2,440 matches
-
instalării unor scuturi antirachetă sunt respinse de ruși. La acestea trebuie adăugate alte idei majore, ca cele selectate mai sus, cât și strategii sectoriale conturate prin studii analitice ale "crizei conștiinței europene", ale "crizei spiritului american" sau ale "noului spirit antropologic". b) De la idei majore la strategii sectoriale Guénon și Husserl au insistat asupra unor condiții de prim ordin, degajând așa "idei majore" pentru depășirea neajunsurilor pe care le aduc neîncetat "crizele", adică noile nevoi, scopuri și idealuri. Nu cercetăm și
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și acceptarea reciprocă a voinței pentru adaptarea continuă a normelor și valorilor la noile schimbări. Pe asemenea direcții s-a situat G. Durand (n. 1921), când a reeditat cartea sa din anul 1975 despre necesitatea împletirii vechiului cu "noul spirit antropologic" rezultat din reîntoarcerea lui Hermes. b3) Antropologia renovată sursă pentru depășirea crizei în cunoașterea omului A. Bloom a analizat criza spiritului american cu mijloace consacrate de știința occidentală a omului. Deși nu a valorificat nici islamismul, nici hermetismul, el a
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
dispariția unor civilizații. Împărtășind convingerea că omul și miturile sale sunt cam aceleași de la un capăt la celălalt al Pământului ("Omul e "mereu același" pentru că tocmai zeii lui sunt "mereu aceiași"), (13, p. 7) Durand a găsit că "noul spirit antropologic" este susținut prin "veșnica reîntoarcere" a naturii omenești veritabile. Această recurență este dictată de limite, pe care le numește cu mai mulți termeni: "zei", "divinități", "eroi de legendă și de roman", iar la nivelul cel mai de jos "idoli". De
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
mai mulți sociologi germani din prima parte a secolului al XX-lea au fost binevenite pentru o sociologie comprehensivă. Până la urmă însă, "sociologia germană n-a scăpat, în mai mare măsură decât orice altă sociologie a Extremului Occident, de profanarea antropologică din Occident și Führer-ul pe care ea l-a schițat și presimțit nu a fost nici măcar caricatura monarhului rang "natural" inferior califului și imamului". (13, p. 124) În finalul acestui capitol, Durand menționează alte diferențe dintre islam și Occident vizând
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și o logică transfinită lupasciană; (4) contribuții epistemologice ale unor cercetători occidentali și estici (Lupașcu completat de Eliade, Ghyka, Vâlsan și alții întâlniți de autor), stabiliți în Occident după anii de formare în România; (5) câteva condiții ale noului spirit antropologic: revenirea la zei, la Hristos sub semnul lui Hermes, la poeți ca păstrători ai mitului; renunțarea la aservirea și dominația popoarelor, la alte practici de lichidare a oamenilor. Se poate vorbi despre cinci perioade ale evoluției hermetismului care concid cu
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ecleziale, în cercurile inițiatice martiniste, masonice sau hermetiste". (Op. cit., p. 240) Mențiunea ne duce către "conspirații", care amplifică celelalte îngrijorări, generate de tehnocrație, birocrație și alte forțe obscure din societatea modernă. Metamorfozele culturale ale timpului sub influența realizărilor poetice și antropologice au întărit credințele în Revenirea cutumelor și riturilor ancestrale. Psihoterapeuții au constatat că nerespectarea ritmurilor spirituale generează stări patologice prin "alienări mintale", prin "acea violare permanentă a conștiințelor pe care o constituie mass-media și așa-zisa "informație", în care omul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
specia umană de la un mare regres ori de la virtuala dispariție. Punând ca temă de meditație tradiția, curentele, școlile filosofice cu fruntașii și adepții lor, au cercetat problema continuității speciei umane, a perenității reflecțiilor și proiectelor având deviza "pentru om". Imaginile antropologice au fost completate cu noile date atât despre neguroasele timpuri ale preistoriei, cât și despre posibilitatea repetării unor cataclisme care ar schimba cursul vieții terestre. Răspunsul la întrebarea "de unde venim" îl avem atât aici pe Pământ, cât și în Cosmosul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
pleca Gadamer pentru a întemeia cunoașterea, nu sunt chiar atât de deosebite de cele trei categorii de interese (tehnic sau instrumental, practic și emancipator) înrădăcinate în istoria omului care muncește, decide și vorbește. Habermas de aici pornea în construcția sa antropologică. Legăturile cunoașterii cu aceste interese sunt marcate de frecvente reprimări și de tot atâtea reconstrucții ale dialogului. Însă analizele despre interese făcute de fenomenologia transcendentală, de pozitivism (6) rămân la fel de speculative ca și cele pe care le susținea Heidegger în
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
obține explicația "oricărei sacralități, al oricărei "sfințenii" a istoriei". (16, p. 78) Durand precizează că nu respinge științele istorice, ci vrea doar "reașezarea lor cu mai multă modestie decât o fac istoricismul și, în special, "filosofii istoriei", în contextul lor antropologic care, am încercat s-o demonstrăm, îi întemeiază înțelegerea. Mitul este postamentul antropologic pe care se înalță semnificația istorică". (16, p. 87) Iar specialiștilor științelor religioase el le recomanda programul tradiționalistului conte Joseph de Maistre (1753-1821) privind exemplaritatea "mitologiei creștine
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
precizează că nu respinge științele istorice, ci vrea doar "reașezarea lor cu mai multă modestie decât o fac istoricismul și, în special, "filosofii istoriei", în contextul lor antropologic care, am încercat s-o demonstrăm, îi întemeiază înțelegerea. Mitul este postamentul antropologic pe care se înalță semnificația istorică". (16, p. 87) Iar specialiștilor științelor religioase el le recomanda programul tradiționalistului conte Joseph de Maistre (1753-1821) privind exemplaritatea "mitologiei creștine". "Maistre face apel la cele mai puțin "istoricizabile" mituri ale creștinismului: la Noe
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
epistemele" (apud M. Foucault, 1966) culturale lansate de filosofia contemporană ca instrumente metodologice de orientare. Capitolul 8 Perspective oferite de filosofie Filosofia din școli Orizonturile și limitele mișcării societăților omenești pe Pământ, în diferitele momente ale evoluției lor istorice și antropologice, au fost și rămân teme ale meditației filosofice comparatist-sintetice. După al Doilea Război Mondial, aceste orizonturi s-au etatizat și omogenizat în suite de "dogme". Este binecunoscută schema filosofiei formată dintr-o "concepție" unită cu o "metodă" ce întrunea toate
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
postmodern". Ca să se înțeleagă acordarea titlului de "inginer" economistului, apoi și lingvistului implicat în elaborarea limbajelor de programare sau de comunicări cifrate sau și ale celor care prepară imaginile, sunetele pe scene, este nevoie și de o abordare filosofico-ontologică și antropologică. Schematizările reducționiste de genul că activitatea inginerului se rezumă la copierea proiectelor preluate "gratis", în cadrul spionajului tehnologic, descris în (1e) ca unul ce presupunea adesea și crima comandată, pot fi depășite cu ajutorul perspectivelor oferite de filosofie. De aceea, pe lângă motivul
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din comunicările interpersonale din lecturi, audio-vizual, autoreflecții etc. Nu numai filosofii antici, dar și filosofii contemporani pornesc de la lucrurile redate în limbajul ordinar și ajung la neașteptate corelații. De exemplu, reflecțiile despre limită călăuzite de punctul de vedere ontologic și antropologic, au condus la distingerea limitei interioare de limita de depășit sau de atins. S-a trecut apoi la destinul marcat de "maladii" precum lenea, ratarea, eșecul etc., pline de "bogății invizibile" pentru libertatea omului. (36, pp. 72-76) Însă propoziția "maladiile
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
496 p. 12. A. Bloom, Criza spiritului american. Cum au trădat democrația universitățile și au sărăcit sufletele studenților?, traducerea ediției engleze din 1987 de M. Antohi. Editura Humanitas, 2006, 500p. 13. G. Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic, traducere de J. Ianoși, Editura Ideea Europeană, București, 2006, 251 p. 14. M. Eliade a cunoscut de timpuriu ideile lui Guénon, iar discipolul său Ioan Petru Culianu (1950-1991) le-a consemnat în scrierile sale. Des citată rămâne strânsa colaborare a
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Iași, 2011. 15. R. Guénon, Domnia cantității și semnele vremurilor, traducere de F. Mihăescu și D. Stanca. Prefață de F. Mihăescu și A. Manolescu, Editura Humanitas, București, 2008, p. 325. 16. G. Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic, traducere de J. Ianoși, Editura Ideea Europeană, București, 2006, p. 251. 17. M. Foucault, Cuvintele și lucrurile.O arheologie a științelor umane. Traducere de B. Ghiu și M. Vasilescu. Editura Univers, București, 1996, p. 468. 18. K.R. Popper, " Spre o
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
nu izvora neapărat din "naționalismul" său și al unor congeneri ca Garabet Ibrăileanu (1871-1936) și Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920), care reacționau astfel la "junimism". Apud N. Manolescu, Op. cit.,. la nota (4) 7. G. Durand, Știința despre om și tradiția. Noul spirit antropologic, traducere de J. Ianoși, Editura Ideea Europeană, București, 2006, 251 p. 8. F. Fukuyama, Sfârșitul istoriei și ultimul om, Editura Paideia, București, 1991, 351 p. 9. a) Padraic Kenney, Carnavalul revoluției: Europa Centrală 1989, traducerea din engleză (Princeton University Press
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
356 Noe / 87, 137, 168 Noica C. / 10, 92, 206, 230, 290-291, 354-355 noile națiuni industriale / 64 nonuman / 89-90, 96, 266 noua modernitate / 22, 37-38, 124, 128, 130, 210, 214, 220, 341 noul capitalism / 22, 37, 43, 195 noul spirit antropologic / 10, 100, 132, 134, 140, 346, 349, 353 Noul Testament / 182, 254 Novotny A. / 160 O Occident / 11, 16, 33-34, 45, 47, 74, 85, 88, 91-92, 95-96, 103-104, 113, 132, 134-136, 138-140, 145,-147, 159, 161, 197, 214, 218-219, 238-239, 248
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
poate să însoțească cele două vârste tipice ale crizei, care sunt adolescența și maturitatea târzie. Importantă este înțelegerea raportului dintre maturitate și filosofie. În ciuda aparențelor, nu este vorba nici măcar de o chestiune ce ține de vârsta evolutivă și de dinamica antropologică, ci de însuși conceptul de criză. Adolescența și începutul bătrâneții sunt purtătoare ale celor mai evidente elemente ale crizei. Acestea sunt două vârste privilegiate ce permit experimentarea și explicitarea anumitor elemente ce țin de condiția omului, deși criza ca atare
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Definirea conținutului filosofiei, plecând de la natura concluziilor ei, riscă să devină o întreprindere ambiguă, dacă este adevărat că răspunsul la întrebarea filosofică este eterogen însăși întrebării. Prin urmare, este mai potrivit să ne concentrăm pe tipul de întrebare, pe contextul antropologic ce o face posibilă sau pe justificarea ei ca o caracteristică a condiției umane. Rămânând în cadrul acestei considerații, în care accentul e pus pe întrebarea de ce filosofia? și nu pe ce este filosofia?, se poate observa că întrebările filosofice se
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
creativă a frumuseții. În contextul dramatic al timpului nostru și în lupta aproape disperată pentru sens, sexualitatea devine, în cazuri extreme, un drog, un refugiu exaltant și efemer. Oricum, pune probleme care cer noi categorii de interpretare, deschide o problematică antropologică în termeni diferiți de cei tradiționali. Și în acest domeniu fenomenologia joacă un rol important întrucât, pentru a clarifica multiplele chestiuni legate de sens și implicate în contextul sexualității, este necesară identificarea unei idei care să dea sens fenomenului sexual
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
epocii ei postmaterialiste. Totuși, când ne aplecăm asupra altor analize de la noi ale tranziției, putem observa cum operează un gen de ideologie implicită a superiorității culturale a societăților europene occidentale sau a celor transatlantice și a cetățenilor lor. O regulă antropologică simplă și tacită, admisă de orice cercetător, spune că trebuie evitate ierarhiile culturale dintre societăți, bazate pe evaluări asociate cu prejudecăți, stereotipii sau alți „idoli”. În unele analize ale tranziției noastre postcomuniste, nu s-a admis ca referință, fie ea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și au început să ia o altă turnură. Afirmațiile generale, de sorginte iluministă, care asociau educației un discurs când metaforic și benevolent, când sentimental și saturat de speranța într-o devenire personală progresivă, au fost înlocuite de analize economice, sociale, antropologice sau politice care instituie educația ca un factor esențial al dezvoltării societății și economiei și, desigur, al construcției personale. O explozie pragmatică, ar zice unii. O uitare sau chiar o trădare a trecutului, ar zice alții. Oricum, schimbarea nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
passati, con movimento che non și è interrotto anche dopo l'apertura del nuovo millennio, la trasformazione del senso e della formă dello stare insieme non è stată superficiale, assumendo, verrebbe quasi da affermare, i connotati di una radicale mutazione antropologica. La fondazione dell'individuo, allora, pur mantenendo, în tutta evidenza, un connotato naturale, im-mediato, nelle sue modalità contemporanee acquista pienamente senso soltanto a patto di riconoscere quanto la coniugazione attuale di 'individuo', centro pulsionale complesso, frastagliato, che tende a, e
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
per un novello Elia, rimproverandogli di aver consegnato la fede a un atto di libertà, proponendo cioè agli uomini un compito del tutto superiore alle loro forze 41. La missionarietà, per l'Inquisitore, è necessaria perché supplisce alla costitutiva debolezza antropologica dell'essere umano, sostituendo all'incertezza, all'angoscia e allo smarrimento îl miracolo, îl mistero e l'autorità. Laddove, quindi, îl profeta annuncia un messaggio di liberazione, îl missionario și ritaglia un ruolo magistrocentrico, non dissimulando la propria critică verso
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
Conceptul spiritual-estetic al culturii, strâns legat de cele de artă și de formare. În acest sens, cultura este întruchipata de operele încărcate de valori estetice și morale ale marilor scriitori, artiști și compozitori. 2. Conceptul instrumental de cultură. 3. Conceptul antropologic de cultură, definit drept totalitatea valorilor, simbolurilor, modelelor de acțiune de gândire și de percepție, ritualurilor, tradițiilor unei societăți 18. Fiecare cultură dezvolta o viziune proprie despre lume cu semnificații de valoare universală plecând de la experiența particulară. Pluralismul cultural european
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]