4,171 matches
-
absolventă a Facultății de Litere din București, cu care s-a căsătorit cinci ani mai târziu. Împreună au avut un fiu, Horia, și pe gemene Ana și Tudora. Despre activitatea sa publicistică - volume publicate: Riturile (1932) Crist și condiția umană (antropologie creștină, 1932) Stil legionar (1937) Muzeul romanesc de etnografie (1937) Filosofia la Universitate (1937) Cartea Căpitanilor (1937) Preludii (eseuri, 1937) Gând și cântec (poezii, 1939) Îndemn la simplitate. Mărturisiri pentru un Om Nou (1939) Moldovă tristă (poeme în proză, 1939-1940
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
așezarea în sacralitatea timpului terestru. Timpul trece, însă brâul va rămâne să strângă vremelnic mijlocul valahului, nepot al dacilor din marele neam al tracilor mântuitori ai lumii acestui continent, cu toată vigoarea și frumusețea trupului lor. Note: David Le Breton, Antropologia corpului și modernitatea, pp.149-150, Editura Cartier, București, 2009. 2Idem nr.1. 3 Vasile T. Doniga, Folclor din Maramureș, p.179, strigătura 511, Editura Minerva, București, 1980. 4 Maria Ciuberea, Săliștea Sibiului, 1974, zicere de legare pentru dragoste. 5 Țâpuritúră
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
vol. Poezii populare din Maramureș, (1906), Editura Academiei Române, București, p.168. xxx. Poezii populare din Maramureș, (1906), Editura Academiei Române, București, p.168. Anania, Bartolomeu, Valeriu, (2011), Biblia cu ilustrații, vol. III, Editura Litera, București, p.1079. Breton, David Le, (2009), Antropologia corpului și modernitatea, Editura Cartier, București, p.426. Chevalier, Jean și Gheerbrandt, Alain, (1995), Dicționar de simboluri, III, Editura Artemis, București, p.367. Curtius, E.R., (1970), Literatura Europeană și Evul Mediu latin, București, Editura Univers. Doniga, Vasile T., (1980), Folclor
BRÂUL DIN PORTUL BĂRBĂTESC AL MOŢILOR, SEMN ŞI ÎNSEMN AL VIEŢII DUPĂ MOARTE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348532_a_349861]
-
a poposi în orașul marilor iubiri, Iași, unde a urmat cursurile facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice, specializarea canto, a Universității de Arte „George Enescu”. În prezent este masterandă în anul I la Universitatea din București, specializarea Etnografie, Antropologie Culturală și Folclor. Începând cu anii din prima etapă școlară, când colabora cu Ansamblul Jidvei România și participa la numeroase spectacole și concursuri, Ioan Dîrstar a mers în trepte ascensive spre o împlinire iremediabilă, artistică. Este azi o cântăreață de
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
cu 2500 de ani prin “comunismul femeilor” din Republica lui Platon din Gracia antică ); sau cum funcționează statul de drept ( conceput de J.J.Rouseau în Contractul social ); atâta timp cât omul politic nu poate disocia mental puterea politică de puterea religioasă; atâta timp cât antropologii, inclusiv înalții prelați, nu pot disocia extazul de posesiune; atâta timp cât omul planetar nu găsește răspuns la întrebarea: cum oare, practic și teoretic, posesiunea este posibilă - prin pierderea sufletului și înlocuirea lui de către spirite sau fără pierderea sufletului? - omenirea va rămâne
JURNAL DE ATELIER. DESPRE LEGEA UNIVERSULUI GALACTIC ŞI ALUNGAREA BESTIILOR TRIUMFĂTOARE DINTRE NOI, DUPĂ EŞECUL COMUNISMULUI ŞI CAPITALISMULUI ( 2 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 630 din 21 [Corola-blog/BlogPost/344459_a_345788]
-
vă propune spre lectură o sumă de eseuri inedite, inspirate de la chestiuni cvasi-cotidiene sau rezultate din căutări la care ne ducem mai rar cu gândul. În plus, atât pentru condimentarea experienței de lectură, cât mai ales pentru democratizarea conceptului de antropologie (în jurul căruia gravitează prozele din cuprins), seria de eseuri - fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie - este punctată (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din seria interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare (aici fiind vizate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/350162_a_351491]
-
vă propune spre lectură o sumă de eseuri inedite, inspirate de la chestiuni cvasi-cotidiene sau rezultate din căutări la care ne ducem mai rar cu gândul. În plus, atât pentru condimentarea experienței de lectură, cât mai ales pentru democratizarea conceptului de antropologie (în jurul căruia gravitează prozele din cuprins), seria de eseuri - fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie - este punctată (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din seria interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare (aici fiind vizate
DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350157_a_351486]
-
pe-aici s-a mai altoit ceva: o sensibilizare, o preocupare tot mai accentuată în gândurile mele (simptom de bătrânețe, deh!) pentru aspectele simple dar profunde ale existenței umane. Pentru implicita dar discreta coordonată existențială din actele/operele oamenilor. Pentru antropologie, care-va-să-zică. Încerc aici un exemplu de cum "funcționează" această sensibilitate: la vizitarea unei cet ăți istorice mă aflu copleșit nu atât de grandoarea/frumusețea monumentului, cât de zbaterea gândului ce-mi fuge imediat în acel trecut, încercând să-și imagineze fel-de-fel
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
de auto-ironie, umilință și duioșie - idei de psihologie, sociologie ori de filosofie. Astfel încât, la coagularea ideii de a le reuni și publica într-un volum, aceste piese de proză eseistică au părut a se potrivi binișor sub umbrela generoasă a antropologiei. Mai mult, atât pentru condimentarea experienței de lectură, cât și pentru democratizarea conceptului de antropologie, am propus ca seria de eseuri din cuprinsul viitoarei cărții să fie "punctată" simetric (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din astfel-născuta
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
ideii de a le reuni și publica într-un volum, aceste piese de proză eseistică au părut a se potrivi binișor sub umbrela generoasă a antropologiei. Mai mult, atât pentru condimentarea experienței de lectură, cât și pentru democratizarea conceptului de antropologie, am propus ca seria de eseuri din cuprinsul viitoarei cărții să fie "punctată" simetric (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din astfel-născuta serie a interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare: pentru că, da, între timp am reușit
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
reunirea în volum a mai multor domenii ideatice (beletristică, psihologie, biologie, sociologie, filosofie ), deși benefică cititorului obișnuit, deschis la provocări, va induce reținer e în tabăra criticilor literari, amalgamarea stânjenindu-i în exercițiul reflex al catalogării. Așa cum nici experții în antropologie, sociologie, psihologie ori filosofie probabil că nu pot fi satisfăcuți dacă lecturează cartea în cheia lor, ci nu dintr-o perspectivă de fuziune. Însă de-acum și riscul acesta e asumat. [L.E.:] Din cele două cărți se poate citi și
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
luptă" de celebrul personaj, Mircea Băduț, în ale sale 'Donquijotisme antropolexice', își concentrează "rătăcirile" (umaniste și deopotrivă științifice) în sfera antroplogicului, luându-și însă necesare măsuri de precauție prin plasarea acestora deliberată în zona lui "pseudoantropikos", al Falsului tratat de antropologie. De ce fals și de ce antropologic?, ar fi o dublă întrebare legitimă la care încercăm să răspundem în cele ce urmează. În privința primei chestiuni, cea a "falsului", autorul (de formație inginerească), fără a avea orgolii personale nemăsurate și fără a se
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
a societății românești contemporane. "Replierea" donquijotescă a lui Mircea Băduț are loc în momentul în care, depășind sfera literaturii, acesta schimbă registrul discursiv și tematic și se cantonează în sfera eseurilor științifice. Dacă în Manoli întâlnim un veritabil "tratat" de antropologie aplicată (a se vedea și discursul ciobanului ținut oii Miorița), eseurile științifice ale autorului conțin speculații pe marginea subiectului. Schimbarea de paradigmă ni-l aduce în prim-plan pe "tehnocratul" Mircea Băduț, cel care devine emitentul unor idei interesante, chiar dacă
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
ciobanului ținut oii Miorița), eseurile științifice ale autorului conțin speculații pe marginea subiectului. Schimbarea de paradigmă ni-l aduce în prim-plan pe "tehnocratul" Mircea Băduț, cel care devine emitentul unor idei interesante, chiar dacă se pretinde doar "chibiț" în materie: "antropologia se află la confluența dintre biologie, sociologie și psihologie." (p.31). În același timp, cel invocat sesizează paradoxurile lumii moderne contemporane, postura din care formulează judecăți de valoare fiind aceea de subtil observator al fenomenului social și nu numai: În
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
dar nu (se) comunică. Oarecum "de modă veche" în ceea ce privește scriitura pe suport de hârtie, el adresează cititorilor săi un îndemn de reflecție asupra condiției umane în genere. Chiar dacă abordează genul literar sau pe cel fundamental opus, științific, discursul său vizează antropologia ficțională sau nonficțională, "subiecții" racolați fiind, după caz, personaje literare sau semeni din imediata sa vecinătate. Discursul său este discurs despre om. În peregrinările sale donquijotești, Mircea Băduț are un oarecare control asupra speculațiilor (realităților-irealităților) sale, indiferent de spațiile în
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
semnatara prefaței cărții în cauză (pag. 11), folosește articolul corupt E, într-o construcție în care adjectivul primește o inflexiune incorectă masculină, decât substantivul declinat, căruia doamna Delia îi aplică inflexiunea feminină corectă de altfel. Iată construcția doamnei doctor în antropologie romă, Delia Grigore, vorbitoare ne-nativă de limba romani (redăm în grafie proprie, nu în alfabetul de la Varșovia): "Kana e rroma paramiciaren mashkar lende," mashkar amende, e romende", sar phenel pe E ROMANE CHIBIATE." Cum AR trebui să înțeleagă textul
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
la Biblioteca Metropolitană Mihail Sadoveanu din București, în prezența unui numeros public iubitor al scrisului cât și prin participarea a numeroase personalități culturale, o triplă lansare de carte. Semnele timpului - poezie, autor Elisabeta Iosif Răscrucea destinului - proză, autor Vasilica Ilie Antropologie culturală - studii și cercetare, autor prof. dr. Ștefan Lucian Mureșanu. Fereastra de la răsăritul cuvântului, Spre Răscrucea destinului - de Vasilica Ilie - Aceste două cărți le-am primit în dar, din mâna autoarei, ca semn al prețuirii sale pentru cel ce citește
ÎNTRE POEZIE ŞI PROZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361752_a_363081]
-
Charged Particle Traps II. Științe Biologice:Premiul „Emil Pop” 2008, Gogu Gheorghiță - lucrarea Despre biogeneză și biorevoluție; Premiul „Emil Pop” 2009, Anca-Narcisa Neagu și Ionel Miron - lucrarea Bioindicatori de calitate a apelor curgătoare; Premiul George Palade 2008, Cornelia Guja - lucrarea Antropologie informațională. Științe Medicale:Premiul „Carol Davila” 2008, colectivul: Radu Ion Badea, Sorin Marian Dudea, Petru Adrian Mircea, Mircea Stamate - lucrarea Tratat de Ultrasonografie clinică, vol. III Aparat locomotor, ecografie intervențională, progrese și concepte noi în ultrasonografie; Premiul „Alexandru Rădulescu” 2008
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
la baza respectivului proiect este legată de constatarea faptului că, în comparație cu teologia catolică și cu cea protestantă, în special cea luterană, din perspectiva ortodoxă s-a scris foarte puțin despre drepturile omului, și aceasta în pofida realității că, în teologia ortodoxă, antropologia a atins cele mai înalte culmi ale prezentării sale și și-a descoperit cele mai profunde și sensibile nuanțe. Având în vedere toate aceste realități, nuanțe și tendințe juridice, filozofice și teologice, am hotărât să realizăm un volum în care
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
De altfel, dreptul la viață, libertatea de conștiință, de expresie, de religie, dreptul la educație sunt tot atâtea imperative ce structurează esențial discursul social al Bisericii. Un discurs social care articulează o fundamentare etică a drepturilor omului pe o adevărată antropologie teologică. Este ceea ce teologii timpului nostru numesc „gândirea socială" sau chiar „doctrina socială" a Bisericii, întrucât aceasta din urmă, chiar dacă ontologic este orientată către „plinirea vremii", trebuie să marcheze timpul istoric, legătura ei cu istoria. Din acest punct de vedere
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
unește între ele dreptul la existentă, dreptul la libertate și drepturile sociale ale comunității ce se regăsesc ferm exprimate în Declaratia Universală a Drepturilor Omului. Găsim așadar în Declaratia Drepturilor Omului afirmații care pot fi compatibile cu dimensiunea personalistă a antropologiei teologice ortodoxe, potrivit căreia persoana umană este unică, de neînlocuit, destinată către o viață transcendentă, și nu doar o unitate în cadrul unei entități sociale, iar această dimensiune transcendentă sau de ireductibilitate la natură îi conferă omului o valoare inestimabilă și
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
mișcare prin istorie IV. FUNDAMENTE Pr. Prof. Univ. Dr. Petre Semen, Drepturile omului din perspectiva biblică Pr. Prof. Univ. Dr. Paul Nadim Tarazi, Drepturile lui Dumnezeu asupra creației și omului: perspectiva scripturistică Prof. Univ. Dr. Nicolae Roddy, În căutarea unei antropologii scripturistice autentice: Două studii de caz Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Răducă, Perspectiva creștina a drepturilor omului Pr. Prof. Univ. Dr. Georges Tsetsis, Drepturile fundamentale din perspectiva Bisericii: o abordare ortodoxă Pr. Conf. Univ. Dr. Constantin Băjău, Respectul demnității umane
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
si Sf. Ioan Gura de Aur V. IMPLICAȚII ȘI PERSPECTIVE Prof. Univ. Dr. Konstantinos Delikostantis, Drepturile omului și Ortodoxia. Comentarii despre libertatea și autonomia creștină Prof. Univ. Dr. Pavel Chirila, Bioetica și drepturile omului Pr. Prof. Univ. Dr. John Breck, Antropologia ortodoxă și "dreptul la viață”: implicații pentru cercetarea cu celule stem și clonare Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae V. Dură, Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor religioase din Romania Pr. Prof. Univ. Dr. Constantin
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
despre fire și despre cunoștință, pp. 187-314 · Filocalia, vol. VII, București, Humanitas, 1999 - Teolipt, Mitropolitul Filadelfiei, Cuvânt despre ostenelile vieții călugărești, pp. 45-68 · Moldovan, Pr. Prof. Dr. Ilie, Curs de morală (manuscris) · Nellas, Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1999, 286 p. · Nicodim Aghioritul, Războiul nevăzut, s. l., 1991 · Popescu - Neveanu, Paul, Dicționar de psihologie, București, Editura Albatros, 1978 · Ralea, Mihai D., Ipoteze
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Sorescu, București, Editura Anastasia, 1998, pp. 607-613 [44] Vasile Voiculescu,, Ediție îngrijită, prefață și cronologie de Roxana Sorescu, București, Editura Anastasia, 1998, pp. 607-613 [45] Ibidem, p. 27 , p. 27 Panarion, apud Panayotis Nellas, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1999, p. 66 [46] Epifanie al Ciprului,Panayotis Nellas,, Ediția a II-a, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]