503 matches
-
sau într-un amfiteatru, dimpotrivă, ar fi o nelegiuire să folosești cuvintele în acest fel. Cînd vorbești despre "democrație", abordezi diferitele ei forme, analizezi modul în care funcționează, constați consecințele fiecărei forme pentru condițiile de viață, opunîndu-le apoi celorlalte forme, antidemocratice, ale orînduirii politice și încercînd să-i aduci pe cei ce te ascultă în punctul din care ei pot lua atitudine față de cele spuse pornind de la propriile lor idealuri fundamentale. Dar profesorul adevărat se va feri să impună auditoriului său
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
președinte ales cu "Führer-ul nostru de mucava" din anii '40 nu sunt chiar neesențiale: apeviști, inculți, naturi patibulare, fundamental rasiste, strategi "din cuțite și pahară", de stat major, fără nicio experiență reală a frontului, patrioți de paradă, cu pulsiuni viscerale antidemocratice, dar, mai ales, naturi primitive, cazone, dominatoare, autoritariste, obișnuite să comande și să li se execute fără crâcnire ordinele oricât de absurde sau criminale ar fi acestea. Veți spune: haida-de, că sari calul, nu poți spune despre Băsescu că e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sentiment, acțiune, iubire și ură pătimașă, el nu e teorie propriu-zisă, ci o formulă de acțiune"14, constituindu-se pe baza următoarelor elemente ideologice: concepția activistă și aristocratică asupra lumii; misticismul și clericalismul; naționalismul etatist integrat; imperialismul și mesianismul; caracterul antidemocratic și antiparlamentarist; acțiunea directă și întrebuințarea violenței. Plecând de la analiza acestor atribute, Petre Andrei a delimitat cu claritate caracterul dictatorial al fascismului, arătând că "nu dictatura este principiul ideal, care poate asigura progresul omenirii, și nu e nevoie de revenire
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
act ideologic revoluționar, ce a anticipat multe din realizările istorice zise organice. Toate reformele României moderne au avut ca puncte de plecare acte de imitație și sincronizare ideologico-politică. Oricât ar nega acest fapt în mod profund irealist, utopic ideologia antiliberală, antidemocratică, antieuropeană, de extremă dreaptă, în frunte cu Nae Ionescu, scos inoportun și cu elogii neîntemeiate de la naftalină. Că s-au făcut și se pot face și erori, nu negăm. Că pot interveni și corecții necesare, nu mai puțin. Dar fără
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
A făcut-o recent, într-un excelent articol, Virgil Ardeleanu: Rezistența prin cultură (România liberă, 18 aprilie 1991). Uneori, este adevărat, ea acoperă și multă ipocrizie. Alteori teoreticienii săi nu fac decât jocul politic, bine remunerat, foarte rentabil, al guvernului, antidemocratic, antiopoziție. Sensul este limpede: scriitorii să facă doar literatură, cultură. Să nu se bage în politică. Adică: să nu se înscrie în partide de opoziție, să nu critice deschis guvernul. în același mod acționa și regimul ceaușist: scriitorii să se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
centru, înseamnă a continua de fapt o ideologie și o cultură de dreapta în condiții radical schimbate: democratice, liberale, centriste, decis proeuropene. Deci continuarea mitului și a orientărilor sale riscă să devină acum, din nefericire, reacționară și, la limită, chiar antidemocratică. Și ne întrebăm fără nici o urmă de intenție polemică, de ce nu se editează, la Humanitas sau în altă parte (articol scris în 1992, n.n.), să spunem, și istorii ale liberalismului, istorii ale doctrinelor politice, o teorie a democrației liberale, a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
origine sănătoasă , cu dosarul curat ca lacrima. Această categorie numeroasă, majoritară, este foarte activă și incisivă și azi. Și ea este profund și definitiv nu numai anti-istorică, în sensul refuzului restaurației vechiului regim, identificată total cu național-ceaușismul, dar și antieuropeană, antidemocratică, antipluralistă etc. Deoarece cum observă cu perspicacitate și Alina Mungiu acești intelectuali și scriitori național-ceaușiști au foarte vie conștiința faptului că nu sunt și nu vor fi niciodată valori europene în domeniul culturii, că singurul teren pe care-l pot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și esențială. Nu ezităm să declarăm că șansa ideologiei noastre moderne nu este alta. Faptul că un număr de scriitori și ideologi importanți, formați între cele două războaie, revin masiv la suprafață prin reeditări în serie, toți de orientare net antidemocratică, nu ne intimidează câtuși de puțin. Ideologia lor este iremediabil perimată și, în mod evident, profund neconstructivă, fără perspectivă în împrejurările actuale. Avem, în orice caz, dreptul și datoria de a le opune un alt mod de gândire și alte
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
maximă actualitate 17. Faptul că ideologia de extremă dreaptă dintre cele două războaie, în frunte cu Nae Ionescu spiritul probabil cel mai retrograd al epocii din întreg sud-estul european a combătut tocmai acest pașoptism proeuropean, în deplin consens cu fascismul antidemocratic al epocii, ilustrează, între multe altele, și o enormă eroare de ordin istoric. Au existat, există și vor exista, desigur, cele două Românii. Am subliniat acest fapt incontestabil și anterior. Doar că România noastră este... diferită. Și, în definitiv, de ce
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Kennan. Percepția lor asupra politicii sovietice era diferită de cea a lui Roosevelt. În primul rînd, ei intuiau că într-o mare mă-sură caracterul totalitar al regimului sovietic se reflecta și în afacerile externe; URSS era expansionistă și profund antidemocratică. În al doilea rînd, ideologia, departe de a fi doar o mască propagandistică a tradiționalei politici a puterii, constituia reperul clar al politicii externe sovietice. În al treilea rînd, diplomația sovietică era doar un mijloc subordonat acestui scop. Grupul de la
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a analiza și mai ales de a combate și denunța deschis o astfel de ideologie. Ea s-a sistematizat, mai ales, între cele două războaie mondiale, inclusiv în formele sale cele mai negative și agresive: șovine, rasiste, antisemite. Antipașoptistă și antidemocratică prin definiție, ea denunță în mod constant Europa drept izvorul tuturor calamităților: imitații goale și superficiale (în această privință, Nae Ionescu și toți elevii săi sunt profund și definitiv maiorescieni), desnaționalizare și corupere a specificului național, cosmopolitism și alienare, distrugerea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
suprafață, dar s-a ajuns chiar la situația ca ea să domine în mod efectiv largi sectoare ale culturii actuale. Nu insistăm acum foarte mult asupra cauzelor acestui succes, asupra acestei imense mediatizări a unei ideologii profund antieuropene și, bineînțeles, antidemocratice, antipluraliste. Voi aminti doar câțiva purtători de cuvânt ai unei ideologii, după noi, profund perimate și chiar nefaste pentru destinul european al culturii române actuale. Fie că vor, fie că nu vor acești filozofi, România este totuși în Europa, este
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de structurile latent-țărănești, etniciste, dar și de întregul aparat al vechiului regim comunist rămas pe vechile poziții. El este foarte activ în primul rând în presă și edituri, prin redescoperirea și punerea masivă în circulație a ideologiei de extremă dreaptă, antidemocratică și antieuropeană, dintre cele două războaie. Sunt reactivate toate miturile antioccidentale, începând cu războiul împotriva poporului român și terminând cu conspirația internațională iudeo-masonică împotriva României. A fost excelent analizată și combătută într-un ciclu recent de articole din Sfera politicii
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
constitui reperele noastre culturale democratice, de centru. Sunt, foarte în treacăt fie spus, autorul primei cărți românești despre Mircea Eliade, apărută cu greu în condiții de dictatură. N-am prejudecăți de nici un fel. Dar când văd recent reeditate texte net antidemocratice, unele fățiș de extremă dreaptă, ale unor exponenți ai acestei generații, cu calități, nimic de spus, datând de prin 1940 (și mai înainte), îmi spun că delimitarea ideologică este necesară. Unii se pot chiar întreba (naivi sau speriați): am scăpat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
înțeles ca organ de contact cu țara și ca organ de control al aparatului administrativ de execuție, substituit parlamentului asupra guvernului (p. 90). Oricine vede identitatea doctrinară totală cu politica p.C.R., cu ideea statului totalitar, respectiv cel comunist-ceaușist. Atitudinea fățiș... antidemocratică a lui Nae Ionescu îl orienta spre naționalism socialism, spre hitlerism, opus societății aritmetizante, a perioadei democratice, în agonie. Viziune total greșită, în treacăt fie spus: democrația occidentală, îndeosebi cea anglo-saxonă, n-a fost nici înainte, nici în perioada războiului
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
10 iulie 1940, mareșalul Pétain își atribuie funcțiile de șef de stat și abrogă președinția Republicii. Șef și sursă a oricărei puteri, liber să-și desemneze succesorul, înconjurat de miniștri care sînt angajații lui, mareșalul Pétain fondează un regim fundamental antidemocratic și antiliberal. Este instituită o legislație de excepție. Garanțiile de drept nu mai există. Legea din 22 iulie 1940 permite revizuirea naturalizărilor intervenite după 1927. Legea din 13 august lovește asociațiile secrete, francmasoneria. Legea din 3 octombrie 1940 interzice evreilor
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
responsabil pe Alecu Tomescu Băltești. Într-un scurt articol-program din numărul 2/1934, intitulat Ce vrem?, revista se autodefinește ca purtătoare a unui mesaj moral înnoitor pentru tânăra generație. Deși declară că nu „vrea” politică, G.s. manifestă o puternică orientare antidemocratică și naționalistă, cu unele accente antisemite, comune și altor publicații de dreapta din epocă. Preponderent socială și politică, revista dă totodată atenție culturii și literaturii, care, deși nu sunt ideologizate excesiv, poartă totuși semnele unui evident tradiționalism. În „Pagina literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]
-
și ideologice ale capitalismului mondial. Cu cât războiul alunecă mai mult în trecut, cu atât mai distincte devin două tendințe majore în politica internațională postbelică, corespunzând divizării forțelor politice operând pe scena internațională în două tabere majore: tabăra imperialistă și antidemocratică, pe de o parte, și tabăra antiimperialistă și democratică, pe de cealaltă parte. Principala forță motrică a taberei imperialiste sunt Statele Unite ale Americii. Scopul cardinal al taberei imperialiste este întărirea imperialismului, declanșarea unui nou război imperialist, combaterea socialismului și democrației
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și democratică, pe de cealaltă parte. Principala forță motrică a taberei imperialiste sunt Statele Unite ale Americii. Scopul cardinal al taberei imperialiste este întărirea imperialismului, declanșarea unui nou război imperialist, combaterea socialismului și democrației și susținerea regimurilor și mișcărilor reacționare și antidemocratice, profasciste, de pretutindeni. [...] Forțele antifasciste alcătuiesc cea de a doua tabără. Această tabără este bazată pe U.R.S.S. și pe noile democrații. [...] Tabăra antiimperialistă este bazată pe mișcările muncitorești și democratice și pe partidele comuniste frățești din toate țările, pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
din guvernele burgheze, foștilor polițiști și jandarmi, care în timpul pregătirii și efectuării alegerilor, intenționează sau încearcă să organizeze acte teroriste și de diversiune și să facă agitație împotriva participării la alegeri, împotriva candidaților de deputați, să difuzeze literatură cu conținut antidemocratic și așa mai departe. Se va acorda o atenție deosebită , în mod special, asupra teritoriului rural, unde chiaburimea este mai numeroasă și unde ea deține mai multă influență asupra țărănimii muncitoare. De asemenea, se va acorda o atenție deosebită localităților
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de a sustrage armament, muniții, explozibile și a lichida actele de sabotaj, teroriste și diversiune. 9.În aceeași perioadă se va întări controlul corespondenței particulare a militarilor, pentru a nu permite să pătrundă în unități literatură și scrisori cu caracter antidemocratic. Să fie limitat accesul persoanelor străine în unitățile militare. 10.Să se acorde o atenție deosebită îndeplinirii Ordinului Nr.... din... al Ministrului Securității Statului, privitor la lupta cu parașutiștii. 11.Toate persoanele despre care s-a stabilit că desfășoară activitate
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
scopul de a doborî regimul de democrație populară și a restaura regimul de asuprire burghezo-moșierească”. O altă bandă, subversiv-teroristă, care a acționat în zona Câmpulung-Muscel, urmărea „sprijinirea unei eventuale intervenții străine și restaurarea monarhiei”, folosind ca mijloace de luptă „manifestele antidemocratice, diversiunea și sabotajul, zvonurile tendențioase, acțiunile armate”. Identificarea, localizarea, blocarea și distrugerea acestor bande au impus eforturi deosebite, abnegație și curaj, acțiuni temerare concepute, conduse și realizate cu măiestrie profesională și nu rareori chiar cu jertfe din rândul oamenilor muncii
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a acestora către conflictul intraorganizațional. Nuissl (2002) explică aceasta prin faptul că „a conduce, a fi șef, pare să contravină principiilor educaționale care au în vedere omul independent, ce nu trebuie să se lase condus. A conduce are o rezonanță antidemocratică în cercurile educaționale”. Practica demonstrează că este recomandabil ca rolul de manager să nu se suprapună cu cel de formator, pentru că, prin cumularea acestor două calități, managerul tinde să emită judecăți de valoare asupra actului educațional și să le dubleze
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a acestora către conflictul intraorganizațional. Nuissl (2002) explică aceasta prin faptul că „a conduce, a fi șef, pare să contravină principiilor educaționale care au în vedere omul independent, ce nu trebuie să se lase condus. A conduce are o rezonanță antidemocratică în cercurile educaționale”. Practica demonstrează că este recomandabil ca rolul de manager să nu se suprapună cu cel de formator, pentru că, prin cumularea acestor două calități, managerul tinde să emită judecăți de valoare asupra actului educațional și să le dubleze
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cadrul ambasadelor, agențiile economice, ca urmare a desființării monopolului comerțului exterior; avizele Ministerului Afacerilor Externe la Codul civil, la Legea nr. 105/1992 privind regulile dreptului internațional privat, ș.a. În primele săptămâni după 1989, în cadrul acțiunii de epurare a legislației antidemocratice și a promovării de noi reglementări, a elaborat, personal sau în colectivele existente ale F.S.N. și ale Ministerului Afacerilor Externe, proiecte de acte normative, devenite legi: D-L nr. 8/1998 privind partidele politice, legea cetățeniei române (L nr. 21
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]