KorAP: Find »[drukola/base=antigen & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...18 19 20 ...221 >

5,517 matches

Corola-publishinghouse/Science/403_a_932

15  opsonizarea și fagocitoza (C3b)  liza-celulară prin complexul litic care rupe membranele bacteriene  aglutinarea-aderarea microbiană  neutralizarea microbiană prin alterarea structurii  activarea mastocitelor și a bazofilelor (C3a, C4a si C5a), care conduce la eliberarea histaminei, creșterea fluxului sanguin local și imobilizarea antigenelor.  Citokinele sunt polipeptide secretate în cea mai mare parte de limfocite, dar și de alte celule (fibroblaști, celule endoteliale), sub influența unor antigene, complexe imune, factori solubili (alte citokine) sau factori fizici.  Interferonii (α, β, γ) sunt glicopeptide cu rol

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
a bazofilelor (C3a, C4a si C5a), care conduce la eliberarea histaminei, creșterea fluxului sanguin local și imobilizarea antigenelor.  Citokinele sunt polipeptide secretate în cea mai mare parte de limfocite, dar și de alte celule (fibroblaști, celule endoteliale), sub influența unor antigene, complexe imune, factori solubili (alte citokine) sau factori fizici.  Interferonii (α, β, γ) sunt glicopeptide cu rol antiviral, antiproliferativ și imunomodulator. Fibronectina este o glicoproteină cu rol în aderența intercelulară, și fagocitoză. 1.5.3 Factori celulari nespecifici Fagocitoza este

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
constituite din secvențe de aminoacizi specifice, grupate în două lanțuri grele (“heavy chain”) și două lanțuri ușoare (“light chain”). Fiecare lanț greu sau ușor conține câte un domeniu constant (C) și un domeniu variabil (V), responsabil de legarea de anumite antigene. Cele patru lanțuri se dispun în formă de “Y”, cu două brațe Fab, prin care se leagă de antigen și un fragment Fc, prin care se leagă de receptori celulari sau complement (Figura 1.2). Fig. 1.2 Structura anticorpilor

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Fiecare lanț greu sau ușor conține câte un domeniu constant (C) și un domeniu variabil (V), responsabil de legarea de anumite antigene. Cele patru lanțuri se dispun în formă de “Y”, cu două brațe Fab, prin care se leagă de antigen și un fragment Fc, prin care se leagă de receptori celulari sau complement (Figura 1.2). Fig. 1.2 Structura anticorpilor ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 18 Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri:  Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
18 Anticorpii îndeplinesc mai multe roluri:  Favorizarea fagocitozei prin imobilizarea unor microbi, opsonizare sau stimularea digestiei enzimatice a fagocitelor  Neutralizarea toxinelor microbiene  Neutralizarea particulelor virale libere circulante  Distrugerea celulelor infectate Blocarea atașării microbilor pe receptori  Inițierea inflamației prin interacționarea cu antigenele și complementul. Anticorpii secretați pot fi monomeri (IgG, IgE, IgD), dimeri (IgA) sau pentameri (IgM). Imunograma serică este utilă pentru determinarea cantitativă și procentuală a tipurilor de anticorpi (Tabel 1.3). Tabel 1.3 Tipuri de imunoglobuline (anticorpi) Tip Ig

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
3 Tipuri de imunoglobuline (anticorpi) Tip Ig % ser Observații IgG 80% Patru subtipuri: IgG1, IgG2, IgG3, IgG4; pot traversa placenta IgA 13% Secretate la nivelul mucoaselor, salivă, lacrimi, lapte matern; Asigură apărarea locală a mucoaselor IgM 6% Aviditate crescută pentru antigene; intervin primele în imunitatea umorală antiinfecțioasă IgD 1% Funcție incomplet definită; acționează ca receptor antigenic pe limfocitele B, contribuind la maturarea lor IgE 0,004% Legarea de alergene declanșează eliberarea histaminei din mastocite și bazofile; intervin în alergii și apărarea

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
intervin în alergii și apărarea antiparazitară ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 19 În evoluția infecției inițial se manifestă un răspuns imun primar, apoi un răspuns imun secundar. Răspunsul imun de tip primar apare după 5-14 zile de la contactul cu un antigen nou. Se caracterizează prin apariția în sânge a unor cantități mici de Ac de tip IgM, care vor fi ulterior înlocuiți cu Ac de tip IgG, IgA sau IgE. Răspunsul imun secundar (anamnestic) este cauzat de reîntâlnirea cu un antigen

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
antigen nou. Se caracterizează prin apariția în sânge a unor cantități mici de Ac de tip IgM, care vor fi ulterior înlocuiți cu Ac de tip IgG, IgA sau IgE. Răspunsul imun secundar (anamnestic) este cauzat de reîntâlnirea cu un antigen și este caracterizat de prezența durabilă a unor titruri crescute de anticorpi de tip IgG, iar uneori și de identificarea anticorpilor de tip IgM. Rezistența la infecție este mediată de anticorpii de tip IgG. Rezistența la infecție este câștigată pe

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
mai multe tipuri antigenice, imunitatea este legată de subtip (poliomielita). 1.6.2 Apărarea specifică celulară Apărarea specifică celulară este asigurată de limfocitele T (derivate din timus), prezente în sânge, limfă, măduva osoasă, corticala ganglionară și splină. Limfocitele T recunosc antigenele MHC (complexului major de histocompatibilitate), situate la nivelul celulelor gazdei. Limfocitele T constituie o populație celulară heterogenă:  Limfocite Th (“helper”)  Limfocite Ts (“supressor”)  Limfocite Tc (citotoxice)  Limfocite Tm (cu memorie) Limfocitele Th prezintă pe suprafață receptori CD4, având rol de

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
de stimulare a proliferării limfocitelor B și secreția de ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 20 imunoglobuline. Limfocitele Th se grupează în două subseturi, diferențiate după tipul de limfokine secretate:  LTh1: IL2, γIf, TNF  LTh2: IL4, IL5, IL10 Limfocitele Th recunosc antigenele asociate cu moleculele MHC II și activează macrofagele. Prin intermediul citokinelor secretate, LTh sunt considerate adevărați “dirijori ai orchestrei imunologice”, care influențează activitatea LB, LTc, LTs. Citokinele limfocitare stimulează și răspunsul inflamator, exprimat prin febră, producerea de proteine de fază acută

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
de proteine de fază acută și proliferarea leucocitară. Limfocitele Ts prezintă pe suprafață receptori CD8 și au rol reglator în răspunsul imun. Limfocitele Tc, au pe suprafață receptori CD8, ca și LTs. Ele pot distruge direct celulele gazdei care exprimă antigene străine. LTc au rol în apărarea antivirală, datorită capacității de a elibera perforine. Porii apăruți la nivelul celulei infectate conduc la distrugerea celulei prin liză osmotică. LTc intervin și în apoptoza celulară („moartea programată”), prin intermediul endonucleazelor, care fragmentează ADN-ul

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
Examenul microscopic al preparatelor native sau colorate; Izolarea și identificarea bacteriilor și fungilor din culturi, după condițiile de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice;  Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici;  Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal);  Evidențierea antigenelor solubile din lichide biologice;  Evidențierea genomului microbian prin tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genică, amplificarea genică (PCR). Metodele de diagnostic indirect (seodiagnostic) detectează anticorpii specifici pentru un anumit agent

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
și fungilor din culturi, după condițiile de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice;  Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici;  Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal);  Evidențierea antigenelor solubile din lichide biologice;  Evidențierea genomului microbian prin tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genică, amplificarea genică (PCR). Metodele de diagnostic indirect (seodiagnostic) detectează anticorpii specifici pentru un anumit agent infecțios, adică reacția imună a organismului față de prezența acestuia. Principalele metode

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
dozelor, modului de administrare, asocierilor inadecvate 5. Profilaxie abuzivă. 3.6 Imunoterapia și imunoprofilaxia bolilor infecțioase Imunizarea poate fi dobândită pasiv, prin administrarea de anticorpi, sub formă de imunoglobuline și antitoxine sau activ, stimulând formarea de anticorpi după administrarea de antigene conținute în vaccinuri și toxoide. Vaccinurile sunt suspensii de fragmente sau particule întregi de bacterii sau virusuri, vii sau inactivate, nepatogene dar imunogene. Anatoxina (toxoidul) reprezintă o toxină microbiană modificată, care nu mai are proprietăți toxice, dar care își menține

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
își menține capacitatea de a stimula sistemul imun, pentru a produce antitoxină (anticorpi) (Tabelul 3.11). PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 53 Antitoxina reprezintă o imunoglobulină (anticorp) extrasă din serul unui animal, care anterior a fost inoculat cu un antigen. Imunoglobulinele specifice hiperimune sunt preparate din plasma persoanelor în convalescență după infecții naturale sau de la donatori imunizați artificial, care conțin titruri mari de anticorpi față de un anumit microorganism sau antigen. Imunoglobulinele specifice disponibile sunt utilizate pentru tratament postexpunere la rabie

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
serul unui animal, care anterior a fost inoculat cu un antigen. Imunoglobulinele specifice hiperimune sunt preparate din plasma persoanelor în convalescență după infecții naturale sau de la donatori imunizați artificial, care conțin titruri mari de anticorpi față de un anumit microorganism sau antigen. Imunoglobulinele specifice disponibile sunt utilizate pentru tratament postexpunere la rabie, tetanos, VHB, VSR, CMV, VVZ, rubeolă. Imunoglobulinele polivalente sunt obținute din plasma donatorilor normali și conțin o multitudine de anticorpi (IgA, IgM, IgG), în proporții diferite. Imunizarea pasivă se poate

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
βhemolitic grup A (pyogenes) este un coc gram pozitiv dispus în lanțuri, care produce hemoliză completă în jurul coloniei pe geloză sânge. Se caracterizează printr-o mare varietate de grupuri (19) și tipuri. Patogenitatea streptococilor βhemolitici grup A este determinată de antigenele capsulare și de perete (M, T, C, MP), precum și de echipamentul enzimatic complex: streptolizine, streptokinaze, ADN-aze. O parte dintre streptococii βhemolitici grup A secretă toxine eritrogene (A, B, C), responsabile de apariția erupțiilor. Bolile eruptive MAJORE 58 Poarta de intrare

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
în ordinea apariției, lăsând pigmentație reziduală. 4.2.5 Diagnostic Diagnosticul rujeolei este susținut pe baza criteriilor:  Clinice: febră + catar + exantem + exantem  Epidemiologice: contact infectant, receptivitate la infecție  Hematologice nespecifice: limfopenie, neutropenie sau leucocitoza în cazul suprainfecțiilor bacteriene  Virusologice:  evidențierea antigenului rujeolic în exudatul faringian sau urină, prin imunofluorescență indirectă (metodă rapidă)  izolarea virusului în culturi celulare, prin identificare cu anticorpi monoclonali (metodă costisitoare, dificilă)  identificarea virusului prin metoda polymerase chain reaction Bolile eruptive MAJORE 63  evidențierea în ser a anticorpilor

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
celule sau prin tehnici moleculare (PCR) și indirect, evidențiind anticorpii IgM sau creșterea de 4 ori a titrului anticorpilor totali din 2 probe de ser recoltate la 10-14 zile interval. În cazurile de diagnostic incert la gravide se poate evidenția antigenul rubeolic prin testul anticorpilor monoclonali din produsul de biopsie placentară. Bolile eruptive MAJORE 68 4.3.6 Diagnostic diferențial Rubeola postnatală trebuie diferențiată de alte erupții virale, scarlatina ușoară, parvoviroze (B19), lues, erupții medicamentoase. Malformațiile congenitale infecțioase, în afara rubeolei, iau

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
reprezentată de epiteliul faringian, VEB ajunge în formațiunile limfoide locale sau la INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 89 distanță, prin diseminare limfatică. După atașarea pe receptorii specifici ai limfocitelor B, VEB infectează aceste celule, în care se multiplică și produce noi antigene virale. Tabel 5.4 Clasificarea herpes virusurilor umane Subfam. Tipul Patologia clinică α(alfa) HHV1: herpes simplex virus-1 (VHS-1) Herpes oral și sau genital (predominant oro-facial) α (alfa) HHV-1: herpes simplex virus-2 (VHS-2) Herpes oral și sau genital (predominant genital

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
beta) HHV6, 7: roseolavirus Roseola infantum (boala a VI-a) γ (gama) HHV-4: virusul Epstein-Barr (VEB) Mononucleoza infecțioasă Limfomul Burkitt Carcinomul nazo-faringian Limfomul cerebral asociat SIDA γ (gama) HHV-8: herpes virus asociat S. Kaposi Sarcomul Kaposi Boala Castleman (anumite tipuri) Antigenele virale eliberate în sânge (în etapa de viremie) declanșează răspunsul imun de tip umoral și celular. Răspunsul imun umoral constă în secreția anticorpilor anticapsidă (IgM, apoi IgG), anti-antigen precoce, anti nucleari și neutralizanți. Anticorpii serici circulă liberi sau legați în

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
diagnosticul virusului gripal. Neuraminidaza acționează prin eliberarea virionilor după replicare și diseminarea virusului în epiteliul respirator. Se cunosc 16 subtipuri de HA, dintre care 3 sunt umane și 9 subtipuri de NA, dintre care 2 umane. Hemaglutinina și neuraminidaza sunt antigenele majore care dau specificitate tulpinii virale. Denumirea completă a virusului gripal cuprinde tipul nucleoproteinei, originea geografică, numărul de ordine al tulpinii, anul primei izolări și tipul HA și NA. De exemplu: Virus gripal A/USSR/90/77 (H1N1). Virusurile gripale

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
ordine al tulpinii, anul primei izolări și tipul HA și NA. De exemplu: Virus gripal A/USSR/90/77 (H1N1). Virusurile gripale au o mare capacitate de schimbare antigenică, variațiile fiind de două tipuri. Variațiile minore (drift) apar prin rearanjarea antigenelor de suprafață, rezultând variante antigenice față de care populația poate fi parțial imunizată și care determină epidemii. Variațiile majore (shift) sunt consecința schimbărilor antigenice complete a NA și/sau HA (posibil INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 101 provenite de la animale). În urma acestor

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
expunerea la hipoclorit 1%, βpropiolactonă și de oxid de etilen. Structura virionului complet, cu diametrul de 42nm, cuprinde un înveliș, o capsidă, genom viral ADN parțial dublu catenar, o enzimă cu rol în replicarea virală denumită ADN-polimeraza și mai multe antigene. Genomul viral conține patru gene codante ale proteinelor structurale: S, C, P, X. AgHBs este situat în înveliș și este primul marker viral care apare în sânge după infecție. Identificarea AgHBs poate semnifica infecție acută, cronică sau portaj. Multiplicarea VHB

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
hepatocitari și intrarea virusului în celulă. VHC se multiplică în hepatocit, eliberând mici cantități circulante de virus. Leziunile hepatice se produc prin mecanism citopatic direct, dar mai ales indirect, mediat imun celular, la care contribuie și reacțiile încrucișate dintre unele antigene virale și autoantigenele gazdei. În cursul infecției cu VHC se produc anticorpi neutralizanți cu durată scurtă de viață, incapabili pentru asigurarea imunității. Replicarea înaltă, însoțită de o rată crescută a mutațiilor, constituie un mecanism de adaptare a virusului care eludează

BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]