1,119 matches
-
anal (inflamații intestinale, hemoroizi, fisuri anale, prolaps anal) sau tulburări postoperatorii. Constipația funcțională este datorată unor schimbări În regimul alimentar, deplasări lungi În alte localități, nerespectarea unui program regulat al scaunului și consumul În exces al unor medicamente (diuretice, hipotensoare, antidepresive, antiacide, produse cu fier). Tulburările de motilitate ale colonului sunt produse fie prin spasme, fie prin atonie, cu localizări pe partea ascendentă a colonului din dreapta, pe partea descendentă din stânga sau pe toată lungimea colonului. Dacă durerea apare pe partea dreaptă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
chimică și purgativele drastice iar cele blânde vor fi folosite numai ocazional sau pe perioade scurte de timp deoarece pot produce obișnuință și iritații anorectale și ale colonului. De asemenea se vor evita și alte medicamente de sinteză și anume antidepresivele triciclice (imipramină, desipramină), analgezice pe bază de morfină, antiacide gastrice pe bază de aluminiu și calciu precum și diferite antihistaminice. Trebuie să se menționeze că preparatele alopate, consumate pe perioade lungi de timp, pot avea efecte iritante asupra mucoasei intestinale, agravând
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
vârstnice, mai ales la pacienții internați pentru intervenții chirurgicale sau în secții de terapie intensivă (70 80% dintre cazuri) (4,5). Etiologia delirului este diversă și multifactorială, fiind consecința, de cele mai multe ori, a unor factori precipitanți modificabili: medicamentele sedative, hipnotice, antidepresive, antipsihotice, anticonvulsivante; diselectrolitemiile; sevrajul medicamentos; infecțiile: mai ales cele urinare sau respiratorii; scăderea capacităților senzoriale (vizual, auditiv, echilibrul); AVC sau accidentul ischemic tranzitor (AIT); retenția acută de urină; infarctul miocardic și aritmiile. Se referă la un număr mare de medicamente
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
psihiatrului pentru a găsi formula cea mai bună de a asocia terapiile comportamentale cu tratamentul medicamentos. Tratamentul de elecție este reprezentat de inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (sertralină, fluoxetil), care au relativ puține efecte secundare cardiovasculare. Se mai pot folosi antidepresivele triciclice (amitriptilina, efect secundar - hipoTA ortostatică) sau inhibitorii de monoaminoxidază. Alegerea tratamentului se va face indiferent de vârstă, urmărindu-se doar ameliorarea fenomenelor depresive. 53.2.5. Tulburările de somn Sunt deosebit de frecvente, până la 50% dintre persoanele peste 65 de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
bolii Alzheimer. Hipersomnia (somn prelungit în timpul zilei) poate fi cauzată de lipsa de somn sau de un somn ineficient datorat unor afecțiuni precum apneea de somn, sindromul picioarelor neliniștite, afecțiunile neurologice, psihiatrice, infecțioase, metabolice sau induse iatrogen (medicație betablocantă, anticonvulsivante, antidepresive, supradozaj de benzodiazepine). Parasomnia (mișcări și alterare comportamentală ce apar în timpul somnului) este reprezentată de: sindromul de apnee de somn, sindromul picioarelor neliniștite, mioclonii nocturne, coșmaruri, terori nocturne sau paralizie de somn (subiect treaz, dar care nu poate face nici o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
apariția semnelor de insuficiență cardiacă poate sugera o hipertiroidie iatrogenă și trebuie investigați în acest sens;medicația non-cardiacă; ‒ medicatia antiaritmică;glitazone și pregabaliul determină edeme prin retenție hidrosalină. Antiinflamatoarele nesteroidiene produc retenție hidro-salină, alterarea funcției renale și diminuarea efectelor diureticelor. Antidepresivele triciclice pot determina tulburări de conducere și cresc riscul aritmiilor ventriculare. Tot prin favorizarea tulburărilor de ritm pot acționa și teofilina, bronhodilatatoarele betaagoniste. Evoluția pacienților cu insuficiență cardiacă acută Pacienții spitalizați pentru ICA de novo au o evoluție mai bună
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
sertraline versus placebo la pacienții cu depresie și cu infarct miocardic în antecedente (123). Exercițiile fizice aerobice au dovedit un efect benefic la pacienții cu depresie, la vârstnici și la adulții de vârstă medie, efectul fiind similar cu al medicației antidepresive în reducerea simptomatologiei depresive (124,125). 8.3.1. Aspirina Terapia antiagregantă plachetară reduce riscul instalării evenimentelor cardiovasculare, ca infarctul miocardic non-fatal, accidentul vascular non-fatal, precum și mortalitatea cardio- vasculară. Aspirina este recomandată atât pentru prevenția primară, cât și cea secundară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
avea un impact negativ asupra calității vieții pacientului. De aceea, este necesară depistarea ei precoce. Abordarea terapeutică presupune: intervenții inițiale de psihoterapie minimă care pot fi efectuate de către asistenta medicală; ‒ intervenții psihoterapeutice specifice;intervenții farmacologice ce includ, după caz, medicație antidepresivă sau anxiolitică. Delirul de stare terminală poate fi minimizat prin administrare de antipsihotice (haloperidol) sau sedative în caz de ineficiență a primelor;crearea unui mediu sigur pentru pacient și anturaj. Edemele membrelor inferioare sunt un semn major al IC cronice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
durere de tip diestezică a extremităților, spasme dureroase ale membrelor inferioare, durere dorsală (dorsalgii) și durere abdominală. Cele mai invalidante dureri sunt durerile coordonale ale membrelor inferioare. Aceste dureri, împreună cu durerea diestezică (cu caracter de arsură) răspund bine la medicamentația antidepresivă ca amitriptilina și imipramin, uneori în doze până la 100 mg/zi. Uneori este necesară adăugarea carbamazepinei. Durerea de spate cedează de multe ori la medicația antiinflamatoare nesteroidiană (piroxicam, diclofenac etc.). Nevralgia trigeminală este durerea de tip acut cea mai întâlnită
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
le reamintim. Tulburările neuropsihice includ: starea depresivă, labilitatea emotivă, euforia, demența sau tulburările cognitive, râsul și plânsul patologic, anxietatea accentuată și uneori psihoze. Deși cercetările actuale asupra eficacității medicamentelor în tulburările psihice din SM sunt limitate, o încercare terapeutică cu antidepresive triciclice se poate face. Amitriptilina poate fi medicamentul indicat, fiindcă are slabe efecte secundare anticolinergice, benefice uneori în tulburările sfincteriene. Se poate începe cu 25 mg seara, crescându-se treptat doza timp de câteva săptămâni până la 75-100 mg/zi. Dacă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
3-6 luni. În loc de paracetamol se pot administra ibuprofen, naproxen sau chiar metilprednisolon 16 mg sau prednison 20 mg, în cazuri severe putându-se administra 3 săptămâni. Accentuarea spasticității în timpul tratamentului se poate combate prin administrarea baclofenului. Depresia necesită tratament cu antidepresive, prescrise și sub observația unui psihiatru. Insomnia necesită administrarea matinală a interferonului și în unele cazuri, administrarea de hipnotice (Stilnox 1tb. seara). Tulburările de ciclu menstrual se pot combate prin administrarea de anticoncepționale orale. În privința analizelor de laborator, limitele tolerate
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tratament. Acestea sunt: 1. FEVS mai mic de 50% sau o scădere cu mai mult de 10% față de prima determinare înainte de tratament 267 2. Cardiopatii cu scăderea FEVS, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, HTA 3. Asocierea cu medicație cardiotoxică (neuroleptice, litiu, antidepresive) 4. Neutropenie mai mică de 1.500/ml, trombocitopenie mai mică de 150.000/ml 5. Stări infecțioase 6. Tratamente anterioare cu Novantrone cu o doză cumulată peste 140 mg 7. Sarcina și alăptarea C. Analizând efectele adverse și contraindicațiile
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o monitorizare a funcției hepatice. Modaflinul (Provigil) s-a demonstrat a avea efecte bune împotriva oboselii din SM. Se administrează 2 × 100 mg/zi dimineața și la amiază. În ultimul timp rezultate bune în tratamentul oboselii, s-au obținut administrând antidepresivele Prozac - 1 tabletă dimineața sau Zoloft - 1 tabletă dimineața. Tulburările de micțiune de tip incontinență sau retenție de urină sunt destul de frecvente la bolnavii cu SM. Acestea sunt date de leziunile medulare din SM sau de o infecție a tractului
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
respectivă, contactul cu noi informații pe care pacientul să le repete mereu, memorarea unor versuri facile, discuția unor articole citite, folosirea de casete audio speciale și evitarea izolării sociale. Depresia se întâlnește la bolnavii cu SM în proporție de 50-60%. Antidepresivele triciclice sunt medicamente de elecție în tratamentul depresiei din SM. Cele mai folosite medicamente sunt Desipramina, Fluoxetina, Sertralina, Fluxoxamina și Citolopranul, dar toate acestea dau scăderea libidoului și tulburări de dinamică sexuală. Bupropionul este un antidepresiv nou, care nu dă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
că 41% din pacienți aveau depresie în primele 6 luni de la începerea terapiei și o posibilitate mai mare de a întrerupe terapia, decât cei fără depresie. Ori, întreruperea tratamentului este un factor ce duce la rezultate suboptimale. După administrare de antidepresive și psihoterapie, pacienții își puteau continua terapia (MOHR D.C. și colab., 1997). Pacienții mai pot reacționa negativ la schimbările multiple și pierderile impuse de diagnoză și dizabilitate progresivă (ca pierderea statutului social, financiar, angajare, independență, probleme sexuale, de familie). Mulți
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cînd acțiunile farmacodinamice sînt ineficiente, pacienții atribuie greșit succesele obținute pilulelor pe care le-au înghițit, iar eșecurile nepriceperii lor. Nici unui pacient nu i se poate cere să facă ceva atîta vreme cît succesul nu-i poate fi atribuit. Medicamentele antidepresive par să se comporte diferit. Deși nu afectează terapia, stopăm tratamentul pacienților cărora le-au fost administrate antidepresive pentru a le trata anxietatea și îl continuăm doar în cazurile cînd medicamentele au fost prescrise pentru depresie. Antidepresivele serotoninergice administrate în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
nepriceperii lor. Nici unui pacient nu i se poate cere să facă ceva atîta vreme cît succesul nu-i poate fi atribuit. Medicamentele antidepresive par să se comporte diferit. Deși nu afectează terapia, stopăm tratamentul pacienților cărora le-au fost administrate antidepresive pentru a le trata anxietatea și îl continuăm doar în cazurile cînd medicamentele au fost prescrise pentru depresie. Antidepresivele serotoninergice administrate în cazul TOC ar trebui să respecte aceeași regulă, continuarea tratamentului fiind discutată împreună cu pacientul. Cei mai mulți își doresc să
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fi atribuit. Medicamentele antidepresive par să se comporte diferit. Deși nu afectează terapia, stopăm tratamentul pacienților cărora le-au fost administrate antidepresive pentru a le trata anxietatea și îl continuăm doar în cazurile cînd medicamentele au fost prescrise pentru depresie. Antidepresivele serotoninergice administrate în cazul TOC ar trebui să respecte aceeași regulă, continuarea tratamentului fiind discutată împreună cu pacientul. Cei mai mulți își doresc să poată controla boala fără ajutorul medicamentelor, chiar dacă sînt oarecum îngrijorați. Alții vor să continue tratamentul medicamentos și speră că
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
putut observa că ipoteza specificității trebuie înlocuită de cea a unei predispoziții nevrotice generale. Mai întîi se ia în calcul răspunsul specific la tratament: pe baza analizei farmacologice, Klein (1964) a susținut necesitatea unui remediu unic pentru tulburarea de panică. Antidepresivele triciclice inhibau atacurile de panică, dar nu și anxietatea anticipatorie, iar benzodiazepinele reduceau anxietatea anticipatorie, dar nu și atacurile de panică. Deși stabilirea etiologiei doar pe baza răspunsului la tratament este îndoielnică (Barlow și Craske, 1988; Mattick et al., 1995
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
Înainte ca medicul să ia în calcul fiecare dintre aceste posibilități, trebuie să trecem în revistă literatura de specialitate în domeniul intervențiilor farmacologice (Clum, 1989; Michelson și Marchione, 1991; Clum et al., 1993). Există cinci tipuri de substanțe farmacologice: triciclicele (antidepresive), benzodiazepinele (cu efect slab sau puternic), beta-blocantele, inhibitorii monoamin-oxidazei și inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS). Ca în cazul oricărui tratament medicamentos, există păreri pro și contra, precum și indicații de utilizare, dar, la nivel general, eficiența cea mai scăzută par
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
că și Clum și colaboratorii săi (1993) au identificat anumite hibe ale teoriei propuse anterior de Clum (1989). Folosind criterii mai stricte de incluziune, metateoria mai recentă susține în continuare unele dintre concluziile la care se ajunsese înainte. Mai precis, antidepresivele sînt, în continuare, considerate cel mai bun tratament (deși ratele de abandon sînt destul de ridicate), la fel ca și intervențiile psihologice, expunerea sau copleșirea fiind considerate tratamente de succes. Cu toate acestea, benzodiazepinele nu s-au bucurat de aceeași susținere
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pot consulta lucrările semnate de Spiegel și Bruce (1997) și Schmidt (1999) pentru mai multe detalii. Lucrarea de față va lua în considerare doar cele două clase principale de medicamente care au fost combinate cu terapia comportamentală: benzodiazepinele puternice și antidepresivele triciclice. Van Balkom și colaboratorii săi (1997) au analizat efectele combinării tratamentelor medicamentoase și comportamentale în cazul pacienților cu tulburare de panică, însoțită sau nu de agorafobie. Concentrîndu-se asupra indicilor de panică și agorafobie din studiile existente, au ajuns la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
colaboratorii săi (1997) au analizat efectele combinării tratamentelor medicamentoase și comportamentale în cazul pacienților cu tulburare de panică, însoțită sau nu de agorafobie. Concentrîndu-se asupra indicilor de panică și agorafobie din studiile existente, au ajuns la concluzia că benzodiazepinele puternice, antidepresivele și terapia comportamentală au avut efecte superioare celor resimțite în grupurile de control, iar efectele s-au resimțit și după încetarea tratamentului (Bakker et al., 1998). Interesant este că, deși expunerea in vivo nu s-a dovedit mai eficientă decît
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ameliorarea simptomelor de panică, ea a avut efecte benefice pronunțate asupra simptomelor de agorafobie. Mai mult, efectele expunerii in vivo au crescut simțitor (dimensiunea efectelor [ d-ul lui Cohen] = 2,47) în momentul în care tratamentul a fost completat cu antidepresive triciclice. Acest rezultat justifică investigațiile suplimentare (mai ales datorită faptului că Fava și colaboratorii săi [ 1997] au descoperit că imipramina, combinată cu terapia prin expunere, diminuează efectele expunerii in vivo). Înainte de aceasta, Murphy și colaboratorii săi (1998) aduc cîteva lămuriri
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
care sufereau de tulburare de panică și agorafobie și care erau, pe deasupra, deprimați au avut mai puțin de cîștigat de pe urma ședințelor de expunere in vivo. Astfel, ținînd cont de rolul pe care l-ar putea juca depresia în această situație, antidepresivele ar putea spori eficiența expunerii in vivo, înlăturînd efectele inhibitoare ale acestei tulburări. Dacă avem în vedere premisele acestei teorii, putem concluziona că îmbunătățiri ale efectelor tratamentului pot aduce și tehnicile deprinse de pacient în cadrul TCC, cînd sînt folosite împotriva
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]