620 matches
-
zilei: orice domeniu care avea nevoie de îndrumare în îndeplinirea sarcinilor concrete, avea dreptul să mobilizeze, să utilizeze și prin urmare să califice genialitatea. Saint- simonismul a ușurat exploatarea economică și politică a noțiunii de geniu, operând o banalizare a apostolatului. Iar dacă azi ne mirăm cum oamenii din secolul al XIX-lea au putut să creadă, la o asemenea scară, în genialitate, trebuie să ținem cont de calitatea acestei utopii de a articula excepționalitatea cu gestiunea curentă a domeniilor vieții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
nevoie ca poeții să trăiască în mizerie, ca revoluționarii să fie martiri, ca oamenii politici să fie persecutați sau ca savanții să nu fie recunoscuți. Schema imaginară funcționează ca un clișeu, invariabil, raportând carierele la sfera genialității fără să adapteze. Apostolatul nu se aplică restrictiv unui anume tip de carieră sau destin. Câtă vreme în exercițiul activității e implicată ideea de anticipare 84 - și ce postură publică nu angajează o proiecție oarecare în viitor? - raportarea la genialitate rămâne legitimă. Această formidabilă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
această basculare era prevăzută de doctrina saint-simonismului: cel "ales" să conducă societatea spre viitor e cel care cunoaște legea progresului științific și tehnologic. E însă important de subliniat în ce măsură chiar și în această versiune schematică și clișeizată, Iosif Vulcan așază apostolatul pe un suport progresist. Fie prin asocieri naive, glisând liber de la opoziția mistică între viață și moarte, la aceea raționalistă între lumina cunoașterii și întunericul ignoranței, sau mizând direct pe ambivalența "luminii" ("Lumina este principiul vieții. Astfeliu aceia carii doresc
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lumină. Să ne grăbim a alunga și a răsipi negurele neștiinței și ale ignoranței din toate unghiurile patriei noastre și atunci printre razele luminei vom vedea-o mare și frumoasă, așa cum o dorim!"87. Astfel se constituie ca pandant al apostolatului, figura luceafărului. Ea face parte dintr-o întreagă clasă de imagini astrale menite să reprezinte luminile rațiunii, alături de "stele", "meteori", "raze". Doar că Vulcan simte nevoia să dea o versiune dramatică a înfruntării dintre lumină și întuneric și apelează la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să admiri omul înainte chiar de a avea o percepție a operei. Este ceea ce justifică până în zilele noastre supraviețuirea sacralizării ca mod de apreciere al reușitelor spirituale. Pentru că mijloacele ei de admirație au fost menținute (cine nu a auzit de apostolatul lui Goga?) însă numai în măsura în care sunt rezervate strict unor contexte determinate (festive, ceremoniale), cu totul distincte de exercițiul evaluării estetice. Nu vorbim despre "luceafărul poeziei românești" într-un comentariu critic, chiar dacă vrem să exprimăm tot o apreciere: pentru că în esență
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în 1860 face ca învățământul primar să devină obligatoriu pentru toți copiii, acțiune la care își dau concursul statul, proprietarii și arendașii, comunele, oamenii în general - preoții și învățătorii în primul rând, dar și intelectuali sosiți din Ardeal să facă apostolat pentru zona Moldovei, până în cele mai îndepărtate sate. Alături de aceste măsuri, a obligativității studiului primar, cu învățători care uneori nici ei nu aveau mai mult de 4 clase primare, se înscrie și acțiunile de înlocuire a alfabetului chirilic cu cel
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lucrări a evidențiat foarte bine rolul și calitatea "presei bune" de formatoare și modelatoare a opiniei publice, de mijloc de răspândire a marilor tematici creștine și de interpretare creștină a faptelor, precum și de creatoare de curente de opinie și de apostolat. Este un aspect care merită să fie aprofundat și făcut cunoscut generațiilor tinere, pentru a rămâne ancorați într-o cultură creștină adevărată. Mă bucur să constat faptul Editura Institutul European a acceptat în planul său o temă de mare sensibilitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
răspândirea și apărarea adevărului și înzestrarea societății umane cu o formație creștină. Asociațiile și persoanele influente pe plan economic sau tehnic erau "invitate" insistent să susțină prin resursele și competența lor mijloacele de comunicare, în măsura în care ele serveau adevărata cultură și apostolatul. Dezideratul unității presei catolice s-a dorit a fi atins și prin sărbătorirea unei Zile mondiale a presei: "Pentru a spori eficacitatea multiplelor forme de apostolat al Bisericii în ceea ce privește mijloacele de comunicare socială, se recomandă sărbătorirea, în toate diecezele lumii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
prin resursele și competența lor mijloacele de comunicare, în măsura în care ele serveau adevărata cultură și apostolatul. Dezideratul unității presei catolice s-a dorit a fi atins și prin sărbătorirea unei Zile mondiale a presei: "Pentru a spori eficacitatea multiplelor forme de apostolat al Bisericii în ceea ce privește mijloacele de comunicare socială, se recomandă sărbătorirea, în toate diecezele lumii, după aprecierea episcopilor, a unei zile pe an în care să li se explice credincioșilor îndatoririle pe care le au în acest domeniu, să fie invitați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și diverse domenii). Un rol aparte în încurajarea și supravegherea mijloacelor de comunicare l-au avut episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o Expoziție mondială a presei catolice. Printre scopurile principale urmărite erau menționate necesitatea de a da un impuls presei religioase și de a încuraja dezvoltarea continuă a acesteia, precum și oportunitatea de a coordona diversele forțe implicate în această formă de apostolat, astfel încât "să-l facem să fie mai potrivit timpului în care trăim și încă și mai bine înzestrat pentru apărarea gândirii creștine"96. I.2. Istoricul doctrinei Bisericii Catolice și a viziunii sale asupra mijloacelor de comunicare Biserica este o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Inter mirifica era un document ce aborda tema referitoare la mass-media. El viza mijloacele de comunicare și principiile care trebuiau respectate: "utilizarea mijloacelor de comunicare să se conformeze ordinii morale 151, iar membrii Bisericii să folosească aceste mijloace în serviciul apostolatului"152. Aceste două norme sintetizau concepțiile exprimate încă de la începutul secolului al XX-lea, care au enunțat nevoia de apostolat prin toate mijloacele și pe cea de obligativitate a existenței moralității în presă și în toate scrierile (indiferent de noile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
respectate: "utilizarea mijloacelor de comunicare să se conformeze ordinii morale 151, iar membrii Bisericii să folosească aceste mijloace în serviciul apostolatului"152. Aceste două norme sintetizau concepțiile exprimate încă de la începutul secolului al XX-lea, care au enunțat nevoia de apostolat prin toate mijloacele și pe cea de obligativitate a existenței moralității în presă și în toate scrierile (indiferent de noile realități și schimbări din societate) 153. Încă din introducere (Decretul privind mijloacele de comunicare social), Inter mirifica, arăta importanța deosebită
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155. Viziunea Bisericii în ceea ce privea comunicarea se referea la faptul că mass-media trebuia să respecte legea morală, să se formeze specialiști și să se realizeze un apostolat prin presă și prin toate mijloacele de comunicare, să se organizeze oficii naționale (aflate sub supravegherea unei comisii episcopale) și asociații internaționale (înființate doar cu acordul Sfântului Scaun și care să depindă de el). Prin aceste mijloace și sub îndrumarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dorit, publicul care recepta mesajul necesita o educație adecvată și specifică atât în plan teoretic cât și practic, în concordanță cu morala creștină. Aceasta trebuia să se desfășoare în școli catolice de orice nivel, în seminarii și în organizațiile de apostolat ale laicilor; mai mult, la catehism se expuneau și se explicau învățătura și disciplina catolică în acest domeniu. Și cum nimic nu e posibil să se realizeze fără mijloace materiale, erau încurajați toți cei ce puteau finanța și susține sub
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ziare cu El Socialista, La Lucha de clases (Bilbao, 1984), La Aurora social (Asturias), La Guerra social și La República social (ambele catalane). Publiciștii catolici au încurajat și dezvoltat mijloacele de comunicare catolice, în ideea de a realiza un adevărat apostolat prin intermediul presei. În diferite provincii ecleziastice, episcopii au publicat pastorale colective, evidențiind gradul de limitare al mijloacelor catolice și nevoia de a se opune altor publicații. Tot în perioada Restaurației 175 s-au înființat publicații catolice cu caracter științific, destinate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pregătire profesională: publicitate puțină, formare profesională deficitară și interesul scăzut al publiciștilor catolici 178. Aceste circumstanțe au făcut ca inițiativele ce priveau așa-numita "presă bună", (titlu asemănător cu cel primit în Franța 179) să fie de tip local, precum "Apostolatul prin intermediul Presei" înființată în Barcelona în 1871, cu scopul de a garanta lecturi utile și plăcute credincioșilor. Asociații și-au luat angajamentul de a plăti o cotă din care se cumpărau publicații recomandate pentru a le dărui sau vinde la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
recomandate pentru a le dărui sau vinde la cost redus în locuri foarte populate, cum erau piețele. Tot ei s-au angajat să strângă cărți de calitate pentru bibliotecile populare, iar pe cele considerate contrare moralei creștine, să le distrugă. Apostolatul era prezidat de vicarul Barcelonei, Juan Palau Soler, iar ca vicepreședinte îl avea pe Félix Sardá y Salvany. Această experiență a eșuat, dar a fost reluată mai târziu, în 1891, din inițiativa iezuitului Francisco de P. Garzón, care i-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un sediu central mijloacele de informare imprimate. În scurt timp, el s-a extins în toată Spania. O altă inițiativă născută la Sevilla a fost centrul Ora et Labora, în Seminarul Conciliar. Acesta a fost înființat de către seminariștii apropiați de Apostolatul Rugăciunii și a avut ca scop participarea lor la răspândirea presei bune: în timpul vacanțelor li se cerea să promoveze abonările la ziarele catolice și să le descurajeze pe cele anticatolice sau liberale. Seminariștii s-au format profesional ca viitori jurnaliști
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al presei catolice din România. În 1936 existau 41 de reviste catolice, dintre care 22 erau de rit latin, iar 19 de rit unit. După conținut, au fost clasificate astfel: cu caracter general (10 reviste), de activitate catolică (4 reviste), apostolat și rugăciune (9 reviste), buletine diecezane (3 reviste), buletine parohiale (3 reviste), buletine pentru femei (3 reviste), despre pământul sfânt (2 reviste) și pentru copii, sau școlare (2 reviste)327. În România nu au existat Agenții catolice de informare și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Acest scurt mesaj metaforic a înlocuit clasicul articol-program. Succint, el a surprins prin metaforele folosite (prin simbolistică) scopul apariției ziarului în capitala țării,dar și unele viziuni referitoare la dezvoltarea publicației. Autorii au subliniat necesitatea existenței unei prese catolice (a apostolatului în presă), cu atât mai mult într-o țară precum România, unde confesiunea catolică era minoritară. Necesitatea apariției unui ziar catolic în București a fost argumentată prin rolul capitalei în luarea deciziilor importante pentru tară. Sintagma " Slabele lumini ce licăresc
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
concepte de teologie socială și culturală), ce s-a manifestat preponderent în spațiul german. Articolele inspirate în primul rând de disputele din jurul catolicismului din tările de limbă germană (un catolicism profund ancorat social și politic) pledau în favoarea laturii culturale a apostolatului bisericii și a asumării valorilor răspândite de cultura catolică 460. Această situație s-a reflectat prin apariția unor articole și trimiteri la volume apreciative la adresa Bisericii Catolice, aparținând unor protestanți germani (Friedrich Kurtius, Lorinzing von Gottingen); de asemenea, s-a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice au fost desființate. II.3.1.3. Redactori și colaboratori ai publicațiilor catolice din București Oamenii bisericii au avut o contribuție însemnată la dezvoltarea presei catolice din România, care a evoluat și datorită unor clerici care au făcut din apostolatul în presă, misiunea lor principală. Oferim în continuare câteva date din viața celor mai importanți dintre ei, sintetizând în același timp activitatea lor publicistică. Carol Auner. A fost redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt și unul dintre cei mai importanți colaboratori
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
data de 1 ianuarie 1913, s-a tipărit primul număr al revistei Lumina creștinului. Cel care și-a asumat responsabilitatea publicării ei a fost preotul Anton Gabor. Scopul înființării acestei gazete a fost "acela de a deveni cu timpul organul Apostolatului Rugăciunii". Publicațiile catolice din Moldova s-au editat sub coordonarea preoților franciscani și a celor diecezani. Revistele diecezane cele mai importante care au apărut au fost Lumina creștinului și Sentinela catolică. Lumina creștinului Editarea revistei Lumina creștinului a fost legată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
nu este considerată păcat. În finalul materialului au fost expuse pedepsele lui Dumnezeu pentru cei care nu respectau porunca Lui și nu cinsteau ziua de Duminică 589. O temă care a apărut constant în Lumina creștinului a fost cea a "Apostolatului rugăciunii", ce pornea de la convingerea că cine vroia să fie un adevărat urmaș a lui Hristos, trebuia să fie și un apostol. A fi un apostol în sfera și împrejurările în care trăia și cu mijloacele pe care le avea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]