1,643 matches
-
reactiv 1. Sociopatiile Conceptul de sociopatie a fost relativ recent introdus în sfera de preocupări a psihiatriei sociale și iginei mintale (L. Bellak, P.M. Brunetti, M. Bates, N. Petrilowitsch și H. Flegel, M. Bleuler). Studiile actuale situează sociopatiile în cadrul conduitelor antisociale, la frontiera dintre normal și patologic (J. Hochman, Cl. Koechlin, M. Reitter). Acestea reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă forma psihosocială a conduitelor de tip comportamental psihopatic sau tulburări de conduită caracteriopatice. Sociopatiile nu trebuie privite ca boli, ci ca devianțe comportamentale datorate unor cauze exogene diferite: frustrări afective, carențe educaționale, familii dezorganizate, imitația unor modele negative, conduite antisociale imitate ca urmare a contactului cu indivizi delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
delincvenți, asocierea cu grupurile de tineri delincvenți, lipsa de control și dezinteresul părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență). Conduitele sociopatice au un caracter aberant, dezordonat, antisocial. Ele prezintă un mare polimorfism al manifestărilor, dominat de caracterul lor antisocial, cu un potențial infracțional crescut. Sociopații se caracterizează prin dificultăți majore de adaptare și integrare datorate unui model comportamental primar greșit. Pentru sociopați, relația „cauză-efect” în organizarea și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
părinților sau al educatorilor. De regulă, sociopații se recrutează din rândul tinerilor adolescenți în perioada crizei de dezvoltare (pubertate și adolescență). Conduitele sociopatice au un caracter aberant, dezordonat, antisocial. Ele prezintă un mare polimorfism al manifestărilor, dominat de caracterul lor antisocial, cu un potențial infracțional crescut. Sociopații se caracterizează prin dificultăți majore de adaptare și integrare datorate unui model comportamental primar greșit. Pentru sociopați, relația „cauză-efect” în organizarea și desfășurarea comportamentului este subiectivă, de factură negativă, dominată de satisfacerea imediată a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adaptare/integrare în noul mediu, sentimentul de izolare/înstrăinare, marginalizarea, impresia de oprimare, neliniștea, anxietatea, sentimentul de inferioritate prin marginalizare, ideile delirante polimorfe de urmărire etc. II. Dezechilibrele psihosociale de tip endogen 1. Conduitele agresive Conduitele agresive de factură antisocială reprezintă forme de dezechilibru psihosocial endogen, manifestate în comportamentul membrilor grupului comunitar uman, fie sub forma autoagresivității suicidare, fie sub cea a heteroagresivității homicidare (C. Lombroso, E. Durkheim, M. Halbwachs, G. Tarde, K.A. Menninger, E. Stengel, M. Minovici, M.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
socială, de slăbirea sau chiar absența controlului familial și școlar al tinerilor, schimbările socio-culturale, devalorizarea modelelor morale, dificultatea comunicării, frustrări, carențe educațional-afective, stări complexuale. Profilul personalității și modelul de comportament al toxicomanilor se caracterizează prin următoarele aspecte: viață dezordonată, conduite antisociale de factură sociopatică, acțiuni infracționale (șantaj, furt, violență), vagabondaj, prostituție, consum de droguri, slăbirea caracterului, nesiguranța de sine, nevoia de asociere cu indivizi asemănători lor. Toxicomaniile reprezintă forme severe de dezorganizare psihosocială a grupurilor comunitare, ele scoțând din circuitul social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
dezorganizarea structurilor sociale, prăbușirea instituțiilor, pierderea reperelor valorice sociale, culturale și moral-religioase ale modelului normativ socio-cultural. În aceste condiții se produc, ca o consecință a dezorganizării sociale, o scădere până la anulare a coeziunii sociale, incomunicabilitatea, dezorientarea și anarhia, erupția conduitelor antisociale, a violenței. Toate aceste aspecte care schimbă „fața societății” se vor reflecta în modul de a gândi, a simți, a acționa și a se comporta al oamenilor. Impresia de absurd pe care o dă această stare de fapt va produce
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspecte au o importanță majoră în evaluarea stării de sănătate mintală colectivă și interpretarea formelor de organizare și dezechilibru psihosocial pentru adoptarea unor strategii de acțiune de igienă mintală, așa cum vom arăta în cele ce urmează. Capitolul 26 Psihoigiena conduitelor antisociale 1. Conduitele deviante Sfera igienei mintale nu se limitează la formele stricte ale bolii psihice, așa cum sunt ele definite, descrise și clasificate de nosologia psihiatrică. Ea își extinde interesul asupra tuturor formelor de manifestare a anormalului, atât în ceea ce privește persoana, sfera
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
formele devianței, dar, în orice situație, se observă o intoleranță de ordin moral, religios, juridic, social, de tip represiv, față de devianță. Se creează, în felul acesta, un „sistem social”, o veritabilă mentalitate cu privire la natura și formele devianței, la pericolul său antisocial și măsurile de prevenire și reprimare ale acesteia. Se consideră că devianța este ceea ce, într-o societate, se opune conformismului. Devianța este legată de tot ceea ce e restrictiv necesar în acțiunile individuale și de care individul este răspunzător (E. Sagarin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normele admise de societate, având caracter de violență, producând dezaprobare, frică și indignare (I. Reiss, A. Cohn, E. Sagarin). Devianța poate privi atât individul, cât și grupele de indivizi constituite în „bande de delincvenți”, ambele situații având modele de comportament antisociale, care contravin modelelor de toleranță instituționalizate în cadrul unei societăți (M. Clinard, T. Parsons, D. Black și A. Reiss, H. Becker). Pentru E. Schur, devianța implică un mod particular de „a fi” sau de „a face” al individului, cu caracter deviant
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
funcțiile comportamentului deviant ajută la menținerea stabilității grupului respectiv; c) grupul poate rezista numai prin calitatea de a fi deviant a comportamentului membrilor săi. Se poate remarca din cele de mai sus o corelație dinamică între conduitele de tip deviant antisociale și evoluția societății în direcția „nonvalorilor” sau a „valorilor subculturale”, în raport cu o stare de anomie socială, devalorizarea modelului etic, socio-cultural, creșterea contradicțiilor, a tensiunii și a conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a acestor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în raport cu o stare de anomie socială, devalorizarea modelului etic, socio-cultural, creșterea contradicțiilor, a tensiunii și a conflictelor sociale etc. J.I. Kitsuse și D.C. Dietrick descriu chiar o dinamică a acestor aspecte, după cum urmează: - scăderea toleranței; - mărirea numărului actelor de tip antisocial; - scăderea acțiunilor împotriva criminalității; - creșterea alienării prin devianță; - creșterea criminalității prin grupele deviante; - presiunea grupelor deviante asupra societății. Relația dinamică dintre sistemul social deviant și cel subcultural are două faze, după cum reiese și din schema următoare. Din analiza schemei se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociale, aceasta fiind extrem de relativă. Normal este considerat comportamentul psihosocial al majorității populației unei colectivități umane, conform normelor social-juridice și valorilor modelului cultural. Tot ceea ce se situează în afara acestor limite-cadru sunt forme neobișnuite de comportament. Unele dintre ele au caracter antisocial (devianța), altele nu. Primele au un caracter rău, negativ din punct de vedere etico-social, celelalte sunt bune, pozitive sub aspect etico-social. Rezultă din cele de mai sus faptul că, în înțelegerea sociopatiilor, un rol esențial îl are conceptul de „normă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conceptul de „normă socială”. Normele sunt reperele comportamentului uman manifestat în orice fel de situație sau acțiune. Comportamentele conforme cu normele se numesc normative, ceea ce însă nu trebuie confundat cu normalul (E. Sagarin, A. Cohen, FOTO schemă p. 144 ACTE ANTISOCIALE (RESPINSE ȘI REPRIMATE DE SOCIETATE) RĂU ACTE NORMALE ACTE ACTE SOCIALE POZITIVE (ADMISE DE SOCIETATE) BUN COMPORTAMENT NEOBIȘNUIT COMPORTAMENT OBIȘNUIT E.E. Schur). Orice individ poate fi o persoană care utilizează, transformă sau creează normele sociale, cum, de asemenea, în egală
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau acțiune, ei violează aceste norme. Această din urmă categorie de devianți sunt sociopații. Devianța este o violare a normelor sociale care constituie ghidul comportamentului (E. Sagarin). Din aceste considerente, societatea etichetează astfel de conduite ca având un caracter negativ, antisocial, de tip deviant și le condamnă (H. Becker, J. Lofland). Un alt tip de comportament, înrudit cu cel deviant, dar diferit de el, este cel marginal. Acesta din urmă, deși se situează în afara limitelor modelului cultural, nu este condamnat de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
că, ori de câte ori se discută problema devianței, aceasta implică trei dimensiuni: dimensiunea socială, legată de conformitatea adaptării individului la valorile normative ale modelului socio-cultural; dimensiunea psihologică, legată de motivațiile și scopul comportamentului individual; aspectele psihopatologice, legate de descărcarea pulsional-agresivă a tendințelor antisociale ale individului. Pe aceste considerente, problema devianței nu poate fi înțeleasă decât prin tripla abordare a acesteia: din punct de vedere social, psihologic și psihiatric. O contribuție importantă în această problemă revine acțiunii de igienă mintală. Conduitele deviante, ca și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
organice cerebrale), fie de o tulburare psihică primară, de natură endogenă, sau de un conflict exogen. Devianța este anormalitatea comportamentului produsă prin devieri sau abateri de la normele de conduită socială impuse de modelul socio-cultural și moral, având ca urmare acte antisociale. Sociopatia este o anormalitate a personalității socio-morale a individului, care reprezintă condiția sau terenul favorabil pentru apariția conduitelor de tip deviant. După cum se poate vedea din cele de mai sus, avem de-a face cu trei concepte bine individualizate. În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
reprezintă condiția sau terenul favorabil pentru apariția conduitelor de tip deviant. După cum se poate vedea din cele de mai sus, avem de-a face cu trei concepte bine individualizate. În sensul acesta, nu toate bolile psihice pot avea un caracter antisocial, fapt care ne interzice să etichetăm sau să confundăm devianța cu boala psihică. În egală măsură, nu trebuie ca la originea devianței sau a sociopatiei să punem o „cauză pihiatrică”, „medicalizând” niște manifestări nepsihiatrice, în sens clinico-medical. Este foarte adevărat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sociopatic ignoră normele sociale și posibilitățile represive ale societății, utilizând victimizarea celorlalți ca ură a propriilor sale satisfacții, localizând răul în sistemul social și nu în persoana sa. Prin aceasta, el devine atât un dependent social, cât și o persoană antisocială. Elementul esențial al devianței este „dezechilibrul moral”, care antrenează modificări psihice de comportament și conștiință secundare. La deviantul sociopatic, anomalia de personalitate se traduce prin dificultăți de adaptare sau printr-o permanentă stare de inadaptare la normele și legile vieții
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de comportament și conștiință secundare. La deviantul sociopatic, anomalia de personalitate se traduce prin dificultăți de adaptare sau printr-o permanentă stare de inadaptare la normele și legile vieții sociale. Această stare este cunoscută sub numele de „dezechilibru psihosociopatic”, „personalitate antisocială”, „sociopatie”. Prin incapacitatea și instabilitatea care-l împiedică să se integreze în comunitatea umană, starea de „dezechilibru moral” a sociopatului se deosebește de „dezechilibrul psihic” al bolnavului mintal. Sociopatul este antisocial, și din acest motiv societatea îl refuză, îl reprimă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stare este cunoscută sub numele de „dezechilibru psihosociopatic”, „personalitate antisocială”, „sociopatie”. Prin incapacitatea și instabilitatea care-l împiedică să se integreze în comunitatea umană, starea de „dezechilibru moral” a sociopatului se deosebește de „dezechilibrul psihic” al bolnavului mintal. Sociopatul este antisocial, și din acest motiv societatea îl refuză, îl reprimă prin legi, pe când bolnavul psihic este ocrotit de societate și internat în instituții medicale de specialitate în scopul recuperării lui. Se poate vorbi de o reeducare socială în cazul sociopatului, dar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau a unei mentalități colective identice (E. Converse). Pentru G. Sorel, violența este forma caricaturală și degenerată a forței. Important este însă faptul că agresivitatea se manifestă în act sub două forme: forța și violența. Ambele sunt suportul unor manifestări antisociale, cu implicații asupra stării de sănătate mintală individuală sau colectivă, necesitând măsuri de igienă mintală. Formele cele mai importante ale agresivității sunt: a) autoagresivitatea sau violența îndreptată împotriva propriei persoane, manifestată prin: automutilări, acte de suicid, toxicomanii, alcoolism; b) heteroagresivitatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
regulă ale unor grupe marginale în care sunt acceptați, cu care se identifică, unde găsesc protecție, se simt securizați și care oferă satisfacții facile și imediate. Modelele negative, prin absența valorilor morale, culturale și sociale, formează personalitatea într-o direcție antisocială. Persoanele marginalizate se simt refuzate de societate și, la rândul lor, refuză normele sociale. Nu se pot adapta, nu pot comunica/relaționa cu ceilalți, nu pot desfășura o activitate practică utilă etc. Acest conflict al „integrării psihosocio-morale” va fi urmat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se simt refuzate de societate și, la rândul lor, refuză normele sociale. Nu se pot adapta, nu pot comunica/relaționa cu ceilalți, nu pot desfășura o activitate practică utilă etc. Acest conflict al „integrării psihosocio-morale” va fi urmat de conduite antisociale specifice personalităților de tip deviant. Trebuie să adăugăm faptul că, dincolo de „dispozițiile ereditar-constituționale” ale unora dintre acești indivizi, un rol important revine factorilor sociali (situații de criză socială, anomie, deteriorarea nivelului de viață, schimbări social-politice, războaie, revoluții, cataclisme naturale etc.
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
înscriu greva foamei și self-combustia; ele au în același timp și caracterul unui „spectacol care impresionează” atrăgând simpatia față de cei care-l practică și proiectând antipatia acestora asupra „autorităților” în scopul obținerii unor avantaje; 6) conduitele vindicative, care sunt conduite antisociale de maximă violență și de o extremă gravitate; ele se caracterizează prin acțiuni motivate de ură și dorința sadică de distrugere a celorlalți în scopul impresionării adversarului, al creării unei atmosfere de panică, teroare, nesiguranță, tensiune psihică colectivă permanentă; acestea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]