511 matches
-
Răsărit... Nu pot spune că am cunoscut „poporul rus”, dar În lagăr m-am frecat de mulți Ruși anticomuniști. Poate că n-am avut noroc, nici timp... dar așa s-a Întâmplat să fie: n-am dat măcar de un anticomunist, antisovietic-rus, care să nu fie rus-rus, rus-șovin; rus-expansionist... A suferit Rusul, de i-a ieșit prin urechi, suferă și azi, ca Hristos - dar cum vine vorba de Rossia; de lățirea Imperiului, de „liberarea” altor țări - ca pământ, ca popoare - atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscusem pe pielea noastră socialismul-sovietic și fugisem de el - dar localnicii ne tratează, În continuare, pe noi de filo-sovietici, Însă ei, marii patrioți ardeleni lucrează bot În bot cu Rușii; ei, marii anticomuniști ardeleni intră În partidul comunist și lucrează - conștiincios, ca Ardeleanul - la consolidarea comunismului În România. Dar suspecți tot noi rămânem! Tot noi, refugiații - care nu intrăm În partid, nici În Miliție, nici În Securitate! Și, culmea obrăzniciei: le mai și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de partid precum și foști persecutați. altfel spus, respirau acolo aerul (și fumul de țigară) al aceleași încăperi scriitori supuși și conformiști alături de alții care aveau la activ ani grei de pușcărie întrucît făcuseră parte din categoria nonconformiștilor, a rezistenților, a anticomuniștilor. Ce putea avea în comun, de exemplu, un literat de modă veche precum Petre Țuțea, care își pierduse dinții în închisorile comuniste, cu un poet precum eugen Jebeleanu, al cărui nume îl știam încă din manualele școlare ? Și totuși ambii
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Căpitanului Gărzii de Fier. Tot aici îl cunoaște pe Guy (Gheorghe) Bossie, cu care se va și căsători. Guy era văr cu diplomatul Raoul Bossie (Bossy), destul de cunoscut între cele două războaie mondiale. În 2008, pentru celebrul scriitor și opozant anticomunist Paul Goma figura Nadiei este încă extrem de vie. De la Paris, îmi trimite o amintire despre "consăteana" de la Lătești: "Am cunoscut-o pe "doamna Nadia Rusu", probabil în primăvara anului 1959, "La Poștă", locul de întâlnire al tuturor deoiștilor, vreo 200
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de evreu cu nume românesc, să ne dea nouă lecții de democrație cocoțat la televiziunea națională postdecembristă. Mă mir că nu plesneau de rușine ecranele televizoarelor prin anii 1990-2000, când acest vechi comunist, cu vechi state de serviciu, se declara anticomunist convins. Dar cine era el? Născut într-o familie de origine evreiască, (Saul Bruckner), alias Silviu Brucan, a urmat școala primară la Evangelische Schule, iar liceul la Colegiul Național Sf. Sava. Ca ziarist, a lucrat între 1935 și 1936 la
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
cu excedent la buget! Deci iată cele două propuneri ale unui contribuabil onest așa cum mă simt eu. Și dacă văd mișcându-se ceva în această problemă, este posibil ca neîncrederea mea în actualul guvern să se atenueze. Dar până atunci... Anticomuniști cu CV Nu pot să uit un aspect din trecutul studențimii ieșene, aspect pe care l-am văzut în 1990 la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Un grup de studenți, cred că majoritatea de la Drept, manifestau în fața Universității
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Paris, 1957, a unor contribuții semnate de Virgil Ierunca (între acestea — și un articol despre Urmuz), același G. Călinescu înfiera, în două articole publicate în Contemporanul și reluate în Glasul patriei, „malformarea” imaginii literaturii române în Franța de către „iresponsabilul” exilat anticomunist: „Ei bine, care este rezultatul exercițiilor enciclopedice ale lui V. Ierunca? D. Raymond Queneau, în prefață, e convins că literatura română, veche de vreo două sute de ani, a adus notamment două contribuții interesante literaturii mondiale, Caragiale et Urmuz. În fond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și excentricitatea, izolarea și nonapartenența declarată a autorului la avangardă. În plus, dacă Urmuz fusese înregimentat de către „apostolii” avangardiști în falanga antiburgheză, iar critica din perioada ceaușistă l-a recuperat în contra „alienării” și „dezumanizării” capitaliste, Grigore Cugler făcea figura unui anticomunist declarat. Potrivit lui Paul Goma, „apunakismele” circulau și în folclorul Gulagului românesc... Totuși, „autoritatea” precursorului Urmuz a cîntărit greu în balanța validării. Iată doar cîteva titluri de după 1990 în care numele celor doi sînt asociate: „Dans la ligneé d’Urmuz” de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și naiv, privit de la înălțimea analiștilor noștri economici, care ne-au adus la sapă de lemn, dar pus în contextul internațional, capătă cu totul altă relevanță. Iar la noi, Băsescu vorbește în continuare de creștere economică în 2011... Noi ca anticomuniști convinși de Băsescu, refuzăm să acordăm atenție ratingurilor Dagong. Chiar domnii americani la 26 septembrie, între prima și a doua retrogradare a ratingului american, puternica Securities and Exchange Commission, refuza să recunoască celor de la Dagong statutul de agenție de rating
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cu pâine goală. La timpurile noastre, amnezia aceasta ciudată, a ajuns la modă și poate de aceea auzi pe toată lumea, cum pe toate tonurile, urlă că așa nu se mai poate, că trăim vremuri grele, după ce ei, ca niște vajnici anticomuniști, au gemut sub jugul ceaușist. Și dă-i, și lăcrămează, și urlă ca din gură de șarpe că, Doamne, unde mai este țara ceea minunată, în care în perioada interbelică pe toate drumurile curgea lapte și miere... Totuși, cred că
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
un dinte. Dar face asta doar în fața oglinzii din baie, după ce zăvorăște bine ușile, ca nu cumva să-l vadă cineva că mârâie în mod cu totul și cu totul proletar, într-o țară de amărășteni, ce se declară cică anticomuniști convinși, fără să caute măcar pe Google, cu ce se mănâncă respectiva tocană. Însă, dacă ciocoii sau regii, au căzut în dizgrația fie și nedeclarată a poporului, alta este situația cu Dumnezeii. Ehei, aceștia și-au înfipt bine și viguros
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși la pachet de școala românească, cea mult prea bine împănată de profesori pârliți, rău plătiți, tratați doar cu șuturi în fund mai de orice guvernare postdecembristă, dar grozavi și fermi anticomuniști. În cazul acesta, se pare că nu există faptă fără răsplată. Ei acum și-au luat răsplata cuvenită pentru că au crezut cuvintele prezidențiale aruncate atunci. Dar mă gândesc eu așa, cum mi se întâmplă în ultima vreme din ce în ce mai des, oare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
guvernamentale. Pro și contra. Tensiunea plutește În aer, se simte pînă la etajul trei. Polițiștii refuză să răspundă Întrebărilor. Unii par Încordați, alții rîd. Privesc din nou piața. Așadar au fost luați dis-de-dimineață cu toții, la grămadă, greviști adevărați, greviști falși, anticomuniști, bișnițari, vagabonzi, hoți de buzunare. PÎnă la urmă nu mai rezist și cobor. Ascult povești uluitoare spuse pe tonuri credibile, revoltate, despre cantități impresionante de droguri și prostituția generalizată din corturi. Noroc că ordinea s-a restabilit. Ordinea cu clonț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pe locul de joacă al copiilor”. Se pare că vecina, În ciuda privirilor languroase, n-a primit nici un pui. Ca să se joace și ea. A apărut un nou ziar: Strada curvelor. Iar senatorul Gh. Dumitrașcu acordă un interviu undeva. Zice: „SÎnt anticomunist de la 7-8 ani și din clasa a șaptea, cînd mi s-a luat premiul Întîi, pentru că tata nu era membru de partid”. Numai binecunoscuta-i modestie l-a Împiedicat să ne dezvăluie c-a făcut pușcărie pe tot parcursul grădiniței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
noastre sînt controlate iarăși. Și nu, nu întîmplător au revenit la invectivă dinozaurii staliniști. Tactica și tonul lui Brucan au fost recuperate. Accesele anticomuniste sînt cele comuniste, întoarse pe dos. "Un rat visqueux". "Un șobolan vîscos" era, după Sartre, orice anticomunist. De Eugen Lovinescu am auzit prima dată ca "valet al imperialismului". Acuma, generația nouă aude, poate prima dată, de Marin Preda ca "valet al ceaușismului". Eticheta i-o lipește cineva care se bătea să fie trecut pe lista de invitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
nu practica fraze de lemn. Le rostea doar pentru camuflaj, pentru acoperire. Nu cu ostentație, ca Alexandru Andru. Țin minte cum a apărut Andru în redacție, să ceară socoteală pentru o greșeală de tipar. Se răfuise într-un articol cu anticomuniștii și corectura scăpase un r în loc de c. "Trăsăturile esențiale ale eroului negativ, viclenia și rapacitatea" suferiseră o modificare: în loc de rapacitate, apăruse capacitate. "Vreau erată la loc vizibil. Sînteți iresponsabili din punct de vedere politic", s-a repezit Andru. Cornel Șoitu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tonul: Vreau să încep chiar azi un roman. Anul ăsta, 2003, o să mă omor cu scrisul. Îi doresc să se bucure de munca ei. Asta ca aluzie la Conversație pe Titanic. Cartea n-a plăcut multora: cenzorilor, nostalgicilor, dar și anticomuniștilor de fațadă, mediocrilor, celor cu respect față de Instituție ("cu ce drept se ia aia de Universitate?"), coloneilor secu/sie cu grade didactice și profilor univi cu grade de colonei, ipocriților, fricoșilor, limitaților, surzilor, puritanilor. Așadar, cartea ei n-a plăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pînă unde va merge marea răbdare a intelectualilor care refuză să fie transformați în scribi. Marea răbdare găsește, în 1977, pîrghia care o transformă într-o mare mînie. Mediul nu mai este cel din 1971 cînd la Paris un intelectual anticomunist din Est, trecea drept reacționar. În 1975, Țepeneag poate lansa la Paris revista Les Cahiers de l'Est, deschisă scrierilor venite din democrațiile populare, dar și unor reflecții critice occidentale asupra totalitarismului. Pierre Daix, Jean-Marie Domenach, François Fejtö, Eugen lonesco
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
un univers binar unde se duce o luptă între bine și rău, în care inamicul este în mod fundamental rău, iar americanii întruchipează "binele". Apărut tocmai la sfîrșitul Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice, Top Gun nu este atît de pronunțat anticomunist cum sînt unele din filmele menționate anterior, dar inamicii par totuși să fie comuniști sovietici, deși străinii, care nu sînt "americanii cei buni" sînt suficient de vag reprezentați pentru a-i putea include pe unii aliați sovietici ca Libia sau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vedere al moralei creștine, pe condamnarea fără echivoc a comunismului care a distrus Biserica în secolul XX, o condamnare fără nici un fel de jenă din partea autorității ecleziastice, a crimelor și fărădeligilor acestui satanism instituționalizat, pe cinstirea sfinților și martirilor români anticomuniști din temnițe și din Mișcarea de Rezistență de Munți, pe relevarea ideii lor de jertfă ca răscumpărare a tuturor păcatelor națiunii. Să încetăm cu acele predici de preamărire a călăilor și criminalilor națiunii române, cu acele predici căldicele de plonjare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a omeniei (G. Racoveanu) lui George Manu, interpretând foarte bine rolul major al savantului român în contextul postbelic al constituirii Mișcării Naționale de Rezistență Anticomunistă. Această monografie esențială realizată de Gheorghe Jijie abordează multiplele aspecte definitorii ale savantului și rezistentului anticomunist George Manu, de la istoricul și genealogia nobiliară a familiei Manu până la prodigioasa activitate științifică și civică a lui George Manu, insistând și pe dimensiunea activității sale politice, a procesului și perioadei recluzionare bolșevice, a mărturisirii și jertfei sale pentru Hristos
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
România anului 1989 - până la sacrificiu, erau atrași spre Occident de „banalitatea binelui” (dacă pot spune astfel, cu un ecou din Hannah Arendt), nu de tragismul confruntării între libertate și tiranie. Nici în Occident, cu excepția relativ puținilor liberali „puri și duri”, anticomuniști ireductibili, nu se găseau prea mulți parteneri pentru posibilii anticomuniști estici, vârstnici sau tineri (anticomunismul acestora din urmă fiind un direct rezultat al funcționării catastrofale a „sistemului”). Deși organizațiile occidentale anticomuniste continuau să-i ajute pe esticii ajunși într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
banalitatea binelui” (dacă pot spune astfel, cu un ecou din Hannah Arendt), nu de tragismul confruntării între libertate și tiranie. Nici în Occident, cu excepția relativ puținilor liberali „puri și duri”, anticomuniști ireductibili, nu se găseau prea mulți parteneri pentru posibilii anticomuniști estici, vârstnici sau tineri (anticomunismul acestora din urmă fiind un direct rezultat al funcționării catastrofale a „sistemului”). Deși organizațiile occidentale anticomuniste continuau să-i ajute pe esticii ajunși într-un fel sau altul în Vest, eventual închizând ochii dacă oaspeții
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
comunist, anchetarea abuzurilor nomenclaturii, stoparea acțiunilor de poliție politică ale Securității, alte măsuri pentru democratizarea țării; la ora 17:03, un alt grup, de șapte-opt persoane, incluzând foști deținuți politici, redactează o Proclamație către țară în 12 puncte, cu caracter anticomunist 34. În stradă, aceste proiecte se traduc foarte simplu: gata cu comunismul, e nevoie de democrație, libertate și alegeri libere. Cum, cu cine, pentru cine? Astea sunt întrebări pentru mai târziu, deocamdată trebuie răsturnat edificiul opresiv al Partidului/Stat și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
atunci când, finalmente, "se dăduse voie de la poliție", se descoperea acum visceral antiregalistă. Regele le era acestor bonjuriști dâmbovițeni "antipatic", nu avea, dragă, "discursul ăla electrizant al lui Ceaușescu din balcon, în '68, când am fost în centrul atenției" (în urma căruia anticomuniști faimoși s-au înghesuit să ceară carnete de partid și "arme la Uniunea Scriitorilor să se bată cu rușii"); pe scurt, Regele nu e cool, nu e postmodern, e vetust și, mai presus de orice, nici nu are nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]