720 matches
-
am publicat de două ori la voi. În plus, eu scriu lung, tot mai lung, texte de 60.000-70.000 de semne! Cum ați putea să mi le suportați? Ce, parcă eu nu știu ce disperare mă apucă cînd îmi vin la Apostrof texte kilometrice? Îți promit însă că primul meu text mai scurt de 59.999 de semne va fi al tău.
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
liberalismului (Ed. Humanitas, 115 000 lei); Henry James - Daisy Miller (Ed. Polirom, 179 000 lei); Proust - În căutarea timpului pierdut. Timpul regăsit (Ed. Univers, 249 000 lei); Lucian Boia - Mitul democrației (Ed. Humanitas, 100 000 lei); Alexandru Vona - Esmeralda (Ed. Apostrof, 75 000 lei); Anne Stamm - Civilizațiile africane (Ed. Corint, 85 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Orbul văzător În cartea publicată pentru prima dată în 1964, prozatorul renunță la „acțiunea“ tradițională
Agenda2003-12-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280828_a_282157]
-
din „Scrisoarera III": „- Tu ești Mircea? - Da'mpărate!" Sunt ediții care au :" Da, 'mpărate!" (în sistemul ortografic de după 1953, cu această cacografie: „Da,-mpărate!").Faceți diferența: vorba tărăgănată, cu virgula gramaticală, indică un răspuns spășit, umil. În sistemul celor două apostrofuri din vremea scrierii lui Eminescu, chiar poetul ezită: în „Convorbiri" are „Da'mpărate!", cu apostroful larg ce indică pauză în rostire (forme disjuncte) - dar în „Timpul"reia însuși: „Da'mpărate!", restrângând spațiul ca pentru un răspuns energic, demn, bățos. G.
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
sistemul ortografic de după 1953, cu această cacografie: „Da,-mpărate!").Faceți diferența: vorba tărăgănată, cu virgula gramaticală, indică un răspuns spășit, umil. În sistemul celor două apostrofuri din vremea scrierii lui Eminescu, chiar poetul ezită: în „Convorbiri" are „Da'mpărate!", cu apostroful larg ce indică pauză în rostire (forme disjuncte) - dar în „Timpul"reia însuși: „Da'mpărate!", restrângând spațiul ca pentru un răspuns energic, demn, bățos. G. Bogdan-Duică interpretează tot acest pasaj, iar în final are forma grafică: „Șiabia plecă bătrânul...", pentru
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
frumos cum numa-n vis..." „ O, mamă, dulce mamă..." - cu „O rămâi, rămâi la mine...", „O vino iar în al meu braț...", O ești frumos cum numa-n vis...", „O mamă, dulce mamă..." etc. Cacografia datorată reformei din 1953 (scoaterea apostrofului din scrierea limbii române): „O,-nțelepciune, ai aripi de ceară" are o poveste a ei: Perpessicius beneficiază de o prevedere a amintitei reforme care spune că textele deja elaborate până la intrarea ei în vigoare vor rămâne așa cum sunt elaborate - și
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
dar edițiile de după el au „O,-nțelepciune..." Ce marchează, aici, cratima? Funcția universală a ei este să indice formele conjuncte (legate), dar cum să legi două cuvinte după virgulă?! Inutil să spun că Gheorghe Doca citează în ambele moduri, cu apostrof și cu cratimă. (Oricum, tot e bine că nu are ca alții: „O,-'nțelepciune...") In general prin punctuația sa cam flueiră vântul. Voi alege alt pasaj cu și fără virgulă, unde sensurile sunt opuse și implică o întreagă filosofie. Este
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
Caragiale în vremea lui, comandată lui Camil Petrescu cu prilejul centenarului nașterii lui I.L.Caragiale. Documentul (publicat în vol. Procesul ,tovarășului Camil" , teatru documentar în stare naturală, prefață de Mircea Zaciu, text îngrijit și înscenat de Ion Vartic, Cluj, Ed. Apostrof, 1998) dovedește că un scriitor putea fi expropriat de opera sa, că talentul său avea regimul unei fabrici ,naționalizate" asupra funcționării căreia își îngăduiau să se pronunțe colective de activiști și ,oameni ai muncii" din domeniul literaturii. Participanții la ședință
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
contingent cu Gib I. Mihăescu, dar cu un rang mai sus în canonul estetic. Nu am înregistrat în contul evenimentului decât o a treia versiune a unui bun eseu monografic despre Camil Petrescu semnat de Irina Petraș în Biblioteca revistei "Apostrof", apărut în 2003. Tot anul trecut, Editura Gramar a tipărit o nouă ediție a jurnalului lui Camil Petrescu, Note zilnice, prefață, text stabilit, note, cronologie și indice de nume de Florica Ichim. S-ar putea spune că e a doua
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
rubricile fixe susținute de Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu și Nichita Danilov, proza lui Gheorghe Schwartz, eseul lui Ion Militaru intitulat „Psihologia infinitului pustiu”, versurile lui George Vulturescu, precum și însemnările lui Andrei Zanca despre Georg Cristoph Lichtenberg. „Poezia e rugăciune“ În APOSTROF (nr.2, 273), sunt publicate trei scrisori inedite trimise de N. Steinhardt lui I. Negoițescu. Sunt texte splendide și merită să le citim. Ținem să reproducem aici măcar una dintre epistole, pe cea mai scurtă, care este un elogiu adus
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3803_a_5128]
-
îi ramane datoare măcar cu o ediție de opere semnificative din toate genurile pe care le-a practicat în șase decenii de creație (de ce nu o serie de autor, cum se fac pentru atîția scriitori contemporani din alte literaturi?) * În APOSTROF nr. 6, Iv Martinovici schițează, ca introducere la un interviu inedit, parcursul biografic al acestui artist puternic, ce nu s-a lăsat învins de suferințe și nedreptăți. Reluăm cîteva date ce vorbesc de la sine. Născut în Istria în 1912, Wolf
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
o carte care trebuie citită de cei care-l iubesc, dar și de cei care-l urăsc pe Caragiale. Ea demonstrează cu succes că sintagma „actualitatea clasicilor” nu e complet demonetizată. Cel puțin deocamdată. Ion Vartic, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2002, 276 pag.
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
maximum de libertate, realizabil doar prin distrugerea completă a libertății.” Am spune că această lapidară formulare a lui Vladimir Tismăneanu are meritul de a surprinde esența infernalului mecanism social încercat prima oară pe oameni vii în Rusia. Din sumar În APOSTROF (nr. 4), Ion Pop îi consacră un amplu eseu lui Eugen Simion, la împlinirea vârstei de 80 de ani: „Și din paginile «fragmentare», pe care le anunță, într-un fel, moartea lui Mercuțio, transpare figura omului din spatele operei, căutată în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
ultime considerate excepții se dovedesc a fi tot forme anterioare), astfel că aici nu-l mai putem controla sau îndrepta pe autor. Problemele pe care le ridică antumele sunt, în principal, trei la număr. Ele țin de punctuație, de poziția apostrofului și de statutul ediției princeps Maiorescu din 1883. Trebuie, așadar, să ne frământăm mintea pe un teren solid, adică să stabilim voința auctorială, a lui Eminescu, după surse reale. Trebuie, pentru aceasta, să acceptăm - iată ce ne este foarte greu
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
răgazul să și le ducă la desăvârșirea propriu-zisă, pe care le-a lăsat într-o ladă devenită tezaur comun de diamante neșlefuite... Maiorescu însuși a reluat ediția princeps de 11 ori - aducând de fiecare dată schimbări în punctuație, în poziția apostrofului și chiar în ordinea poeziilor. El se deosebește peste tot, oarecum cu program, de textul publicat în "Convorbiri literare" ori în "Almanahul României June". Editorii antumelor eminesciene au, după Maiorescu, fiecare în parte punctuație proprie, adeseori forme alese de el
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
fost, apoi, fiecare în parte aplicată în primul și în primul rând pe poezia lui Eminescu, oarecum cu sentimentul experimentului: dacă Eminescu rezistă, reforma se poate aplica limbii române în întregul ei. Rediscutarea acestor trei probleme ținând de punctuație, poziția apostrofului și statutul ediției princeps - iată chestiuni care pot merge spre închegarea operei poetice eminesciene. Termenii relației se configurează, astfel, de la sine în formula medievală: disolve et coagula. Dizolvarea operei în scriitură este una - adunarea ei sub un nume ca voință
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
reacționarul ăsta, și’mnealui mă poartă toată ziua numai prin restaurante. M-a nenorocit...»" Nu-i așa că v-ar interesa Terfelogul? l Cartea de Convorbiri cu Ileana Mălăncioiu a lui Daniel Cristea-Enache din care au fost publicate ample extrase în "Apostrof" și "Adevărul literar și artistic" se anunță un eveniment editorial ce va stîrni valuri. Semnalăm în fragmentul din "Adevărul literar..." nr. 673 o eroare a poetei, ce se cere remediată în volumul anunțat pentru toamnă de Ed. Polirom. Spune Ileana
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
Cronicar "Un Lar al sufletului meu" În APOSTROF nr. 4, Ion Bălu continuă publicarea documentelor referitoare la Lucian Blaga provenite din Arhiva S.R.I.si despre care aflăm că fac obiectul unei cărți în curs de apariție la admirabila editură a revistei (toate titlurile apărute acolo sînt de rîvnit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
pe care poetul a petrecut-o cu un grup de cunoștințe (între care și cei doi interogați) la cabană de la Valea Drăganului a doctorului Mihai Iubu. La dosar se află și fotografii făcute cu acel prilej - si reproduse acum în "Apostrof" (figură lui Blaga e marcată de securiști cu un X). Anchetatorii insistă asupra faptului că, la cererea convivilor, autorul a citit atunci un capitol din Spațiul mioritic sau, la o întîlnire precedentă, a recitat din poemele sale publicate. Astea erau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
în bătaia atenției. Blaga era uriaș, trebuia lovit indirect..." sau "Niciodată eu nu l-am uitat pe Blaga, pe care, ca un vechi chinez, îl consider un ăLară al sufletului meu". * Dorli Blaga a adăugat dosarului consacrat tatălui ei de "Apostrof" și o scrisoare adresată ei în 1982 de cel mai mare epistolier al literaturii contemporane. Scrisoarea e un document excepțional despre atmosferă acelor oribili ani și despre umorul disperat al atît de atasantului I.D. Sîrbu: "...în disperările mele, de aici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
finele ceaușismului. O apariție importantă este cea a Cronicii de familie, îngrijită de același Geo Șerban, postfațată de Nicolae Manolescu și editată de Fundația Culturală Română în 1993. Au mai fost publicate și alte titluri, la "Eminescu", Univers, Viitorul Românesc, Apostrof. Dar o ediție recuperatoare și critică de Opere, cum este cea de față, gândită deopotrivă cronologic și ca un ansamblu, a apărut abia după moartea scriitorului. Momentul de maximă expunere postrevoluționară pentru atât de ambițiosul și, în definitiv, atât de
O vară de neuitat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7952_a_9277]
-
pântecoasă doar de sfeșnic mai e bună dar dominantă, pentru creație, pentru lucru În general, este lampa, cum o vedem În Singurătate (1879): A târziu când arde lampa. Pentru imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
imaginea din Noaptea importantă este, din punct de vedere filologic, poziția apostrofului și punctuația. Dacă facem un mic efort, fie și rebusistic, putem să ne dăm seama cum Înțelege fiecare editor În parte imaginea, metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
metafora, cuvintele. În Convorbiri literare avem apostroful strâns, acela care indică forme legate, iar după expresie urmează trei puncte (de suspensie), exact așa: Luminarea-i stinsă'n casă... somnu-i cald. Titu Maiorescu păstrează În prima ediție termenul, dar mărește pragul apostrofului, ca pentru forme disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă 'n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte ediții
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
disjuncte, și pune virgulă În loc de trei puncte, adică așa (sunt redundant pentru că-mi este teamă de tipografi și de computerul care și-a „implementat” ortografia actuală): Luminarea-i stinsă 'n casă, somnu-i cald, molatic, lin. Celelalte ediții păstrează, În serie, apostroful larg maiorescian dar revin la punctele de suspensie din revistă. Se vede clar: Titu Maiorescu face o descriere, enumără ce este „În casă”, adică luminarea/lumânarea, somnul cald, molatic și lin sunt Înșiruite strict În aceeași serie gramaticală. Și ce
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
de la sine Înțeles că o izolează, deci construiește mai Întâi atmosfera, lumina stinsă dinăuntru, iar apoi somnul și visul, se păstrează, așadar, constant În zona abstracțiunilor, nu le amestecă În concret. Revenind la Scrisoarea I, și acolo e chestiune de apostrof. Maiorescu preia, la fel, apostroful larg, creând forme disjuncte: sara suflu 'n luminare și instituie la toți editorii acest fel de apostrof. În Convorbiri literare Eminescu are un apostrof care poate fi considerat mediu, adică ceva mai mic decât cel
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]