11,066 matches
-
o fi fost vocea care o repezise. - Probabil că o fi mama lui Sorin, își spuse tânăra. Din ce știam însă de la el este că lucra pe undeva, parcă la o școală, dar nu știu ce face acolo, pe ce post lucrează... Aplecându-se asupra caietului, Simona se tot străduia să își continue lectura, dar totul părea inutil. Obsesia acelei voci era mai puternică decât capacitatea ei de a se concentra. Îngrijorarea își strecura colții în sufletul ei. - Ce s-o fi întâmplat
ROMAN , CAP. UNSPREZECE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380192_a_381521]
-
sa asuprită de arderea unor aspirații unice, acolo a găsit poetul credinței tale cerința firească de a-și dezvălui sentimentele care îl leagă de tine ca de o datorie crescută organic în sufletul său. Și dacă vei voi să-ți apleci privirea pe poezia lui și să faci din ea legea destinului său artistic, va trebui să accepți imperativele spirituale ale creației sale poetice. Visează iubirea lui ca pe o speranță ireproșabilă gata să dea viață unei legende adevărate, pentru că numai
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA II de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380273_a_381602]
-
românesc... De unde proverbiala răbdare a românilor, printre altele ilustrată și de faimosul vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme țăranii vroiau cu ardoare pământ, fapt evidențiat de miezoasa scenă din romanul Ion, în care Ion al Glanetașului se apleacă și sărută pământul ca pe o ibovnică; astăzi, pământul tot mai înstrăinat al țării vrea țărani). Dar să-l ferească Dumnezeu pe oricine de furia îndelung răbdătorului român, pornit fie să se răfuiască (mai puțin) cu moșierii autohtoni și (mai
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
căutat din ochi, apoi s-a întors spre șefa, au vorbit, au intrat studenții, parcă am intrat într-o buclă a timpului, doi studenți la masa noastră, el îi îndruma, apoi atingerea ușoară - pe umăr, de data asta -, s-a aplecat să-mi explice ceva... Încremenirea, așteptarea, o aromă mi-a atins nările, am adulmecat-o, m-a privit fix, fără zâmbet, a plecat. Ce cuvinte ar putea să înlocuiască sentimentul atingerii?”; ,, Pe coridor, înainte de a intra în laborator, trece el
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
Asistăm în ultima vreme la o adevărată ofensivă mediatică - ziare, posturi de radio, dar mai ales clipuri la diverse televiziuni - care vrea să ne convingă să ne aplecăm și să culegem miliardele de dolari pe care vrea să ni le ofere o companie, desigur, mare prietenă a României. Pe numele ei Gold Corporation, nume binecunoscut nouă dintr-o bătălie mediatică de acum șase ani privind exploatarea reziduurilor din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94137_a_95429]
-
ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de sânul pământului/aud lucrând Meșterul Manole/ce, încă, modelează țara/pe care o numim/Limba Română.// De bat la porțile cerului/și iau o cană de lut/cu apă/simt sufletul izvoarelor/din adâncurile munților/acolo unde inimile
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
s-au auzit clopotele bisericilor din oraș și atunci părintele a spus cu glas mai ridicat: Hristos a înviat!... și toți i-au răspuns. Din celelalte celule se auzea ca un murmur, cântarea sfântă. În acel moment Tudor s-a aplecat în față ca și când ar fi vrut să se ridice, dar s-a prăvălit la pământ fără ca brațele celor doi să-l poată reține. Marcel a constatat că nu mai avea puls și a făcut tot ce se putea, să-l
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
un fals dosar, în urma căruia avea să capete 21 de ani de muncă silnica. Este o carte pe un subiect amplu și complex. Un subiect de-a dreptul terifiant, termenul, de data aceasta, nefiind nicidecum unul de marketing. s-a aplecat asupra acestei partituri literare, astfel încât să poată nădăjdui că ar putea fi de folos, în aceste vremuri meandrice și neguroase, multora dintre aceia care au auzit, poate, vorbindu-se despre lucruri de felul acesta, dar sigur nu dintr-o astfel
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
se pot trage din învățaturile sale în lume: că ar trebui și noi, în țară, să ne apreciem valorile, să le păstrăm și să le prezentăm ca pe un patrimoniu de valoare, așa cum se face în alte țări. Mă voi apleca acum asupra cărții de jurnalistică a L.O.N. și voi încerca să-mi spun punctul de vedere, influențat de faptul că am cunoscut-o personal pe Lucia (la o conferință organizată de fiica dânsei, Antonia, la Konstanz, în 2005
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
un fals dosar, în urma căruia avea să capete 21 de ani de muncă silnica. Este o carte pe un subiect amplu și complex. Un subiect de-a dreptul terifiant, termenul, de data aceasta, nefiind nicidecum unul de marketing. s-a aplecat asupra acestei partituri literare, astfel încât să poată nădăjdui că ar putea fi de folos, în aceste vremuri meandrice și neguroase, multora dintre aceia care au auzit, poate, vorbindu-se despre lucruri de felul acesta, dar sigur nu dintr-o astfel
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
este bâtul de pescuit, gradat în metri, si care se poate lungi până la zece metri. Îl deschide până la aproximativ cinci metri, îi duce vârful până la nivelul streșini, iar segmental aflat în mână ar trebui să-i indice lățimea acoperișului. Se apleacă spre marginea saltelei zburătoare ca să citească gradația, greutatea lui se deplasează în afara saltelei și tot ansamblu se dezechilibrează. Primarul alunecă de pe salteaua zburătoare a primăriei, cade pe panta acoperișului dinspre curte, o ia la vale cu o viteză amețitoare și
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.13 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378126_a_379455]
-
și băiatul care surprinzându-și partenera lovește cu piciorul în capul celui căzut. Și nu se oprește la o singură lovitură... -Stai, ce faci?...vrei să-l omorî?...mă uimește comportamentul tău pentru că nu te știam așa de violent!... se apleacă și pune mâna la gâtul mortului ca să atingă una din carotide. L-ai omorât, nu mai are puls... - Nu mă nenoroci, ce tot spui tu!...face și el aceeași verificare și constată același lucru. Se repede la ușă și nu
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]
-
acolo și am simțit o durere de cap groaznică. Timp de trei ore, cât am străbătut Polul Magnetic, am avut impresia că cineva mă urmărește din spate, deși nu era nimeni. Eu și colegii mei aveam mereu tendința să ne aplecăm, să nu ne lovim de ceva ca niște obiecte, deși nu era nimic în acel pustiu. Văzîndu-ma speriată, unul a început să râdă și mi-a spus că e normal să ne ferim de ceva invizibil, pentru că acel ceva chiar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
mă interesează un singur lucru, și anume ce a spus colegul meu Ion Marin, cu care, în această privință, mă aflu într-un consens total”. Dovada se făcuse. Darie s-a albit, apoi s-a ridicat după o vreme înfrânt, aplecat de umeri, cum și era de fel, și a vrut să se îndrepte spre birou, dar noi l-am condus, cu bâte, cum a și spus în emisiune cel care produsese dovada, pe poarta ”Adevărului”, fost ”Scânteia”, pe care nu
CÂTEVA PRECIZĂRI LA ”ADEVĂRUL SCÂNTEII” 1 [Corola-blog/BlogPost/93723_a_95015]
-
închina Cu toată viața mea!" Și cum merge-ngândurat Simte că s-a-mpiedicat Și privește uluit La comoara ce-a găsit: Pungă mare de arginți Și aur ce stau cuminți Jos, în praful de pe drum... Parcă-ar da să râdă-acum! Se apleacă cu grăbire Cântărind dintr-o privire Bogăția ce-a picat Când la Domnul s-a rugat! Plin de veselie-acum Pornește din nou la drum Făcând planuri mii și mii Banii spre a-i cheltui... Și cum merge fredonând Doar cu
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
Sau e vocea Domnului? Se trezește ca din vis... El e cel ce a promis!!! Ce-a făcut? Cu nepăsare A trecut în goana mare Pe lângă năpăstuit Nici un ban n-a dăruit! Rușinat se-ntoarce-acum La omul lăsat în drum... Se apleacă și duios Îl ridică de pe jos Îi cuprinde trupul slab Și la drum pornesc debrab... Doi drumeți veneau Și la ce gândeau? Unul mulțumea Domnului așa: "Mulțumesc Părinte bun Că m-ai ridicat din drum Și-ai trimis acest creștin
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
din Pisa ? TRESTIA Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. O bate vântul, care vrea să-i sece Puterea toată. Și ce mult o doare, Că este viața ei, această floare Ce spre abis începe să se-aplece, Sărmană trestie cugetătoare, Crescută pe un țărm de piatră rece. A înțeles acum ce se petrece Pe lumea asta fără de culoare, Știe că pân’ la urmă totul moare, De-aceea-și cată drumul. Va să plece ? Sărmană trestie cugetătoare ! PETALE DE TRANDAFIR
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
neplăcută, în ciuda culorii. - Nu ai voie să omori animalele! - Nu e prima dată când vânez, râse prințul, și apoi, îmi place să am la masă vânat. - Dacă mai vânezi în această pădure, vei fi pedepsit! - Cine spune asta? Tu? Se aplecă brusc și îi fură fetei o sărutare, râzând. Cicoare se dădu înapoi, speriată. Pe locul în care stătuse înainte, iarba se colorase într-un ton ciudat, pe care nu-l cunoștea. Ce culoare era aceea? Ridică privirea spre Prințul Galben
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
LACRIMILE DIN PRUT... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Adun în suflet lacrimile din Prut, ascult voci care grăiesc în suspine, cuvinte românești, un dulce sărut, izvoresc din Basarabia`n mine. Apleacă-ți încet creanga plîngătoare, tu salcie rămasă făr` de mamă! îți simt și inima ce-n mine doare, aud glasul, care-ntruna te recheamă. Tu lasă-ți grijile să curgă-n mine, eu ca să-ți iau durerea, o adun, am
LACRIMILE DIN PRUT… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377267_a_378596]
-
Articolele Autorului CÂT EFORT - ÎN MOARTE - DE A FI FRUMOASĂ cât efort - în moarte - de a fi frumoasă când pădurea-și schimbă chinul în splendoare îți dă mărturie poiana stufoasă: n-a fost răutate - este - deci - Culoare! Crist duios s-apleacă - tot mai des șoptește: „frumos voi trăirăți - frumoși fiți în moarte meritați amurgul - sfântă sărbătoare - ...de cădeți în stele - nimeni nu mai moare...!” în genunchi copacii primesc de la ceruri binecuvântare cu aghesmi de geruri: bucuroși să moară - frumoși în sfințire
TOAMNA APOCALIPTICĂ (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377303_a_378632]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DRUMEȚULE Autor: Mariana Petrache Publicat în: Ediția nr. 2000 din 22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Drumețule, deschide cărarea, Ascultă-mi de departe chemarea.... Se apleacă-n fața noastră marea, Se înspumează cu valuri zarea... Când vii să treci peste secrete hățișuri, Cum ploaia bate-n virgine frunzișuri, Dar ai grijă să nu te rănească pietrișul Mai bine cu luntrea să treci Someșul... Vino în suflet
DRUMEȚULE de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382132_a_383461]
-
Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului POLEN Aleargă toamna frunzele-n pădure, Le răvășește-ntruna pe poteci, Prin vălmășagul lor te văd cum treci, Dar nu știu care gând o să te fure. Spre ruginiu și galben să-ți apleci Privirea, ce de ele să se-ndure. Vor verdele din ochii tăi să-l fure, Dar n-o pot face, dacă pleci și treci. În depărtări îți risipești polenul, Pe care vântu-l duce către floare, Iar cerul nu-și mai
POLEN de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382236_a_383565]
-
locașul cel visat și vede cruci mulțime, De multe feluri și pe-ales, de orișice mărime. Se-apropie de una el, nici mare, dar nici mică, Însă rămâne consternat atunci când o ridică, E crucea prietenului său, o lasă și se-apleacă Să ia o alta, dar cu gând, desigur, ca să-i placă. O luă pe cea mai mică dar, când se uită ce scrie, Văzu al său nume gravat, frumos, pe o tăblie, Privi în jur uimit apoi, când se-aplecă
CRUCEA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382287_a_383616]
-
apleacă Să ia o alta, dar cu gând, desigur, ca să-i placă. O luă pe cea mai mică dar, când se uită ce scrie, Văzu al său nume gravat, frumos, pe o tăblie, Privi în jur uimit apoi, când se-aplecă spre cruce Se rușină căci o putea ușor să o apuce. Îngenunchie să ceară milă lui Dumnezeu Preasfântul, Să-l ierte pentru răzvrătire! Și preamărind Cuvântul, Ținându-și crucea strâns la piept, cânta o melodie: Slăvit să fie Domnul meu
CRUCEA de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382287_a_383616]
-
Dată la cules în noiembrie 1963, această nouă culegere nu diferă mult de prima. Piesa de deschidere, din 1961, "Zboruri de dragoste" (devenită ulterior "Asonanțe") aduce, parcă, o mai marcată preocupare pentru formă: De-atâtea zboruri, zarea se mutase lin aplecându-se sub arcuri vii, cu arbori, temple, râuri, case, iar noi umblam pe frunze străvezii pe-un drum pornit și el spre miază-zi. Și totu-n jurul meu era în pantă, și chipul tău îmi nălucea abia prin trecerea de
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]