6,394 matches
-
Daniel Cristea-Enache Se vede un fir testamentar, cu tonalitățile specifice, în ultimele cărți ale lui Octavian Paler: de la Deșertul pentru totdeauna (2001) la Autoportret într-o oglindă spartă (2004) și de la Convorbirile apărute curând după dispariția scriitorului la recentele Calomnii mitologice. Autorul nu s-a ferit, în general, să se distribuie în eseurile sale romanești ca personaj; și inclusiv operele structurate parabolic integrează dubii și dileme personale, tensiunile moral-existențiale ale eului luat sub
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
par compuse exclusiv în vederea spectacolului; unica lor semnificație rămîne aceea de a fi fost rostite pe scenă în limba română. Cît despre nuvelele istorice, descinse din epoca Renașterii italiene, ele nu trec de vagi exerciții scriptice pe marginea istoriei Moldovei. Apărute, toate, după 1840, ele nu se mai integrează natural spiritului prozei moldovenești contemporane: prin urmare, nici la acest capitol Asachi nu aparținea provinciei sale! Rucsanda Doamna, Dragoș ori Bogdan Voievod sunt un fel de lecții de istorie agrementate cu neverosimile
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
intră atît articole, eseuri, comentarii, note înregistrate (cunoscute) de exegeți, cît și altele totalmente ignorate. Din cea dintîi categorie, fac parte, pentru a da numai cîteva exemple, articolul cu care se consideră că Stere a debutat, Socialiștii și mișcarea națională, apărut, fără nici o semnătură, în ziarul ieșean "Evenimentul", din 11 - 13 august 1893 (numerele 155-157), și continuat de Răspuns d-lor V. Stupu și Doniroff, în același cotidian (numerele 169, 175 și 176), din 27 august, 3 și 4 septembrie 1893
Începuturile Publicistice ale lui Constantin Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9082_a_10407]
-
propune o temă trimite membrilor un text-pilot, pentru ca astfel fiecare să aibă posibilitatea să-l citească de dinainte, formulîndu-și observațiile de acasă. Apoi, în cadrul dezbaterii propriu-zise, obiecțiile, confruntările și polemicile au ca rezultat îmbogățirea, corectarea și amplificarea textului inițial. Cartea apărută anul acesta la Polirom (Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma) surprinde prima serie de întruniri ale cercului Phantasma. Cum temele atinse în cadrul întrunirilor sunt de o varietate cu neputință de cuprins într-o recenzie de carte, m-am
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
la cale ludicul, unde ni se vorbește despre eternul început. Cu alte cuvinte, despre actor. Mărturisesc că cel care a determinat de data aceasta popasul meu în a înțelege, și altfel, arta histrionului este regizorul Mihai Măniuțiu. Și cartea sa apărută anul acesta la editura Humanitas, Despre mască și iluzie. Mai precis, titlul unui capitol, "Despre eternul început". A fost punctul zero în drumul pe care am pășit alături de regizor ca să parcurg tratatul său filosofic, psihologic și nu numai, această declarație
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
stânga, vorbind inteligent despre capitalism; pentru că nu se servește de locurile comune ale teoriei literare, ci de proprietățile individiale și inalienabile ale economiei politice. Mai mult sau mai puțin, în doze de concentrații variabile, despre asta e vorba în proaspăt apăruta carte Onoarea și onorariul. Știm prea bine, încă de pe vremea indigestelor comentarii școlare, că personalitatea auctorială a lui Ioan Slavici se definește cumva în funcție de o temă financiară. Că e vorba despre agonisirea treptată și minuțios urmărită, că e vorba despre
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
în 1944, colecția de real prestigiu intelectual "Clasicii români comentați", din volumele căreia au învățat carte temeinică mai multe generații astăzi istovite. Care era structura unei ediții din colecția "Clasicii români comentați"? Citez, ca exemplu, structura ediției M. Kogălniceanu, Opere, apărută chiar sub îngrijirea și cu comentariile lui Nicolae Cartojan. Cartea începe cu o introducere despre viața, despre "activitatea politică" a lui M. Kogălniceanu, și, în sfârșit, despre "locul lui M. Kogălniceanu în literatura română". Această introducere de doar 24 de
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
particularități specifice. Alături de exemplul colecției "Clasicii români comentați" aș propune, deși oamenii preferă, din lene, în locul judecăților critice lucide, prejudecățile, și exemplul colecției "Clasicii români", colecție publicată, după 1952, de Editura de Stat pentru Literatură și Artă, ale cărei ediții, apărute, multe din ele, sub supravegherea unor intelectuali de prestigiu și a unor eminenți profesioniști (Tudor Vianu, P. P. Panaitescu, Iorgu Iordan ș.a.), deși au o structură diferită, mai elastică decât aceea propusă de Nicolae Cartojan, urmăreau același scop: instruirea riguroasă
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
de liniile verticale, roșii... Am, nu exagerez, zeci de agende, de mărimi diferite, pline cu pagini încă netranscrise, uneori pierdute din cauza imposibilității de a afla ce naiba am scris... (Multe dintre ele sînt cu rugăciunea zilnică doar, aceeași.) Cuvintele, expresiile, versurile apărute ca din senin, pe vremuri, le treceam în niște caiete de muzică, pe portative, cu culori vii, variate... le-am numit "Catalog de nimfe". Mă ajută cînd am goluri în cîte un vers, îmi dau îndrăzneala de a le pocni
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
că nu e a mea! Atît de străin îmi devenise ceea ce scrisesem cîndva... Mi-am scotocit carnetele și, spre surpiza mea, am găsit-o caligrafiată citeț chiar de mine, cu lăbuța mea lipsită de memorie... Nu am regretat nici o carte apărută, însă nu le mai recitesc, aproape că nici nu mai știu ce e între acele coperte... Din cauza asta, cînd sînt obligat să spun versuri în public, îmi vine întruna să mă opresc și să povestesc întîmplări legate de poezia în
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
sau restituirii sumei cumpărătorului ci și asupra despăgubirilor cu excepŃia notabilă a viciilor aparente ale lucrului. Astfel în articolul 70 al Codului Comercial se precizează: „cumpărătorul unor mărfuri sau produse, provenind dintro altă piaŃă, este dator să denunŃe vânzătorului viciile apărute în timp de două zile de la primire, ori de câte ori un timp mai lung n-ar fi fost necesar din cauza condiŃiilor excepŃionale în care se află bunul vândut sau persoană cumpărătorului. El este dator să denunŃe viciile ascunse ale lucrului în cele
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
occidentale și, la urma urmelor, a bunului-simț civic. Din aceste reacții, uneori calme și ironice, cîteodată temperamentale și pline de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au născut cărțile Trecerea nimicului prin ceva, Editura Crater, București, recent apăruta Drumul spre La Mancha, Editura Marineasa, Timișoara, și amplul dialog cu Mihaela Cristea care își caută încă un editor, cărți pasionale, polemice, incisive și, nu de puține ori, pline de amărăciune. Portretul artistului, așa cum se desprinde el din aceste cărți
Bata Marianov, între materie și cuvînt by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9458_a_10783]
-
Alexandru Ciucurencu și cu mulți alți maeștri români dintre cele două războaie a căror pictură însă nu știu în ce măsură a cunoscut-o. Scriu aceasta pentru că Philippe Caracostea pare a fi fost cu totul rupt de mediul românesc. De altfel, recent apărutul dicționar al artiștilor români din exil al lui Ionel Jianu (ș.a.), ca și dicționarul intelectualilor români din exil publicat de Academia Româno-Americană nu îl menționează. Nici multe alte lucrări privitoare la exilul românesc din Occident nu îl amintesc. La întrebarea
Un pictor francez de origine română by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9454_a_10779]
-
achitindu-se de organele poștale. Articolul 75 Dacă la recepția mărfurilor se constată deosebiri față de datele înscrise în declarația vamală, importatorul sau exportatorul poate solicita, în scris, organelor vamale rectificarea declarației vamale, prezentînd justificările necesare. Articolul 76 Cînd se constată diferențe apărute ca urmare a influenței factorilor naturali în timpul transportului, manipulării sau depozitarii, mențiunea privind greutatea declarată se modifică de transportator în mod corespunzător, în baza reglementărilor legale și se preia în documentele vamale. Articolul 77 Întreprinderile importatoare sînt obligate să informeze
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
Cărtărescu și-a arătat clasa de scriitor prin două opere apărute într-un interval foarte scurt, la finele regimului trecut și în zorii originalei noastre democrații. Visul (1989) și Levantul (1990) sunt niște cărți absolut uimitoare (fiecare în genul ei), apărute însă într-un moment socio-istoric nepotrivit, în care interesul pentru literatură și pentru cultură, în general, cunoștea o drastică diminuare. Fantasticul unor povestiri atât de originale, ca și magia verbală din "jucăreaua" levantină se potriveau și se potrivesc unui anumit
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
avut și Lucian Blaga. Dar a-l taxa pe Vasile Băncilă drept "legionar" - așa cum se întâmplă uneori - este de domeniul ficțiunii pure. După Decembrie 1989, scrierile lui Vasile Băncilă au fost restituite aproape complet, fie că este vorba de volumele apărute, fie de excelentul număr dedicat lui de către revista "Manuscriptum". Din fericire, Vasile Băncilă nu mai este un autor de sertar și nici un "mister" cărturăresc. Rămâne întrebarea în ce măsură poate el să mai entuziasmeze publicul intelectual de astăzi, rezonant la postmodernismul de la
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
Ion Pop Dintre scriitorii, ucenici în acel moment, ai proaspăt apărutei reviste Echinox și despre care Nicolae Manolescu credea că vor contura o "generație 47", încă unul rotunjește cam prea solemna cifră 60: Adrian Popescu. L-a precedat, de curând, Petru Poantă, îi vor urma Dinu Flămând, Mariana Bojan, Ion Mircea
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
intruziunea în spațiul și timpul ei, a numeroase figuri fantastice din zone ireale, care înrâuresc viața pământenilor." Volumul 7, }ăpian și }ăpianca, întregește volumul 3, reunind texte de o rară frumusețe despre contactul personajelor pământene cu spațiile infernal-demonice. Volumele recent apărute, 8 și 9, cu un conținut cu totul aparte, oferindu-ne Basme ale înțelepciunii. Așa cum relevă I. Oprișan, fiind "realiste și sobre, fără intruziunea fantasticului, punând la contribuție doar inteligența, narațiunile reprezintă adevărate provocări ale spiritului - spre a răspunde la
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
însă nicicând, nici chiar când n-o putea satisface, în detenție sau boală. Ea a rămas o aspirație perpetuă a lungii sale vieți, care s-a concretizat în cele din urmă în pagini de jurnal și în cele câteva cărți apărute abia după 1990. Dacă ar fi să-i caracterizăm concis scrisul, am spune că el aparține unui superior diletantism, a cărui pondere nu e un efect al virtuților estetice, ci al interesului documentar. În 1934, pe când ea avea 28 de
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
afirmație parafrazează un verdict al lui Mircea Iorgulescu, venit în întâmpinarea volumului Cui i-e frică de Emil Cioran?, de Mircea A. Diaconu. Cealaltă jumătate anticipează, detensionat, un alt verdict, al meu de data aceasta, cu privire la aceeași lucrare nu demult apărută. Neserioasă - zic - prin miză, ceea ce e fără doar și poate lăudabil, dar și neserioasă prin tratare, fapt peste care nu se prea poate trece cu ușurință. Cum, între scrierile lui Diaconu, aceasta din urmă are cea mai largă apertură culturală
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
a consacrat publicând poezie și proză, iar în ultimii ani, a propus, pe lângă volumele cu o miză pur literară, și câteva "texte de atitudine" civică sau politică. O parte dintre acestea din urmă au dat Năravuri românești, culegere de articole apărute mai întâi - cele mai multe - în revista "22", dar și în "Cotidianul", "România liberă", "Suplimentul de cultură" ori "Cuvântul". Punând la un loc articole din sfere diferite, autoarea le grupează într-un număr de secțiuni tematice: Afacerea Dosariada și alte chestiuni, Din
Probleme românești by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9630_a_10955]
-
grup de tineri studenți (mă rog, unii și foști sau foarte foști studenți) au transformat o înjurătură recentă într-un titlu de revistă decentă. Este vorba de "o revistă de l-i-t-e-r-a-t-u-r-ă de doi lei cincizeci", lunară, de 24 de pagini, apărută "sub egida miSterului culturii". Mister este și cum e finanțată revista, dar, din surse neoficiale și din pagina 3, am aflat că se lucrează fără patron, din bani adunați de ici, de colo, fără "spate asigurat": Pana lor e independentă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9645_a_10970]
-
încă din buimăceala postdecembristă, girată însă copios electoral de o populație care, la urma urmei, și-o merită". Ironiile politice, împinse de umoarea bunului simț, brutal contrariat, pînă la sarcasm, abundă în paginile Jurnalului, nutrit în bună parte cu texte apărute inițial în coloane de gazetă (cum ar veni, un jurnalism convertit în jurnal): "Dacă Iliescu ar fi ajuns, printr-un hazard prelungit, după 1989, secretar general al partidului, ca predecesorul său,(...) n-ar mai fi fost nevoit să joace rolul
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
Călinescu a trăit - cum se știe - până în 12 martie 1965 și a dat ediții noi, în care a intervenit mai mult sau mai puțin evident, din toate cărțile sale apărute înainte de 1945, cu excepția Istoriei literaturii române de la origini până în prezent, apărută inițial în 1941; pregătită pentru o nouă apariție, cu numeroase intervenții manuscrise în text, Istoria... nu a putut fi reeditată decât postum, în 1982, în îngrijirea lui Al. Piru. Adăugirile provin din completări documentare și din nuanțarea unor interpretări critice
G. Călinescu în reeditări by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9681_a_11006]
-
diaspora, fapt ce relevă nu atât opțiunea predominantă a editorilor greci, cât mai ales numărul mic al traducătorilor specializați din literatura română. În același număr al "Bibliotecii" Eleftherotypiei figurează o prezentare a ediției grecești a Antologiei de poezie balcanică Aimos, apărută recent la Atena sub egida "Prietenilor revistei Anti" (editor: Hristos Papoutsakis). Autorul articolului, Kostas Papagheorghiou, evidențiază importanța acestui amplu și ambițios proiect (antologia apare aproape concomitent în toate cele șapte limbi ale țărilor balcanice reprezentate: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria
Literatura română în Grecia by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9782_a_11107]