22,053 matches
-
aportul social este răspunzător de daunele pricinuite”. Indiferent de obiectul aportului, dacă asociatul nu a respectat termenele de efectuare a aportului și, prin aceasta, a cauzat societății anumite prejudicii, el este obligat la plata de despăgubiri, în condițiile dreptului comun. Aporturile asociaților trebuie privite nu numai în individualitatea lor, ci și în totalitatea acestora. Aceste aporturi reunite formează capitalul social al societății și totodată, ele constituie elemente ale patrimoniului societății. Capitalul social și patrimoniul societății sunt două concepte strâns legate între
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
respectat termenele de efectuare a aportului și, prin aceasta, a cauzat societății anumite prejudicii, el este obligat la plata de despăgubiri, în condițiile dreptului comun. Aporturile asociaților trebuie privite nu numai în individualitatea lor, ci și în totalitatea acestora. Aceste aporturi reunite formează capitalul social al societății și totodată, ele constituie elemente ale patrimoniului societății. Capitalul social și patrimoniul societății sunt două concepte strâns legate între ele, dar nu trebuie confundate. Prin capital social al unei societăți comerciale se înțelege expresia
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
social al societății și totodată, ele constituie elemente ale patrimoniului societății. Capitalul social și patrimoniul societății sunt două concepte strâns legate între ele, dar nu trebuie confundate. Prin capital social al unei societăți comerciale se înțelege expresia valorică a totalității aporturilor asociaților care participă la constituirea societății. Capitalul social mai este denumit și capital nominal. Capitalul social are o dublă semnificație: contabilă și judiciară. Semnificația contabilă a capitalului social constă în aceea că el nu are o semnificație reală, concretă ci
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
dublă semnificație: contabilă și judiciară. Semnificația contabilă a capitalului social constă în aceea că el nu are o semnificație reală, concretă ci reprezintă o cifră convenită de asociați. În bilanțul societății, capitalul social apare evidențiat la pasiv, deoarece el reprezintă aporturile asociaților care, la dizolvarea societății, trebuie restituite. În schimb, bunurile efective care constituie aporturile asociaților figurează în activul bilanțului, întrucât ele aparțin societății. Semnificația juridică constă în aceea că el constituie gajul general al creditorilor societății. Datorită rolului său de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
el nu are o semnificație reală, concretă ci reprezintă o cifră convenită de asociați. În bilanțul societății, capitalul social apare evidențiat la pasiv, deoarece el reprezintă aporturile asociaților care, la dizolvarea societății, trebuie restituite. În schimb, bunurile efective care constituie aporturile asociaților figurează în activul bilanțului, întrucât ele aparțin societății. Semnificația juridică constă în aceea că el constituie gajul general al creditorilor societății. Datorită rolului său de gaj general al creditorilor societății, capitalul social este fix pe toată durata societății. El
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
destinației sale capitalul social este intangibil, adică nu poate fi folosit pentru plata dividendelor către asociați. Având rol de gaj general al creditorilor, capitalul social trebuie să fie real, aceasta impune intrarea efectivă în patrimoniul societății a bunurilor care constituie aporturile asociaților (exclus aporturile fictive), precum și asigurarea în permanență în patrimoniul societății a unor bunuri a căror valoare să nu fie mai mică decât capitalul social. Cu privire la capitalul social, legea face distincție între capitalul social subscris și cel vărsat. Capitalul subscris
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
social este intangibil, adică nu poate fi folosit pentru plata dividendelor către asociați. Având rol de gaj general al creditorilor, capitalul social trebuie să fie real, aceasta impune intrarea efectivă în patrimoniul societății a bunurilor care constituie aporturile asociaților (exclus aporturile fictive), precum și asigurarea în permanență în patrimoniul societății a unor bunuri a căror valoare să nu fie mai mică decât capitalul social. Cu privire la capitalul social, legea face distincție între capitalul social subscris și cel vărsat. Capitalul subscris reprezintă valoarea totală
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
precum și asigurarea în permanență în patrimoniul societății a unor bunuri a căror valoare să nu fie mai mică decât capitalul social. Cu privire la capitalul social, legea face distincție între capitalul social subscris și cel vărsat. Capitalul subscris reprezintă valoarea totală a aporturilor pentru care asociații s-au obligat să contribuie la constituirea societății. Capitalul subscris coincide cu capitalul social. Capitalul vărsat este valoarea totală a aporturilor efectuate și care au intrat în patrimoniul societății. În anumite cazuri, legea stabilește condiții privind vărsarea
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
legea face distincție între capitalul social subscris și cel vărsat. Capitalul subscris reprezintă valoarea totală a aporturilor pentru care asociații s-au obligat să contribuie la constituirea societății. Capitalul subscris coincide cu capitalul social. Capitalul vărsat este valoarea totală a aporturilor efectuate și care au intrat în patrimoniul societății. În anumite cazuri, legea stabilește condiții privind vărsarea capitalului: în cazul societății pe acțiuni și în comandită pe acțiuni, la constituirea societății, capitalul vărsat de fiecare acționar nu va putea fi mai
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
juridică a societății: - părți de interes, în cazul societății în nume colectiv și a societății în comandită simplă; - părți sociale, în cazul societății cu răspundere limitată; - acțiuni, în cazul societăților pe acțiuni și în comandită pe acțiuni. Asociații dobândesc în schimbul aportului un număr de părți de interes, părți sociale sau acțiuni corespunzător valorii aportului fiecăruia (art. 7 și 8 din Legea nr. 31/1990). Patrimoniul societății este compus din totalitatea mijloacelor fixe și circulante ale acesteia. înregistrarea societăților comerciale cu investiții
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
a societății în comandită simplă; - părți sociale, în cazul societății cu răspundere limitată; - acțiuni, în cazul societăților pe acțiuni și în comandită pe acțiuni. Asociații dobândesc în schimbul aportului un număr de părți de interes, părți sociale sau acțiuni corespunzător valorii aportului fiecăruia (art. 7 și 8 din Legea nr. 31/1990). Patrimoniul societății este compus din totalitatea mijloacelor fixe și circulante ale acesteia. înregistrarea societăților comerciale cu investiții străine Competența privind înmatricularea societăților comerciale aparține Oficiului Registrului Comerțului în a cărui
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
art. 14 din Legea nr. 91/1990). Legea prevede că cererea de înmatriculare trebuie însoțită și de următoarele acte: a) actul sau actele constitutive în formă autentică; b) dovada efectuării vărsămintelor, în condițiile stabilite în actul constitutiv. Dovadă care atestă aportul asociaților și implicit, existența capitalului social vărsat. O atare dovadă se face prin documente emise de bănci; c) actele ce fac dovada proprietății bunurilor care fac obiectul aportului în natură. Aceste acte pot fi acte de vânzare-cumpărare, donații, brevete de
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
dovada efectuării vărsămintelor, în condițiile stabilite în actul constitutiv. Dovadă care atestă aportul asociaților și implicit, existența capitalului social vărsat. O atare dovadă se face prin documente emise de bănci; c) actele ce fac dovada proprietății bunurilor care fac obiectul aportului în natură. Aceste acte pot fi acte de vânzare-cumpărare, donații, brevete de invenție, contract de concesiune, etc. În cazul bunurilor imobile, trebuie anexat și certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate; d) actele constatatoare ale operațiunilor încheiate în contul
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
plătite statului gazdă prin utilizarea prețurilor de transfer, redevențelor și prin alte mecanisme. Contribuții pozitive apar numai în faza de maturitate a investiției și constau în taxe și impozite plătite de noii contribuabili - agenți economici și salariați. Dimensiunea cantitativă a aportului de capital al fluxurilor de investiții străine directe este exprimată de raportul procentual dintre fluxurile de investiții străine directe primite și formarea brută a capitalului fix. Investițiile străine suplimentează capitalul intern fix atunci când se realizează „pe loc gol” conducând la
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
și Duda (în cuprinsul Depresiunii Huși), cât și în regiunile vecine dinspre nord - vest (în apropiere de satul Dolhești) și în cele din sud - vest (la Șchiopeni și Târzii). În perioadele următoare (perioada metalelor, Antichitate, Evul Mediu timpuriu), cu tot aportul uman al marilor migrații, populația din această zonă a Podișului Moldovei nu a crescut prea mult, iar repartiția teritorială a acesteia s-a menținut în limitele unui cadru foarte asemănător perioadei anterioare. În a doua parte a Evului Mediu (secolele
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fost consemnate în lunile ianuarie, februarie, iar cele mai mari în lunile mai, iunie. În general se constată că vitezele și debitele maxime se înregistreză primăvara, când se topesc zăpezile sau când cad ploile frecvente și când izvoarele au un aport substanțial, transmițând Prahovei apele acumulate în adâncime în urma topirii zăpezii. - Scurgerea medie lunară și anotimpuală este influențată în primul rând de cantitatea de precipitații ce cade decurs de un an. Ea este variabilă de la o lună la alta și de la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ape fluviale. Ambele sunt insuficiente, de aceea extinderea canalizării trebuie să fie o problemă prioritară pentru edili, altfel vom asista la degradarea celei mai importante resurse naturale ale localității, apa freatică și aerul. Amenajarea rampei ecologice de la Bănești și cu aportul financiar al primăriei Breaza rezolvă, pe timp îndelungat problema depozitării deșeurilor și gunoiului menajer din gospodării. Rămâne însă problema colectării, precum și reabilitarea ecologică a diverselor puncte de depozitare necontrolată. 6. 2 ZONELE FUNCȚIONALE Dezvoltarea orașului Breaza este caracteristică localităților din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
l/s (cf.AQUASERVĂ 6. Debitul de apă produsă în anul 2002 la Stația de Tratare = 660,35 l/s 7. Debitul de apă produsă din surse proprii care se regăsește în Rețeaua de Canalizare Publică = 1 l/s 8. Aportul suplimentar de debit de infiltrații datorat măririi neetanșeității în timp a rețelei de canalizare: - conform normelor tehnice din România se admite la verificarea unei rețele de canalizare nou executată 1 l/s pe km de rețea. Având în vedere lungimea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
surse proprii de alimentare cu apăă: 847 - 60 - 1 = 786 l/s - Facem diferența între canalizare și alimentare: 786 - 582,35 = 203, 65 l/s @ 204 l/s - Adăugăm la 204 l/s 90% din debitul cantonat în sol ca aport al debitului 56 pluvial (0,9 x 40 = 36 l/să 204 + 36 = 240 l/s - Adăugăm la aceasta aportul suplimentar de infiltrații datorat creșterii numărului de defecte în timp datorat uzurii calculat (50% x 230kmă x 50% = 115 x
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
35 = 203, 65 l/s @ 204 l/s - Adăugăm la 204 l/s 90% din debitul cantonat în sol ca aport al debitului 56 pluvial (0,9 x 40 = 36 l/să 204 + 36 = 240 l/s - Adăugăm la aceasta aportul suplimentar de infiltrații datorat creșterii numărului de defecte în timp datorat uzurii calculat (50% x 230kmă x 50% = 115 x 0.5 = 54,5 l/s 240 + 57,5 = 297,5 l/s - Adăugăm la această valoare aportul de 25
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
la aceasta aportul suplimentar de infiltrații datorat creșterii numărului de defecte în timp datorat uzurii calculat (50% x 230kmă x 50% = 115 x 0.5 = 54,5 l/s 240 + 57,5 = 297,5 l/s - Adăugăm la această valoare aportul de 25 l/s din izvoare (în bilanț 60 l/s pentru total surse de suprafață și izvoareă 297,5 + 25 = 322,5 l/s Varianta a-II-a Ipoteze de lucru - Rețeaua de canalizare în situația de echilibru a pânzei freatice
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
pierderi în rețeaua de canalizare = 129 l/s - neluată în considerare la facturare - pentru echilibrul bilanțului de ape Calcul 172,5 l/s + 25 l/s + (40 l/s + 129 l/să x 0,9 = 350 l/s 90% din aportul debitului pluvial și respectiv a pierderilor ajung în R.C.P. și 10% ajung în pânza freatică în zona R.C.P. - râul Mureș Concluzie - debitul din infiltrații în cele două variante poate fi: - varianta I-a 322,5 l/svarianta a-II-a 350 l
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu cel principal, el devenind ca un lateral pentru acesta, iar valorile din coloanele „total” (pentru colectorul secundar coloanele 9 și 10) se trec la lateral pentru tronsonul „3 - 4” din colectorul principal
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
lungime a râului de 444 km, iar la ieșire suprafața de bazin ajunge la 22.360 km2 și lungimea de 675 km. Debitul mediu multianual variază între 92 m3/s la intrare și 104 m3/s la ieșirea din județ, aportul principal fiind al Jijiei. În zona comunei Lespezi, Siretul colectează pâraie precum Sirețel (se varsă în Siret la sud de satul Lespezi) și Buda (confluează cu Siretul la nord de satul Lespezi). Scurgerea medie anuală a Siretului la Lespezi este
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea mai redusă scurgere (11% din volumul anual). La Iași, debitul mediu anual al Bahluiului este de 0,996 m 3/s. Cea mai mare parte din vatra orașului se află pe terasele inferioare și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]