1,654 matches
-
I: Tulburare de panică cu agorafobie (F40.01). Axa II: - . Axa III: - . Axa IV: - . Axa V: EGF = 41 (actual) Evaluare Terapeutul cere pacientei să completeze, la începutul și la sfârșitul terapiei, niște chestionare și scări care vor măsura starea sa anxioasă și depresivă. El evaluează progresia tratamentului, cerând pacientei să completeze, la începutul ședinței, scara de evaluare a fobiilor, atacurilor de panică și anxietății generalizate și testul comportamental de evitare. Intre ședințe, pacienta comunică numărul de atacuri de panică diurne și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
panică în ultima săptămână (dintre care 5 nocturne) și a luat 27 de comprimate de 0,25mg de alprazolam pe care le numără din cutia sa cumpărată în urmă cu o săptămână. Sunt luate în considerație diferitele diagnostice diferențiale (tulburare anxioasă), dar nu se stabilește nici unul în această zi, preferându-se pentru aceasta o a doua întâlnire. Diagnosticul de tulburare de dispoziție este eliminat, chiar dacă se constată că dificultățile pe care le întâmpină au repercusiuni asupra moralului său. Scările de evaluare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se constată că dificultățile pe care le întâmpină au repercusiuni asupra moralului său. Scările de evaluare completate de către pacientă evidențiază o anxietate majoră, cât și conduite de evitare. Informare și formare Terapeutul explică pacientei că aceasta suferă de o tulburare anxioasă (care nu este încă bine definită) și avansează posibilitatea urmării unui tratament psihoterapeutic și principiile acestuia. Această informație liniștește pacienta și diminuează teama sa de a consulta un psihiatru: ea acceptă să vină la o a doua ședință. Sarcini de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
intentensitatea acestuia, evenimentul sau situația asociată acestuia; - pacienta încetează administrarea de anxiolitice. Feedback Pentru a concluziona, terapeutul face rezumatul ședinței și pacienta dă un feedback destul de pozitiv. Sedința 2 Doamna S. sosește mai devreme, însoțită de soțul ei. Ea este anxioasă, îi este teamă să nu-și piardă mințile, să nu fie internată sau să nu fie obligată să ia medicamente. Atmosfera calmă din cabinet o liniștește puțin câte puțin. Are sentimentul unei culpabilități importante, și își reproșează că este cauza
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nu există în acest tratament un nivel de performanță și nici riscul de a dezamăgi. El o ajută să-și corijeze interpretarea catastrofică în caz de eșec în legătură cu o sarcină oarecare. Ea se simte, astfel, mai liniștită și mai puțin anxioasă în legătură cu terapia. Această tendință perfecționistă constituie unul dintre factorii declanșatori ai tulburării de panică asupra cărora va trebui să se acționeze în cadrul terapiei cu această pacientă. Terapeutul exersează din nou împreună cu pacienta controlul respirației, pe care se pare că aceasta
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
nevoie de ceilalți”. „Nu poți supraviețui singură”. „Ceilalți vor întotdeauna ceea ce este mai bun”. „Doar pretinzând ceea ce este mai bun din mine am reușit în viață (soț, familie)”. ”Sunt obosită”. „Sunt mereu gata să-mi fac reproșuri”. „Sunt atât de anxioasă încât nu profit de nimic niciodată”. „Soțul meu nu m-a părăsit, deși îl fac să trăiască un infern”. Credință după: 40% Pacienta își dă seama că o serie de gânduri automate și de postulate favorizează apariția anxietății: ea își
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
8 ”In această seară, soțul meu și cu mine vom merge să cinăm la niște prieteni”. Trebuie să zâmbesc, să fiu plină de voie bună, strălucitoare, să fac onorurile serii și soțului meu” (standarde ridicate). Nu-mi permit să fiu anxioasă sau obosită” (standarde ridicate, nici un drept să greșească). Soțul meu ar fi fericit să profit de seara aceasta și preferă să plece devreme pentru a nu fi prea obosită”. Anxietate, intensitate: 8/8 ”Intr-un mare magazin, o văd pe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
administrarea de anxiolitice. Feedback La final, se face rezumatul ședinței și pacienta prezintă un feedback foarte pozitiv. Ea speră că dosarul său va fi acceptat și că va putea să-și reia rapid lucrul. Sedința 11 Doamna S. este puțin anxioasă. Demersurile pentru a obține un program terapeutic redus la jumătate s-au desfășurat în condiții bune și reluarea lucrului este programată peste cinci zile. Ei nu-i mai este teamă că va face un atac de panică la raionul de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
patologice care este implicată în tulburarea de personalitate), fie din cauza unui defect de percepție „senzorial” sau neuropsihologic. 2. Studiu de caz Absența afirmării de sine este responsabilă sau asociată unor numeroase tulburări psihice, dintre care cele mai frecvente sunt tulburările anxioase, în special fobiile sociale, tulburările de dispoziție, problemele de adicție (alcool, drog, benzodiazepine). Absența afirmării de sine este, deci, adesea mascată de o altă tulburare, putând fi la originea acesteia sau pentru care ea reprezintă o comorbiditate agravantă. De exemplu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
STIMA DE SINE Opinia în legătură cu propria persoană Diagnosticul tulburărilor asociate Odată ce s-a constatat absența afirmării de sine, terapeutul caută eventuale tulburări asociate. Pentru realizarea acestui obiectiv el poate să utilizeze două axe ale DSM-IV. Pe axa I Dintre tulburările anxioase, fobia socială este indicația princeps a tehnicilor de afirmare de sine. Agorafobia este însoțită adesea de o absență a afirmării de sine: se întâmplă în mod frecvent să se descopere că pacientul este incapabil să ceară sprijin sau ajutor. In
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
este indicația princeps a tehnicilor de afirmare de sine. Agorafobia este însoțită adesea de o absență a afirmării de sine: se întâmplă în mod frecvent să se descopere că pacientul este incapabil să ceară sprijin sau ajutor. In cazul tulburării anxioase generalizate, absența competenței sociale este un element amplificator al dezastrului din jur și al dificultăților întâmpinate în rezolvarea problemelor. Analiza unui sindrom de stres post-traumatic permite identificarea mai ușoară a unor deficite ale afirmării de sine: teama de a fi
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
meu. Terapie de grup sau terapie individuală? Argumentele care justifică o terapie individuală - Terapeutul nu organizează nici un grup sau nici un grup nu este constituit în regiune. - Pacientul este excesiv de reticent să participe la o terapie de grup: el este prea anxios, întâmpină deja dificultăți în efectuarea unui joc de rol simplu împreună cu terapeutul. - Absența afirmării este localizată. Ce reprezintă contraindicarea unei terapii de grup - Problemele cognitive sunt prea importante: terapeutul efectuează mai întâi o terapie cognitivă individuală; în etapa a doua
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
despre această problemă, chiar și celor care le sunt apropiați sau celor care se ocupă de îngrijrea lor). Pe de altă parte, terapeuții nu acordau nici o atenție acestei suferințe pe care Freud n-o identificase. Ori, psihiatria clinică a tulburărilor anxioase s-a bazat multă vreme pe terminologia freudiană; în așa măsură încât terapeuții confundau fobia socială cu timiditatea excesivă. Situația s-a schimbat odată cu apariția lucrărilor lui Isaac Marks în perioada anilor 1970, apoi cu introducerea tulburării în DSM-III în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
o anxietate care poate lua forma unui atac de panică. 4. Subiectul recunoaște caracterul excesiv sau irațional al sentimentului de teamă. 5. Situațiile sociale sau performante sunt evitate sau trăite cu o anxietate și o suferință intensă. 6. Evitarea, anticiparea anxioasă sau suferința perturbă în mod serios obiceiurile individului, activitățile sale profesionale sau școlare, activitățile sale sociale, relațiile sale cu o altă persoană. Principalele simptome Atunci când se presupune că un pacient suferă de anxietate socială, este util să se inițieze, după
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cauză, devalorizat și minimalizat. In general, în cazul fobiei sociale, cele două sentimente coexistă: teamă în timpul și înaintea confruntărilor, rușine în timpul și după. Această presiune emoțională cvasi permanentă provoacă teamă pacienților. Comportamentele La fel ca și în cazul altor tulburări anxioase, evitările reprezintă unul dintre simptomele majore ale fobiei sociale și argumentul cel mai convingător referitor la caracterul cronic al acesteia. Evitând să se confrunte, subiectul își păstrează și își întărește convingerea că a reușit foarte bine să evite un pericol
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
își focalizează în mod automat atenția și reflexele asupra semnalelor care indică un pericol eventual (o ridicare de sprâncene, o față încruntată) și nu asupra semnalelor care securizează (o frază binevoitoare, un surâs). Handicapul Fobia socială este una dintre tulburările anxioase cu cele mai dăunătoare consecințe, deoarece alterează accesul la beneficiile relațiilor interpersonale indispensabile oricărei ființe umane. Această supraviețuire sub formă de „viață de mâna a doua” are un impact material, atestat de diferitele studii apărute, asupra relațiilor sentimentale, amicale (intime
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un reproș inofensiv sunt suficiente pentru a le „dovedi” că nu mai sunt apreciați). Diagnostic diferențial și comorbiditate Unele simptome ale anxietății sociale pot fi regăsite în numeroase tablouri clinice, cum ar fi unele stări depresive și majoritatea celorlalte tulburări anxioase. Decizia de a le trata în mod specific este determinată de analiza funcțională. In unele cazuri, frecvente, o fobie socială se află în spatele unui consum cronic de alcool sau de hașiș: consumul de substanțe toxice este o tentativă de autoterapie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mei erau normali, aveau o viață normală, primeau prieteni în casă, vorbeau cu vecinii, aveau locuri de muncă (tatăl meu era contabil, mama era învățătoare). Acum, de la această distanță în timp, îmi dau seama că mama este o persoană foarte anxioasă, foarte emotivă, chiar dacă este extravertită. Iar tatăl meu, decedat în prezent, era un om destul de morăcănos, puțin vorbăreț, mai degrabă solitar, fiind în același timp capabil să se manifeste ca o persoană sociabilă din când în când; dar și-a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
când în când; dar și-a limitat în mod voluntar existența la viața de familie și la partidele de pescuit. Fratele meu mai mare este destul de timid, dar nu așa cum sunt eu în prezent. Am o soră mai mică foarte anxioasă, dar anxietatea sa nu are legătură, în mod special, cu viața socială, ea este genul „hiperstresată în legătură cu orice lucru”, cum singură se caracterizează. Acasă, vorbeam destul de puțin. Tatăl meu întreținea o atmosferă ușor glumeață care consta în a trata totul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
trebuie să mă fi crezut demnă de a fi compătimită”. „Nu voi reuși niciodată să mă schimb”. „Mai bine să renunț la a mai face eforturi”. Cel mai important lucru, în acest stadiu, este să se insiste asupra fragilității anticipărilor anxioase dar și să se atragă atenția pacientului asupra rolului nefast al gândurilor obsedante provocate de rușine. In situația socială, focalizarea atenției sale asupra stării de disconfort și eventuala observare a acesteia de către ceilalți reduce capacitatea sa de a percepe situația
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stima de sine (notele extreme au valori între 10 și 40). Pentru Scara HAD, valorile prag pentru fiecare dintre scorurile parțiale Anxietate sau Depresie au valori de la 8 la 10, în funcție de studiile respective: deasupra acestor praguri, probabilitatea apariției unei tulburări anxioase sau depresive se consideră a fi ridicată. Discuții Studiile controlate cât și studiile de teren au demonstrat că terapiile cognitive și comportamentale sunt tratamente eficiente și adaptate îngrijirii pacienților care suferă de fobie socială. Particularitățile îngrijirii pacienților fobici sociali Fobiile
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în cazul pacienților cu fobie socială. Terapeutul le poate recomada, după ce s-a realizat expunerea și restructurarea cognitivă, însă numai pacienților care prezintă în mod evident un deficit de competențe sociale, și nu doar un deficit de performanță asociat inhibiției anxioase. Se întâmplă frecvent ca unele exerciții de afirmare de sine prin expunere să fie utile în timpul terapiei și să-i amelioreze rezultatul. Să dăm sens eforturilor pacientului: necesitatea de a realiza o terapie integrativă Expunerea pacientului reprezintă elementul esențial al
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ca acțiuni în forță ci ca un proces de învățare pe durata unei reconfigurări emoționale globale. Asocierea unor elemente de tehnici meditative, de tip mindfullness, poate prezenta un interes care așteaptă să fie confirmat. Spre o nouă modelare a tulburărilor anxioase? Luând în considerare informațiile actuale din domeniul psihologiei științifice și evoluționiste, terapeutul poate propune pacientului o modelare a tulburării sale pe care o prezintă ca pe o amplificare a fenomenelor psihologice normale. Anxietatea socială benignă este normală și utilă, cu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
adaptată, își depășește scopul în cazul alergiilor moderate (jenante) sau severe (handicapante). Fobiile sociale sunt asemenea unor „reacții de teamă alergice”: excesive și toxice. Această noțiune de dereglare emoțională a fost abordată în mod teoretic de către numeroși experți în tulburările anxioase, care propun ca terapiile cognitive și comportamentale ale acestor tulburări să fie concepute ca o ucenicie în domeniul reglării emoționale. Studiile demonstrează faptul că această dereglare emoțională este globală: fobicii sociali prezintă o dereglare și a altor stări emoționale decât
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
3. Discuții Bibliografie 1. Contribuții teoretice Definiție Evoluția conceptului Tulburarea denumită anxietate generalizată (TAG) este diagnosticul psihiatric care a evoluat cel mai mult în ultimele două decenii. Acesta a fost multă vreme conceptualizat pentru a denumi psihopatologia persoanelor cu temperament anxios fără a manifesta, în același timp, simptomele unei alte tulburări cum ar fi tulburarea de panică sau tulburarea obsesional-compulsivă. Odată cu apariția celei de a patra ediții a lucrării Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, prezența stărilor de neliniște excesivă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]