. Sutter „în conduitele de anticipație se relevă constant și inevitabil boala”. Anticipația implică o funcție temporală de „expectație”, de „așteptare” al unui eveniment care urmează sa se producă. Nu există o linie de demarcație netă între manifestările normale și cele patologice ale anticipației. În ambele situații, aceleași mecanisme psihologice sunt puse în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conduitele de anticipație se relevă constant și inevitabil boala”. Anticipația implică o funcție temporală de „expectație”, de „așteptare” al unui eveniment care urmează sa se producă. Nu există o linie de demarcație netă între manifestările normale și cele patologice ale anticipației. În ambele situații, aceleași mecanisme psihologice sunt puse în funcțiune. Anticipația este o conduită care organizează, în funcție de viitorul personal, orice activitate umană psihomotorie, intelectuală sau afectivă. Ea este desfășurarea la întâmplare a comportamentelor, organizând conduite de așteptare. După J. Requin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o funcție temporală de „expectație”, de „așteptare” al unui eveniment care urmează sa se producă. Nu există o linie de demarcație netă între manifestările normale și cele patologice ale anticipației. În ambele situații, aceleași mecanisme psihologice sunt puse în funcțiune. Anticipația este o conduită care organizează, în funcție de viitorul personal, orice activitate umană psihomotorie, intelectuală sau afectivă. Ea este desfășurarea la întâmplare a comportamentelor, organizând conduite de așteptare. După J. Requin, anticipația se desfășoară în următoarele trei etape succesive: a) elaborarea unui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În ambele situații, aceleași mecanisme psihologice sunt puse în funcțiune. Anticipația este o conduită care organizează, în funcție de viitorul personal, orice activitate umană psihomotorie, intelectuală sau afectivă. Ea este desfășurarea la întâmplare a comportamentelor, organizând conduite de așteptare. După J. Requin, anticipația se desfășoară în următoarele trei etape succesive: a) elaborarea unui proiect de acțiune; b) selecția și organizarea strategică a formulelor de acțiune; c) etapa de execuție. Anticipația este procesul psihodinamic pe care-l surprindem ca manifestare temporală existenta. În ceea ce privește mobilurile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este desfășurarea la întâmplare a comportamentelor, organizând conduite de așteptare. După J. Requin, anticipația se desfășoară în următoarele trei etape succesive: a) elaborarea unui proiect de acțiune; b) selecția și organizarea strategică a formulelor de acțiune; c) etapa de execuție. Anticipația este procesul psihodinamic pe care-l surprindem ca manifestare temporală existenta. În ceea ce privește mobilurile interne ale procesului de anticipație există mai multe teorii care încearcă să dea o explicație. În psihanaliză S. Freud pune accentul pe dinamica pulsiunilor inconștiente. C. von
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trei etape succesive: a) elaborarea unui proiect de acțiune; b) selecția și organizarea strategică a formulelor de acțiune; c) etapa de execuție. Anticipația este procesul psihodinamic pe care-l surprindem ca manifestare temporală existenta. În ceea ce privește mobilurile interne ale procesului de anticipație există mai multe teorii care încearcă să dea o explicație. În psihanaliză S. Freud pune accentul pe dinamica pulsiunilor inconștiente. C. von Monakow și R. Mourgue vorbesc despre „hormé” care reprezintă tendința propulsivă a ființei vii cu toate potențialități acesteia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
insistă asupra unei organizări dinamice care poartă în ea o putere de transformare și pe care o denumește „corpul psihic”, ființa esențială a timpului, a devenirii și a finitudinii persoanei. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că „anticipația” este procesul dinamic ce orientează direcția de evoluție viitoare a personalității, în raport cu potențialitățile acesteia. Orientarea anticipativă poate avea un caracter psihopatologic, constituind premiza organizării tablourilor clinice morbide, a bolilor psihice propriu-zise. În sensul acesta avem de-a face cu fenomene
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dinamic ce orientează direcția de evoluție viitoare a personalității, în raport cu potențialitățile acesteia. Orientarea anticipativă poate avea un caracter psihopatologic, constituind premiza organizării tablourilor clinice morbide, a bolilor psihice propriu-zise. În sensul acesta avem de-a face cu fenomene diferite de anticipație psihopatologică (nevroze, psihoze, stări fobic-anxioase, obsesii, tulburări isterice, stări depresive etc.). Toate aceste aspecte introduc tematic, anticipația în sfera organizării nosologiei psihiatrice. 19. NOSOLOGIA PSIHIATRICĂ III (Clinica sistematica a bolilor psihice) Dispoziție și boală La originile sale nebunia a avut
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caracter psihopatologic, constituind premiza organizării tablourilor clinice morbide, a bolilor psihice propriu-zise. În sensul acesta avem de-a face cu fenomene diferite de anticipație psihopatologică (nevroze, psihoze, stări fobic-anxioase, obsesii, tulburări isterice, stări depresive etc.). Toate aceste aspecte introduc tematic, anticipația în sfera organizării nosologiei psihiatrice. 19. NOSOLOGIA PSIHIATRICĂ III (Clinica sistematica a bolilor psihice) Dispoziție și boală La originile sale nebunia a avut o semnificație moral-religioasă. Aceasta este imaginea culturală a nebuniei, pe care o întâlnim în scrierile Vechiului Testament
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ontologic, sau ca o stare de regresiune. J. Suter a arătat că un delir nu apare niciodată în mod spontan, ci el este precedat în evoluția sa de o stare pre-delirantă, în cursul căreia se pregătește „geneza delirului”. Aceasta este „anticipația delirantă”. Pentru E. Hy, în geneza delirului au rol două elemente care stau în mod obișnuit la baza cunoașterii: experiența realității trăită de persoană ca istorie individuală, construcția logică a realității lumii sub specia valorilor de adevăr. Conceptele de realitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fiecare persoană are în ea tot ceea ce-i trebuie pentru a putea construi un delir”. Se poate vorbi, deci, în acest caz despre o potențialitate delirantă. Etapa intermediară între gândirea logică și gândirea delirantă este ceea ce J. Sutter a numit „anticipația delirantă”. În cadrul acestei anticipații delirante, J. Sutter, include trei forme „pre-delirante”: delirul de vis, în cursul căruia realitatea nu mai este percepută cu claritate, delirul trăit sau „bufeele delirante”, considerate ca „experiențe delirante primitive” de către K. Jaspers sau „momente fecunde
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ea tot ceea ce-i trebuie pentru a putea construi un delir”. Se poate vorbi, deci, în acest caz despre o potențialitate delirantă. Etapa intermediară între gândirea logică și gândirea delirantă este ceea ce J. Sutter a numit „anticipația delirantă”. În cadrul acestei anticipații delirante, J. Sutter, include trei forme „pre-delirante”: delirul de vis, în cursul căruia realitatea nu mai este percepută cu claritate, delirul trăit sau „bufeele delirante”, considerate ca „experiențe delirante primitive” de către K. Jaspers sau „momente fecunde” de H. Ey, delirul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburări afective, tulburări de personalitate legate în special de imaginea de sine, izolare și cașexie progresivă. Anormalitate: stare de dezechilibru funcțional fizic și psihic care se opune normalității, resimțită de individ ca o schimbare generală, ca o stare de disconfort. Anticipație: atitudinea prin care omul își trăiește viitorul, orientând acțiunile prezente către proiectele de perspectivă. În psihopatologie, anticipația anunță direcția și forma de dezvoltare viitoare a unei tulburări psihice. Anxietate: frică patologică, stare de afect neplăcută resimțită ca o neliniște interioară
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stare de dezechilibru funcțional fizic și psihic care se opune normalității, resimțită de individ ca o schimbare generală, ca o stare de disconfort. Anticipație: atitudinea prin care omul își trăiește viitorul, orientând acțiunile prezente către proiectele de perspectivă. În psihopatologie, anticipația anunță direcția și forma de dezvoltare viitoare a unei tulburări psihice. Anxietate: frică patologică, stare de afect neplăcută resimțită ca o neliniște interioară inexplicabilă, adesea lipsită de un obiect precis, sentimentul unui pericol iminent, dar nedeterminat, însoțită de fantasme tragice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică Coprolalie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
R, 1985, 10; Valentin Tașcu, Semnături în contemporaneitate, ST, 1987, 4; Șerban Cioculescu, Dialoguri literare, București, 1987, 107-108; Victor Petrescu, I.C. Vissarion. Între uitare și dăinuire (în colaborare cu Ștefan Ion Ghilimescu), Târgoviște, 2001; Dicț. scriit. rom., IV, 760-762; Opriță, Anticipația, 44-46. C. Pp.
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]