1,211 matches
-
dar și de noul redactor, N. Davidescu, în foiletonul Structuralitatea judaică a presei. Concomitent, vechii colaboratori simpatizanți ai dreptei își intensifică prezența, îndeosebi prin critica neajunsurilor democrației în genere, ca și prin afirmarea unui naționalism mai mult ideal ori prin apologia „jertfei”. Notabile sunt câteva intervenții, în ianuarie 1938, ale lui Mircea Eliade (Noua aristocrație legionară, Provincia și legionarismul), urmare - va spune autorul lor mai târziu - a fascinației exercitate de Nae Ionescu, a unei solidarizări cu colegii de generație, precum și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
asumă și un caracter academic. Ca timp, organizarea catehumenatului, corespunde cu sfârșitul primei jumătăți a secolului al doilea creștin. Mărturii clare despre aceasta ne dă Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, care afirma și existența a două categorii de catehumeni. În Apologia I, capitolul LXI, Sfântul Iustin Martirul și Filosoful spunea: „Toți cei ce s-ar încredința și ar crede că lucrurile acestea învățate și propovăduite de noi sunt adevărate și care făgăduiesc că vor putea trăi așa, sunt învățați să se
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
sufletul în trup, aceea sunt creștinii în lume. Sufletul este răspândit în toate mădularele trupului, iar creștinii în toate orașele lumii (...). Într-o atât de mare ceată i-a rânduit Dumnezeu, că nu le este îngăduit s-o părăsească”. În Apologia I a Sfântului Iustin Martirul și Filosoful, la cap. al IV-lea, se spune: „Pentru că, dacă nu ține seama de numele cu care suntem caracterizați, ar însemna că noi suntem cât se poate de buni. Dar, pentru că noi nu socotim
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ea este realizată. Acest spirit este legat de ținta ei care este iubirea. Începând cu partea a șasea a capitolului al treilea (Dragostea este „ținta poruncii”) și continuând cu capitolul al IV-lea și al V-lea, se face o apologie a iubirii într-o manieră tipic augustiniană, care și-a pus vizibil amprenta asupra școlilor biblice din Apus și asupra întregii literaturi creștine catolice. Odată cu capitolul al VII-lea, se trece la zidirea metodei învățământului religios. Evlavia, treaptă din concepția
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
la fenomenologie. Aceeași atitudine este în întregime cuprinsă în ideea atât de scumpă gânditorului alexandrin că nu există numai ideea de om, ci și ideea de Socrate. 10 E vorba aici de o comparație de fapt și nu de o apologie a umilinței. Omul absurd este contrariul omului împăcat. 11 Cantitatea face uneori calitatea. Dacă e să cred în ultimele precizări ale teoriei științifice, întreaga materie este constituită din centri de energie. Cantitatea lor mai mult sau mai puțin mare face
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de asemenea, reminiscențe ale aceluiași fond mitologic. Analiza poeziei populare îl determină să constate varietatea acesteia și strânsa ei legătură cu viața. Activitatea lui S. în domeniul focloristicii țintește concomitent să argumenteze romanitatea poporului român și drepturile sale naționale. SCRIERI: Apologie. Discusiuni filologice și istorice maghiare privitoare la români, Cluj, 1879; Renașterea limbei românești în vorbire și scriere, I-III, Cluj-Gherla, 1879-1885; Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 185; Autobiografie, TR, 1897, 8, 9; Chendi, Scrieri, 152-153; Dumitru Pop, Grigore Silași folclorist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
atât în perpetuarea patriarhatului, cât și în deconstrucția acestuia"34. Modelul postmodern al femeii independente nu este foarte bine văzut, mai ales în unele medii sociale și în unele regiuni ale țării. Factorii socializatori transmit mesaje contradictorii, ideologia familială și apologia maternității (presiunile sociale pentru a fi "o bună mamă" sunt foarte prezente, la fel ca și preferințele femeilor pentru această paradigma socio-culturală35) coabitează cu ideologia "feminității atractive" și a "masculinității de succes". Identitatea femeilor în România este strâns legată de
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
referă doar la un tip de mișcare fizică, ci arată și că astfel de mișcări contravin unei legi. În absența unei legi care să interzică această conduită, crede Pufendorf, nicio acțiune nu ar mai fi considerată adulter 116. Hobbes face apologia supunerii necondiționate, considerând-o tributul necesar pentru asigurarea păcii sociale. Fundamentul legii stă numai în voința suveranului legislator, care edictează, interpretează, schimbă și suprimă legile. Sursa autorității este forța, pentru că "pactele fără sabie nu sunt decât cuvinte"117. El susține
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
convingător că acest țel nu ar putea fi asigurat prin calea compromisului, presupunând, desigur, că și cealaltă parte va accepta o abordare rațională. Ar mai fi de semnalat un fenomen deosebit de pervers, și anume disprețul față de rațiune însoțit de o apologie a rațiunii care nu rareori invocă mesajul filosofiei luminilor. Ceea ce disting ideologia și practica regimurilor comuniste este preocuparea obsesivă pentru justificarea deciziilor și acțiunilor politice prin temeiuri de natură rațională, „științifică”, concomitent cu respingerea și reprimarea exigenței fundamentale a raționalității
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-lea, fără să mai facă nici o confuzie cu geții. Este posibil ca Iordanes să nu-l fi citit nici pe Cassius Dio, nici pe Ammianus și „rezumând scrierea lui Cassiodor, fără multă ordine nici simț literar, Iordenes urmărește să facă apologia neamului amalilor din care se trag ostrogoții și vizigoții și să arate că mărirea goților nu poate veni decât în unirea lor cu romanii” . Cu Iordanes se intră în perioada spaniolă a mitului dacic, după ce vizigoții împreună cu alți germanici și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Chiar dacă cele trei metode de decodaj și reprezentare a procesului de codificare se sprijină și se verifică unele pe altele, ele sunt distincte. Marx, Nietzsche și Freud sunt greșit interpretați în scolastica epigonilor: economism și conștiință reflex (Lenin), biologism și apologie a violenței (naziști), psihiatrie î l'americaine și pansexualism simplist. Cea mai bună critică a acestor hermeneutici negative o putem face folosind 102 103 cele spuse de Hegel, apropo de viziunea morală a lumii și de conștiința care judecă. Această
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
industrială, prin care le cere concitadinilor să se solidarizeze cu protestatarii brașoveni. A doua zi, atât disidenta, cât și Horațiu Iuhas sunt arestați. Acuzele ce i se aduceau Doinei Cornea erau de „propagandă Împotriva orânduirii socialiste și instigare publică și apologia infracțiunilor”. Horațiu Iuhas a fost reținut pentru complicitate. După cum reiese dintr-un raport intern, agenții Securității au recuperat jumătate din cele 160 de manifeste pe care le-au răspândit cei doi. Deși ofițerii de la Cluj cunoșteau numărul real al biletelor
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
și inaugurarea unei lungi perioade de instabilitate și pauperitate accentuată (din 1975 până în prezent). Venirea la putere a lui Saddam Hussein în Irak în 1979 și a colonelului Moammer el-Ghadaffi în Libia în 1969 erau privite drept megaevenimente din perspectiva apologiei propagandistice din statele respective, în timp ce la scară regională pot fi catalogate ca mezoevenimente (prin evaluarea stărilor conflictuale pe care le-au creat cu vecinii), iar la scară globală drept microevenimente regretabile care au deranjat, sau după caz, au aranjat traiectoria
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
textualista a universului vizionar blakean riscă să rateze tocmai complexitatea acestuia, care se desfășoară dincolo de frontierele finite ale operei. Blake trăiește într-o epocă în care valorile raționaliste sunt permanent zguduite, fiind înlocuite de altele noi, acestea din urmă făcând apologia forțelor obscure ale naturii, inspirației și imaginației. Zeitgeist-ul revoluționar al secolului al XIX-lea subminează și chiar ia în derâdere cuceririle precedentei Epoci a Luminilor, al cărei incipit poate fi detectat în opera unor René Descartes, David Hume sau John
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
an Arbitrary Dictator" (E: 617)34. În timp ce profetul este subiectul indiscutabil al experienței vizionare, ar trebui să reținem că "viziunea" trebuie înțeleasă denotativ, nu conotativ. Astfel, în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds, care constituie, în sine, o apologie persuasiva, Blake se plasează într-o tradiție ilustra de predecesori infailibili, care, în corpore, elogiază caracterul veridic al actelor vizionare: "Plato was în Earnest. Milton was în Earnest. They believd that God did Visit Mân Really & Truly" (E: 658). De
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fericită și de liniștire. (d) Opera încheiată îi este atat de nefamiliară și de surprinzătoare poetului, încât îi pare a fi fost scrisă de altcineva" (1971, p. 189). La prima vedere, pare plauzibil să afirm că Blake face, în teorie, apologia fiecăruia dintre aceste patru principii, iar mărturiile celor apropiați ne plasează pe aceeași direcție de interpretare: compunerea marilor sale poeme este bruscă și spontană; involuntara și automată; starea de spirit a eului creator este extatica.112 Alicia Ostriker observa că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
-l conduce pe Blake să formuleze concluzia inevitabilă: "A Poet a Painter a Musician an Architect: the Mân / Or Woman who is not one of these is not a Christian" (E: 274)137. În toate aceste exemple selectate, Blake face apologia comuniunii dialogice dintre antropic și divin prin medierea religiei. Ideea că Biblia este un mijlocitor al contemplației se regăsește și în poezia lui Friedrich Hölderlin. În Patmos, apare același scenariu blakean al oamenilor înnobilați de codul sacru, care acționează deopotrivă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
că întreaga Weltanschauung gnostica pe care se bazează dualismul blakean este una organică, însă nu este mai puțin adevărat că aceasta se servește de numeroase tratate religioase sau pilde morale. În Annotations to Lavater's Aphorisms on Mân, Blake face apologia unei ființe umane schizoide, în care principiul binelui are o certă ascendentă față de cel al râului: "Mân is a twofold being. one part capable of evil & the other capable of good that which is capable of good is not also
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poetice, Milton și Los/Blake, și oferind reflecții profunde asupra naturii artei, Milton este, în opinia mea, un manifest estetic, formulat în apărarea autonomiei procesului de creație 198. Epos-ul blakean constituie o pledoarie pentru imaginația dezlănțuita, ca și o apologie a inspirației reale, fiindcă acestea sunt facultățile care stau la baza tuturor manifestărilor artistice. În A Descriptive Catalogue (1809), text redactat că introducere la o expoziție extrem de importantă, Blake concepe două categorii negative de oameni. Astfel, unii sunt descalificați din
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ruins" (E: 139). În Book the Second, sub finem, Milton renunța la propriul ego, simbolizând eroarea și, implicit, figură lui Satan, pentru a îmbrățișa artă adevărată, ca produs al forței conjugate a inspirației și a imaginației. Discursul său este o apologie estetică perfectă, un exemplu de retorica bine instrumentata, care are în centru diferența dintre artefacte vizionare și non-vizionare, deci dintre afflatus și labor. Ideea care subîntinde frazele este aceea că artistul suprem trebuie să fie complet lipsit de ego, fiindcă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ar fi înclinat spre erudiție sau pentru a se pune în valoare pe sine ori talentul său literar. El descifrează în succesiunea secolelor realizarea unui proiect divin pe care se sprijină credința sa și care îi furnizează argumente pentru o apologie a religiei: pentru a-i cîrmui pe oamenii încăpățînați și trufași, Dumnezeu trimite persoane cu calități excepționale precum Constantin sau Clovis, îi avertizează prin vise și minuni pe regii care sînt ispitiți să se îndepărteze de El și îi pedepsește
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din părinți creștini și, rămas orfan la o vîrstă fragedă, s-a mutat la Alexandria. Ieronim relatează că Rufin se lăuda că asistase la lecțiile lui, afirmație respinsă de Ieronim însuși, conform căruia Teofil n-ar fi ținut lecții niciodată (Apologia contra lui Rufin III, 18). în rest, cea mai mare parte a informațiilor despre viața sa provin din istoriile ecleziastice scrise de Socrate, Sozomen, Teodoret și Nichifor Calist, ca și din Dialogul despre viața Sfîntului Ioan Gură de Aur al
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de altfel, violența replicii ne face să ne gîndim că existau realmente niște divergențe acolo, deoarece Pulcheria, cel puțin, trecuse deja de partea lui Chiril. Oricum, acesta, întors la Alexandria după conciliul de la Efes, s-a grăbit să redacteze o Apologie a împăratului în care respingea acuzația că a vrut să producă dezbinări la curte, afirmînd că a acționat astfel pentru că, în calitate de preot, considera că e de datoria lui să le arate credincioșilor temeiurile dreptei credințe și să se opună atacurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
tendință antiohiană, foarte nemulțumiți de cele douăsprezece anatematisme din noiembrie 430. La cererea lui Nestorie, Ioan de Antiohia îi rugase pe Andrei din Samosata și pe Teodoret al Cyrului să combată anatematismele. Chiril i-a replicat celui dintîi într-o Apologie contra episcopilor orientali (în numele cărora vorbise Andrei, care trăia în Antiohia), iar celui de-al doilea într-o Epistolă către Evoptsios în care dezaprobă confutați celor douăsprezece teze de către Teodoret (Evoptsios, episcop de Ptolemais, în Pentapolis, îi trimisese lui Chiril
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Unigeniti dialogus, De recta fide ad principissas (etc.), Oxonii, 1877 (retip. Culture et civilisation, Bruxelles, 1965), pp. 1-153. Despre dreapta credință ad Dominas: ACO I, 1, 5, pp. 62-118. Despre dreapta credință ad Augustas: ACO I, 1, 5, pp. 26-61. Apologia împăratului: ACO I, 1, 3, pp. 75-90. Apologia contra episcopilor orientali: ACO I, 1, 7, pp. 33-65. Apologia contra lui Teodoret (= Epistola către Evoptsios): ACO I, 1, 6, pp. 110-146. Explicarea celor douăsprezece capitole: ACO I, 1, 5, pp. 15-25
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]