1,019 matches
-
cooperări cu SUA și Uniunea Europeană pentru a calma situația în Iran303. De altfel, în urma unei analize comune efectuate de experți americani și ruși din cadrul Institutului EastWest (grup consultativ cu sedii în Moscova, New York și Belgia), s-a stabilit că scutul antirachetă al SUA menit să protejeze Europa împotriva unui posibil atac iranian va fi ineficient împotriva tipului de rachete pe care Iranul le-ar putea lansa 304. Prin astfel de declarații, Rusia transmitea Statelor Unite că, din punctul său de vedere, Teheranul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și Uzbekistan), inclusiv în domeniul energiei nucleare. Coordonatele viitoare ale cooperării între cele două mari puteri nucleare, care, vor determina, de altfel, liniile de bază ale cooperării internaționale pe probleme nucleare, vor fi stabilite, în principal, de următoarele elemente: ● apărarea antirachetă. SUA și-a modificat, în timp, opțiunea, pentru modul în care va fi realizat scutul antirachetă, dar nu a renunțat, niciodată, pe deplin la idee. Renunțarea la amplasarea sistemului de apărare antirachetă american în Cehia și Polonia a fost privită
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nucleare, care, vor determina, de altfel, liniile de bază ale cooperării internaționale pe probleme nucleare, vor fi stabilite, în principal, de următoarele elemente: ● apărarea antirachetă. SUA și-a modificat, în timp, opțiunea, pentru modul în care va fi realizat scutul antirachetă, dar nu a renunțat, niciodată, pe deplin la idee. Renunțarea la amplasarea sistemului de apărare antirachetă american în Cehia și Polonia a fost privită ca semn al resetării relației dintre cele două state doar până la momentul anunțului cu privire la luarea în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
fi stabilite, în principal, de următoarele elemente: ● apărarea antirachetă. SUA și-a modificat, în timp, opțiunea, pentru modul în care va fi realizat scutul antirachetă, dar nu a renunțat, niciodată, pe deplin la idee. Renunțarea la amplasarea sistemului de apărare antirachetă american în Cehia și Polonia a fost privită ca semn al resetării relației dintre cele două state doar până la momentul anunțului cu privire la luarea în considerare a României ca parte a acestui sistem. Există opinii potrivit cărora, Guvernul american preconizează să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
al resetării relației dintre cele două state doar până la momentul anunțului cu privire la luarea în considerare a României ca parte a acestui sistem. Există opinii potrivit cărora, Guvernul american preconizează să înlocuiască tradiționalul arsenal nuclear european cu un sistem de scuturi antirachetă de înaltă tehnologie, modificându-se, astfel, în mod radical prezența americană pe continent. Summitul de la Lisabona (20 noiembrie), primul summit Rusia-NATO după criza caucaziană din august 2008, s-a derulat în nota resetării relațiilor și a bunei colaborări, principalul document
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Alianței și președintele rus, Dmitri Medvedev, având drept scop trecerea în revistă provocările comune la adresa securității secolului XXI. Așa cum se precizează în declarația comună a Consiliului Rusia-NATO, părțile au întocmit o analiză comună privind condițiile de colaborare în domeniul apărării antirachetă, progresul înregistrat la realizarea acestei analize urmând a fi discutat la reuniunea miniștrilor apărării din țările membre ale Consiliului Rusia-NATO, în iunie 2011305. ● sistemul de securitate european. Între opțiunea NATO și opțiunea rusă a unui spațiu de securitate egal pentru
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
pentru retragerea arsenalului nuclear american din Europa, toate armele atomice tactice ale Rusiei ar putea fi retrase în depozite centrale, unde să fie supuse în orice moment unui control internațional. Si ar putea fi creat un sistem comun de apărare antirachetă în scopul apărării teritoriului NATO și al Rusiei. 306 ● reducerea bilaterală a armamentului nuclear viitorul tratatului START. Deși semnat, în aprilie 2010, oficialitățile de la Moscova nu au ezitat să atragă atenția asupra faptului că documentul stipulează că circumstanțele care au
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
înlocuirii instituțiilor existente, ceea ce aduce în discuție Rusia, doritoare a unui sistem de securitate nou, definit de un tratat de securitate destinat înlăturării monopolului în domeniu. Pentru americani, securitatea este scumpă: lovituri fulgerătoare globale cu arme non nucleare și apărarea antirachetă, ce poate fi realizată în cooperare cu Rusia, dar prin sisteme independente. De partea cealaltă, este dorită mai multă securitate cu bani mai puțini (Konstantin Kosaciov), iar apărarea antirachetă e văzută în cadrul unui sistem europeano-americano-rus comun, un sistem unic, integrat
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
este scumpă: lovituri fulgerătoare globale cu arme non nucleare și apărarea antirachetă, ce poate fi realizată în cooperare cu Rusia, dar prin sisteme independente. De partea cealaltă, este dorită mai multă securitate cu bani mai puțini (Konstantin Kosaciov), iar apărarea antirachetă e văzută în cadrul unui sistem europeano-americano-rus comun, un sistem unic, integrat. CAPITOLUL 5 Apărarea antirachetă Sfârșitul Războiului Rece și al confruntării ideologico-strategice dintre Est și Vest nu a însemnat și sfârșitul stării de conflict sau, mai bine zis, cu toată
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
realizată în cooperare cu Rusia, dar prin sisteme independente. De partea cealaltă, este dorită mai multă securitate cu bani mai puțini (Konstantin Kosaciov), iar apărarea antirachetă e văzută în cadrul unui sistem europeano-americano-rus comun, un sistem unic, integrat. CAPITOLUL 5 Apărarea antirachetă Sfârșitul Războiului Rece și al confruntării ideologico-strategice dintre Est și Vest nu a însemnat și sfârșitul stării de conflict sau, mai bine zis, cu toată încălzirea relațiilor dintre cele două protagoniste în anii 90, nu a însemnat sfârșitul stării de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
bine zis, cu toată încălzirea relațiilor dintre cele două protagoniste în anii 90, nu a însemnat sfârșitul stării de controversă. Unul dintre motivele continuării disputei dintre SUA și Rusia l-a reprezentat Tratatul ABM și problema limitării sistemelor de apărare antirachetă. Odată încheiat Războiul Rece și produsă dezmembrarea URSS, agresiunea reciprocă evidentă a încetat, iar arsenalele nucleare au făcut obiectul reducerilor concertate și pe bază de cooperare, în termenii tratatelor START. Administrația Bush va decide, însă, să se retragă unilateral în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Statele Unite și partenerii lor din NATO au analizat variantele tehnice pentru protecție împotriva rachetelor cu rază scurtă și medie în Europa, însă n-au făcut niciun pas concret în acest sens. Alte țări, printre care Israel și India, dezvoltă sisteme antirachetă împotriva rachetelor cu rază scurtă. În septembrie 2009, Administrația Obama a finalizat analizarea variantelor antirachetă din Europa și a decis să suspende planul din perioada Bush, înlocuindu-l cu o strategie pe etape, adaptativă, pentru o flexibilizare a sistemului, existând
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
rază scurtă și medie în Europa, însă n-au făcut niciun pas concret în acest sens. Alte țări, printre care Israel și India, dezvoltă sisteme antirachetă împotriva rachetelor cu rază scurtă. În septembrie 2009, Administrația Obama a finalizat analizarea variantelor antirachetă din Europa și a decis să suspende planul din perioada Bush, înlocuindu-l cu o strategie pe etape, adaptativă, pentru o flexibilizare a sistemului, existând posibilitatea mutării rapide de interceptoare suplimentare într-o zonă potențială de conflict. Ambele sisteme au
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
potențială de conflict. Ambele sisteme au întâmpinat critici din partea experților militari, fiind considerate limitate în ceea ce privește eficacitatea generală împotriva rachetelor: un număr mare de rachete sau utilizarea unor ținte false ar putea copleși sau distruge sistemul defensiv. Primele programe dedicate apărării antirachetă Către sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, apariția unui nou tip de armă, rachetele germane V-2 (Vergeltungswaffe Zwei), determină experții militari ai Forțelor Terestre SUA să recunoască necesitatea dezvoltării unui sistem de apărare împotriva acestor rachete ale căror
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
o succesiune de transformări, a devenit Field Army Ballistic Missile Defense System (FABMDS), denumit, ulterior, Surface-to-Air-Missile-Development (SAM-D) și apoi Phased Array Tracking Radar Intercept On Target (PATRIOT). De asemenea, Forțele Terestre au inițiat, în februarie 1975, un program de apărare antirachetă de nivel strategic concurent cu programul Wizard al Forțelor Aeriene, constând în dezvoltarea unui interceptor cu încărcătură nucleară, denumit Nike Zeus (rachetă antirachetă cu raza de acțiune peste 220 mile)308. În ianuarie 1958, în NSC 5802, document emis de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Intercept On Target (PATRIOT). De asemenea, Forțele Terestre au inițiat, în februarie 1975, un program de apărare antirachetă de nivel strategic concurent cu programul Wizard al Forțelor Aeriene, constând în dezvoltarea unui interceptor cu încărcătură nucleară, denumit Nike Zeus (rachetă antirachetă cu raza de acțiune peste 220 mile)308. În ianuarie 1958, în NSC 5802, document emis de Consiliul de Securitate Națională, se sublinia necesitatea dezvoltării unui sistem anti ICBM ca o problemă de securitate națională de maximă prioritate, iar Forțele
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
1958, în NSC 5802, document emis de Consiliul de Securitate Națională, se sublinia necesitatea dezvoltării unui sistem anti ICBM ca o problemă de securitate națională de maximă prioritate, iar Forțele Terestre SUA au fost însărcinate cu coordonarea dezvoltării unui sistem antirachetă de nivel strategic 309. În același an a luat ființă Advanced Research Projects Agency (ARPA), agenție însărcinată cu identificarea unor noi abordări în domeniul militar, inclusiv pe linia dezvoltării capabilităților antirachetă. Anticipând dezvoltarea capabilităților ICBM sovietice, Advanced Research Projects Agency
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
SUA au fost însărcinate cu coordonarea dezvoltării unui sistem antirachetă de nivel strategic 309. În același an a luat ființă Advanced Research Projects Agency (ARPA), agenție însărcinată cu identificarea unor noi abordări în domeniul militar, inclusiv pe linia dezvoltării capabilităților antirachetă. Anticipând dezvoltarea capabilităților ICBM sovietice, Advanced Research Projects Agency a lansat proiectul Defender, care examina toate fazele apărării antirachetă, inclusiv utilizarea de interceptori cinetici cu baza în spațiu destinați distrugerii rachetelor inamice în faza de propulsie, denumiți BAMBI, Ballistic Missile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ființă Advanced Research Projects Agency (ARPA), agenție însărcinată cu identificarea unor noi abordări în domeniul militar, inclusiv pe linia dezvoltării capabilităților antirachetă. Anticipând dezvoltarea capabilităților ICBM sovietice, Advanced Research Projects Agency a lansat proiectul Defender, care examina toate fazele apărării antirachetă, inclusiv utilizarea de interceptori cinetici cu baza în spațiu destinați distrugerii rachetelor inamice în faza de propulsie, denumiți BAMBI, Ballistic Missile Boost Intercept 310. Date fiind problemele tehnice și operaționale ale sistemului antirachetă Nike Zeus, Departamentul american al Apărării a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
proiectul Defender, care examina toate fazele apărării antirachetă, inclusiv utilizarea de interceptori cinetici cu baza în spațiu destinați distrugerii rachetelor inamice în faza de propulsie, denumiți BAMBI, Ballistic Missile Boost Intercept 310. Date fiind problemele tehnice și operaționale ale sistemului antirachetă Nike Zeus, Departamentul american al Apărării a decis dezvoltarea unui sistem îmbunătățit denumit Nike-X, decizia politică de la acea vreme fiind aceea ca dezvoltarea sistemului Nike X să fie limitată și să fie îndreptată mai degrabă împotriva unei amenințări venite din partea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
limitată și să fie îndreptată mai degrabă împotriva unei amenințări venite din partea Chinei, care detonase prima sa bomba nucleara în octombrie 1964, acest program fiind denumit Sentinel. În 1967, Forțele Navale și Forțele Aeriene dezvoltau, în paralel, concepte de apărare antirachetă. Forțele Navale au luat în considerare un sistem de intercepție pe cursul mediu denumit Sea-Based Anti-Ballistic Missile Intercept System (SABMIS), care presupunea dislocarea de radare și interceptoare pe nave, respectiv submarine, iar Forțele Aeriene analizau un concept similar denumit Airborne
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
orașe. În 1969, ca urmare a respingerii publice a dislocării de armament nuclear în apropierea centrelor urbane, președintele Richard Nixon a decis îndepărtarea sistemelor Sentinel de orașe, destinându-le protejării silozurilor rachetelor ICBM împotriva atacurilor sovietice și a redenumit apărarea antirachetă, Safeguard, sistem a cărui dezvoltare a fost aprobată de către Congres la aproximativ două luni după ce președintele Nixon lansase sovieticilor invitația de a discuta despre reducerea armelor strategice 311. Dislocarea sistemelor Safeguard a fost influențată de acordurile SALT, prima rundă a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
despre reducerea armelor strategice 311. Dislocarea sistemelor Safeguard a fost influențată de acordurile SALT, prima rundă a negocierilor începând în noiembrie 1969. În mai 1972, negocierile cu privire la controlul armamentelor au condus la adoptarea Tratatului ABM care interzicea dislocarea de sisteme antirachetă în spațiu, pe mare sau mobile, cum erau SABMIS (Sea-based Anti-Ballastic Missile Intercept System) sau ABMIS 312. Tratatul permitea două sisteme de fiecare parte, unul pentru apărarea unui centru de rachete și un altul pentru a proteja centrele de comandă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
System) sau ABMIS 312. Tratatul permitea două sisteme de fiecare parte, unul pentru apărarea unui centru de rachete și un altul pentru a proteja centrele de comandă naționale, dar, un protocol ulterior a redus la o singură locație amplasarea sistemelor antirachetă, pentru URSS aceasta fiind Moscova, iar, pentru SUA, Grand Folks (locație închisă, însă, după adoptarea tratatului, atât deoarece s-a considerat că nu putea face față unui atac sovietic masiv, cât și pentru că exploziile nucleare ale interceptorilor erau de natură
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și mai precise, în special odată cu operaționalizarea rachetelor SS-18, experții americani au luat în considerare un sistem de protecție pentru rachetele balistice intercontinentale care să utilizeze interceptori nonnucleari, astfel că, până la începutul anilor 1980, principalul obiectiv al programului de apărare antirachetă a fost acela de a se dezvolta mijloace de interceptare care să nu aibă nevoie de focoase nucleare. Astfel, succesorul ARPA, Defense Advanced Research Projects Agency (DARPA), a înființat, în 1980, Directed Energy Office pentru a studia modalitățile de aplicare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]