704 matches
-
regim. "Salazar are un singur defect, că nu e nemuritor!", îmi spunea un integralist de seamă. Ce va urma acestui regim dictatorial care a transformat sufletul și înfățișarea Portugaliei? O reîntoarcere la haosul democratic sau o monarhie integrală, singura - pretind apologeții ei - care ar putea duce mai departe revoluția lui Salazar?!... În ceea ce privește opiniile personale ale lui Salazar, e greu de spus dacă ele sunt republicane sau monarhiste. Salazar urmărește, înainte de toate, unirea familiei portugheze. Dacă, această unire e periclitată printr-o
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
absurditatea acestui scenariu. Moartea lui Isus nu este doar afirmată (sau cel puțin presupusă) în toate scrierile Noului Testament și în creștinismul timpuriu, ea este atestată și de scriitorii evrei și romani antici. Josephus Flavius, istoric evreu din primul secol, apologet și supraviețuitor al răzvrătirii catastrofale împotriva Romei (66-70 d.C.), afirmă că, fiind acuzat de autoritățile iudaice, Isus a fost condamnat la moartea pe cruce de către Pilat (Antichități iudaice 18.63-64). Conform istoricului roman Tacitus, „Crestus [...] a suferit pedeapsa cu moartea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
-i indica numele și pedeapsa, ce urma mai apoi să fie pus deasupra crucii (cf. Suetonius, Caligula 32.2; Dio Cassius 54.3.6-7). Această pedeapsă crudă se va abate mai târziu și asupra creștinilor. În secolul al IV-lea, apologetul și istoricul Bisericii Eusebiu ne povestește de un anume Attalus Creștinul, care „a fost purtat în jurul amfiteatrului cu o pancartă înaintea lui pe care era scris în latină « Acesta este Attalus, Creștinul»” (Istoria bisericească 5.1.44). În mod normal
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
un fel de bâz exogen Lumii de Sus, necum ozenistic, necum necum. Cutremurat de viziunea apocaliptică și de urmările care puteau să urmEeze, Acachie scăpă smochina din gură. Urmă gestul, acțiunea care avea să fie în vecii vecilor evocată de apologeți. Citat: “Ca un Leu neînfricat, Cuviosul Acachie ridică palma sa binecuvântătoare și iluminat își trase o scatoalcă pe dea dreapta obrazului său. Aici se eterniză pour toujour nenorocita de muscă, semn indubitabil al biruinței binelui asupra răului”. În lumea de
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cât și a autorilor în chestiune, care nu țin cont aproape deloc de acestea. Proiectând asupra istoricului dorința de a dovedi o teză cu ajutorul istoriei, coroborați în aceasta de modernele filosofii ale „suspectului”, acești autori văd în el numai un apologet, nevrând să înțeleagă că nu se poate vrea altceva decât demonstrarea unei teze, și că cercetarea istorică reclamă efortul de a nu începe de la propriul punct de vedere și de la propriile concepții. Într-adevăr, aceștia par să creadă că fiecare
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
a făcut datoria, care nu era aceea de a dovedi o teză, ci aceea de a pune în lumină sensul real al faptelor istorice. Istorici „obiectivi” ar fi numai cei ale căror concluzii contrazic ortodoxia. Dar dacă atunci nu sunt apologeți, nu ar putea fi contra-apologeți, ceea ce înseamnă același lucru, presupunând și aceștia o teză preconcepută? A tinde să se mențină o teză considerată ca fiind transmisă de tradiție, sau a vrea cu orice preț să se răspundă nevoilor contemporanilor, nu
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
este permisă în cazul așa numit „privilegiu paulin” și datorită efectului Renașterii, după extensiile lui „petrine”. În consecință, nu este necesar să se deformeze istoria primelor secole cu scopul de a le adapta reformelor prognosticate pentru secolul al XX-lea. Apologeții, în sensul adevărat al termenului, sau contra-apologeții, pot fi la fel de vinovați: o preocupare prea mare pentru actualitate, atât pentru a arăta continuitatea, cât și discontinuitatea cu trecutul, nu poate decât să falsifice cercetarea istorică. Iar dacă istoria este falsificată, cum
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
radicale demonstrează separatismul care dezbină societatea umană. Liberalii vor să știe doar „de ce nu putem trăi împreună în pace.” Există chiar și o Cartă a drepturilor la existență pentru mișcarea favorabilă roboților și care adună laolaltă pe cei care sunt apologeții acestei idei a libertăților roboților. Jill l-a întâlnit pe John la un muzeu care prezenta o retrospectivă Picasso. John era robot-custode al unui muzeu și se ocupa de tururile de vizitatori în scop educațional. Jill descoperise că opiniile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
instrument de exploatare a cunoștințelor) Lumea în 2020 Vezi de asemenea, America, viitorul; China, viitorul; climatul, viitorul; alimentarea cu energie a viitorului; globalizarea, viitorul; individul, viitorul; economia inovațiilor; medicina asigurării longevității; securitatea viitorului; știința bizară; forța de muncă, viitorul Extropienii [apologeții influenței cuceririlor științifice] n.tr. ExxonMobil FARC Feinstein Dianne (senator) „50 Best Companies for Minorities” Fin Fin on Teo, The Magic Planet (joc) [Fin Fin pe Teo, planeta magică ] n.tr. Fitness, medician asigurării longevității Hrană și climă Henry Ford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
orientări apt să trieze corespunzător o producție literară eterogenă: faptul devine alarmant chiar pentru unii simboliști. N. Iorga, G. Ibrăileanu, M. Dragomirescu, Ilarie Chendi, Ion Trivale erau, în forme diferite, adepți ai tradiționalismului ruralizant și/sau adversari ai modernității „înstrăinate”. Apologet declarativ al „poeziei orașelor” și al „sufletului nou în literatură”, mentorul Vieții noi, Ovid Densusianu era un academist neoclasic, fără prea mult simț estetic; discipolul său, Pompiliu Păltînea, excelează prin confuzie în materie. Critic universitar morganatic, fără antene pentru actualitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fapul divers suprarealist „Cățeaua bragagiului”, o altă proză a sa din Urmuz (despre aventurile erotice și sfîrșitul sordid al unei cățele). Poetica imagismului „integralist” și „unist” - o poetică a eliberării miraculosului vizual, - ilustrată de Ilarie Voronca („miliardarul de imagini” și apologetul „imaginațiunii” nu este doar un adept al „pictopoeziei”, ci și al cinepoeziei), Stephane Roll, B. Fondane, Sașa Pană și ceilalți, datorează mult fascinației noii arte, ca și reportajele de mai tîrziu ale lui Bogza. Din păcate, nu există nici un experiment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mediază accesul critic în intimitatea acestui tip radical novator de literatură. Acolo unde alții văd mai ales dizarmonia și fronda superficială, el sesizează, atent și comprehensiv, armonii compoziționale și note de profunzime. Un critic interbelic de poezie „nouă” și un apologet urmuzian: Lucian Boz Rolul de asimilatori și diseminatori al unor critici „de plan secund” în impunerea avangardei literare românești nu trebuie ignorat. Un caz relevant este cel al lui Lucian Boz. Deși apărut abia în 1935 - la Editura Vremea - volumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poésie moderniste, lui même poéte par sa sensibilité et par sa tournure spirituelle. În fapt, Lucian Boz a fost primul critic autohton care a văzut în Urmuz un creator de prim-plan. El s-a numărat de la bun început printre apologeții urmuzieni, autorul lui Algazy & Grummer apărîndu-i ca un indice absolut de modernitate, un „precursor” comparabil, prin destin și profunzime exploratorie, cu Rimbaud și Eminescu. Seria de comentarii critice publicate, în primăvara anului 1930, în Facla despre inaugurarea, la București, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o vîrstă tînără ș.a.m.d. îi vor asigura lui Urmuz o aură postumă în care tot mai mulți emuli nonconformiști își vor proiecta reprezentările mitizante, impregnate de aerul „anilor nebuni”. Ar fi eronat să vedem în el - asemenea atîtor apologeți - un precursor absolut al noilor orientări artistice din veacul al XX-lea. Reprezentanți ai comicului absurd și ai poeticii nonsensului existau de mult în literatura europeană: limerick-urile lui Edward Lear, fanteziile lui Lewis Carroll, fumismele lui Charles Cros, Alfred Jarry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și intuițiile descendenților avangardiști, care au pus cîteva accente exacte și prompte acolo unde critica „oficială” a ezitat ori s-a menținut, cu puține excepții, la suprafața textelor” (Ion Pop, Avangarda în literatura română, Ed. Minerva, 1990). În calitate de mărturisitori și apologeți, tinerii poeți „revoltați” au alimentat și, într-un fel, au orientat receptarea critică prudent-conservatoare... La început mefienți, criticii de prim-plan (Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu) sînt, treptat, convertiți. Din rîndul lor se va desprinde primul „canonizator” autentic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
coordonate îl vom regăsi, după Primul Război Mondial, la avangardiști cosmopoliți și la unii ortodoxiști din cercul revistei Gîndirea, la reprezentanți ai „tinerei generații” și la post-maiorescieni atipici precum G. Călinescu, la apărători ai tradiției bizantine (N. Iorga) și la apologeți ai substratului arhaic traco-get sau neolitic (Dan Botta, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Vasile Lovinescu, Mircea Vulcănescu ș.a.), ai ur-balcanismului (I. Barbu) și ai autohtonismului ortodoxist și antimodern (Nae Ionescu), sub forma complexului de inferioritate sau de superioritate; întreaga dezbatere interbelică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care au produs victime între manifestanții din Piața Universității, în după-amiaza zilei de 21 decembrie). Dar, pentru o mai bună înțelegere a rolului Armatei în decembrie 1989, voi prezenta lucrările care se ocupă în mod aparte de această chestiune, prin intermediul apologeților și simpatizanților Armatei (sau prin vocile unor lideri ai Armatei în decembrie 1989) ori, dimpotrivă, prin intermediul criticilor care contestă puritatea morală a Armatei în cadrul evenimentelor din decembrie 1989 și acuză Armata de zel în reprimare și iresponsabilitate. Generalul Ștefan Gușe
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu pot avea, pentru inima încredințată, decât o singură adresă: Vestea cea bună a lui Hristos. Un ochi îndrăgostit vede anticiparea Revelației nu doar în vechile Scripturi, ci „în tot pământul” și până „la marginile lumii” (Ps. 18,4). Primii apologeți au privit cu atenție, simpatie și discernământ tezaurul cultural al altor popoare, au contemplat natura sau creația umană din aceeași dorință de a descoperi sensul și raționalitatea transfigurată a Cuvântului divin. Pentru că sunt ordonate pe axul proclamației pascale, trecute prin
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
registru fiziologic, ci și cu un aer de indignare adoptat mai târziu de unii moraliști creștini. Împreună cu Soranus din Efes (sec. al II-lea d.Hr.), Aretaeus din Capadocia (sec. al II-lea d.Hr.), de pildă, este un entuziast apologet al virtuților cumpătării (enkrateia)2. Cel puțin în privința bărbatului, efectele abstinenței sunt întărirea voinței, determinare și curaj în acțiuni și o superioritate generală față de cei înrobiți pasiunilor. Dacă nu reușește nimic mai mult, înfrânarea întărește măcar autonomia politică a individului
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de natură egocentristă) asupra dezvoltării economice, filosofie - fundament al statutului UE; - pledoarie pentru guvernarea mondială, ca soluție la marile probleme ale societății umane mondiale; - globalizare mai blândă a economiei, prin includerea reprezentanților mișcărilor antiglobalizare în masa imensă de decidenți și apologeți ai procesului de globalizare. Este o abordare interesantă, cu soluții corecte pe relația om-mediu-economie, dar într-un cadru conceptual care vrea să prefigureze lumea de mâine - o lume globalizată, premisă la conceptul de sat global propus de Marshal McLuhan în
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
afirmă că, cu cât scad resursele energetice activate, cu atât oboseala organelor care lucrează este mai mare. După teoria toxinelor (altă teorie a grupului humoral-locale), mecanismul fundamental al oboselii este pus pe seama acumulării de substanțe toxice. În decursul activității, afirmă apologeții săi (Gulak, 1976; Jakowiev, 1981), se creează toxine, care provoacă apariția oboselii și antreneză o reducere a eficacității. Cu cât cantitatea de substanțe toxice produse în organele active crește și cu cât acestea sunt mai lent eliminate, cu atât mai
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
original, in dialectul calabrez (n.t.) 11 Tommaso d'Aquino (1225-1274), călugăr dominican italian, numit de contemporani Doctor Angelicus, autor al operei fundamentale pentru catolicism Summa theologiae (n.t.) 12 Tertullian (155 230 d. Ch.) , scriitor berber, originar din Cartagina, apologet creștin de limba latină (n.t) 13 în original, în dialectul calabrez (n.t) 14 Titus Lucretius Carus (99-55 a.C.), poet și filosof roman, cunoscut mai ales prin poemul de inspirație epicureică De rerum natura (n.t.) 15 BernardinoTelesio (1509-1588
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
afla în fața cuiva care ar insulta patria îngrozitor, cutremurând cele mai sfinte simțiri ale mele, n-aș fi sigur că mă pot stăpâni. (Gazeta favorabilă nota la această frază aplauze furtunoase în sală, în timp ce gazeta defavorabilă, calificând pe Pomponescu drept apologet improvizat al crimei, observa că o încercare timidă de a aplauda a unui individ a fost strivită de tăcerea semnificativă și disprețuitoare a publicului.) Astăzi simțământul de nație a scăzut atât de mult la unii politicieni, încît fenomenul îngrijorării din partea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui în timp scurt mai mulți călugări, pe care i-a îndrumat timp de cinci ani. În anii 1330 au avut loc importante evenimente în viața Bisericii de Răsărit, în urma cărora Sf. Grigorie a fost plasat printre cei mai importanți apologeți universali ai ortodoxiei, fiind foarte renumit ca profesor al isihasmului. Sf. Grigorie a făcut multe minuni în cei trei ani dinaintea morții sale, vindecănd mulți bolnavi. În ajunul morții sale, Sf. Ioan Gură de Aur i-a apărut într-o
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
a o controla (Hemingway: tatăl său se sinucisese, iar mama lui Îi trimite arma, un Smith and Wesson, Însoțită de o prăjitură cu ciocolată!). Fiecare din aceste motivații, mai mult sau mai puțin conștiente În mintea sinucigașului, Își găsește imediat apologeții. «Jupiter nu putea să vadă nimic mai frumos pe pământ decât sinuciderea lui Cato», scrie cuprins de-o frenetică admirație Seneca. Și totuși, această moarte voluntară, cea mai glorioasă din istoria Occidentului, s-a alterat de atâtea confuzii, de atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]