723 matches
-
116 Douglas Kellner, "Postmodernism as Social Theory: Some Challenges and Problems", p. 265. 117 Jürgen Habermas, Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, p. 316. 118 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, traducere și postfață de Ciprian Mihali, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1997, p. 24. 119 Jean-François Lyotard, Condiția postmodernă, p. 11. Chiar dacă marile povestiri de legitimare și-au pierdut orice credibilitate în opinia filosofului francez, el oferind exemple concrete în vederea demolării unor principii moderne de tipul "tot ceea ce e real
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
București: Ed. Vinea, 1999. Bolintineanu, Dimitrie. Opere. 11 vol. Ediție îngrijită, tabel cronologic, note și comentarii de Teodor Vârgolici, studiu introductiv de Paul Cornea. București: Ed. Minerva, 1981-1989. Borbély, Ștefan. Proza fantastică a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic. Cluj-Napoca: Biblioteca Apostrof, 2003. Bosky, Bernadette Lynn. "Making the Implicit, Explicit: Vampire Erotica and Pornography." The Blood Is the Life: Vampires in Literature. Edited by Leonard G. Heldreth and Mary Pharr. Bowling Green, OH: Bowling Green State University Popular Press, 1999. 217-234. Brooks
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Univers, București, 2008, 1623 p. b) A. Applebaum, Gualgul. O istorie, traducere din engleză de Simona-Gabriela Vărzan și Vlad Octavian Palcu, Editura Humanitas, București, 2011, 680 p. 8. A. Marga, Philosophy in the Estern transition. Studies and articles 1989-1993, Editura Apostrof, Cluj, 1993, 183 p. 9. G. Bădescu, "Științele sociale românești în tranziție", în Observator cultural, nr. 598 din 28.10.2011 www.observatorcultural.ro 10. B. de Jouvenel, "Societatea inflaționistă", în B. de Jouvenel, Progresul în om, traducere de A-
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Eseu asupra societății de hiperconsum, Iași, Editura Polirom. Liiceanu, Gabriel. (1991). Jurnalul de la Păltiniș, București, Editura Humanitas. Lorenz, Konrad. (1998). Așa-zisul rău. Despre istoria natural a agresiunii, București, Editura Humanitas. Lyotard, Jean-François. (1997). Postmodernul pe înțelesul copiilor, Cluj, Biblioteca Apostrof. Lyotard, Jean-François. (2003). Condiția postmodernă, Cluj-Napoca, Idea&Print Design. Mann, Thomas. (1995). Doctor Faustus, București, Editura RAO International Publishing Company. Marrou, Henri-Irenée. 1997. Istoria educației în antichitate, București, Editura Meridiane. Maslow, Abraham. (2013). Motivație și afaceri, București, Editura Trei. Mattéi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
romanul lui Butor, vezi Kakandas (1996), care este mult mai încrezătoare decît mine în reușita experimentului lui Butor. Într-un alt articol important (1993), ea vorbește de narațiunea la persoana a doua în contextul mai restrîns al postmodernismului. Despre poetica apostrofului, vezi Culler (1981); despre implicațiile sale politice, vezi Johnson (1987). Exemplul cu Anamnesis a fost împrumutat dintr-o analiză a mea mai extinsă (1994). Ideea că artiștii caută să-și depășească predecesorii în lecturile lor "intenționat greșite" a fost propusă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Arts et des Lettres“. În 2011, Norman Manea a primit prestigiosul premiu literar Nelly Sachs și a fost invitat să devină membru de onoare al Royal Society of Literature. În România, i-au apărut, după 1989, 3 volume la Editura Apostrof (Octombrie, ora opt, povestiri, și Despre Clovni : Dictatorul și Artistul, eseuri, în 1997, Fericirea obligatorie, nuvele, 1999), 3 volume la Editura Hasefer (Casa melcului, 1999, Textul nomad, 2006, și Laptele negru, 2010) și ediția revăzută a romanului Plicul negru (Fundația
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
care este conservată pînă În perioada tiparului. Un sistem rigid de accentuare a fost stabilit Înce pînd cu secolul al IX-lea d.H. și a intrat În deplină folo sire către jumătatea secolului următor; Înainte de această epocă Însă, spiritele, accentele, apostroful și alte semne grafice au fost folosite rar și inconsecvent. Separarea În cu vinte (prin intervale sau cu interpuncție) era inu tilă În condițiile utilizării consecvente a sistemului de spi rite și accente; separarea a devenit normă abia după inven
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
III. Greșelile cantitative de sporire a textului apar În situațiile În care copistul repetă litere, silabe, cuvinte: dittografie; la dictare pune unde nu trebuie un iota subscris sau adscris; la versurile grecești scrie și sunetele elidate, În loc să noteze doar un apostrof; introduce În text Însemnări interlineare sau marginale (uariae lectiones, glossemata), putînd genera diplasiografii (ace lași cuvînt scris cu două variante) sau chiar triplasio grafii, dacă există două variante marginale sau interlineare; sau, pur și simplu, scrie litere de prisos. În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Cartea Românească, București, 1989. Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. III, Editura Cartea Românească, București, 1984. Simuț, Ion, "Gib I. Mihăescu, Rusoaica un roman european",în Diferența specifică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982. Stanca, Radu, Aquarium. Eseuri programatice, Editura "Biblioteca Apostrof", București, 2000. Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, Editura Minerva, București, vol. V, 1977. Tomuș, Mircea, Opera lui I. L. Caragiale, vol. I, Editura Minerva, București, 1977. Trandafir, Constantin, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002. Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
București, 2000. Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, Editura Minerva, București, vol. V, 1977. Tomuș, Mircea, Opera lui I. L. Caragiale, vol. I, Editura Minerva, București, 1977. Trandafir, Constantin, Efectul Caragiale, Editura Vestala, București, 2002. Vartic, Ion, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003. Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, ediție îngrijită de Geo Șerban, Editura Lider, București, 1996. Vulcănescu, Mircea, Pentru Eugen Ionescu, postfață la volumul Eugen Ionescu, Nu, Editura Humanitas, București, 1991. Zarifopol, Paul, Introducere la I.L. Caragiale, Opere, I, Nuvele
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
întâmplărilor este redat prin raportare la stenograma unei discuții despre cea de-a treia versiune a piesei, purtată la 30 iunie 1952, în redacția revistei "Viața Românească", pe care Marian Popa susține că l-a reprodus din Procesul "tovarășului" Camil, Apostrof, Cluj, 1998. 22 Petrică Marian, op. cit., p. 97. 23 Descrisă ca atare și de Mihai Ralea: "Lumea lui Caragiale e minunată: e o lume absolut paradisiacă, fără griji și, cum se spune, în limbaj mistic, fără cine știe ce problematici interne. Oamenii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
începuturile teatrului european modern, Editura Minerva, București, 1974, p. 151. 21 E. Lovinescu, op. cit., p. 12. 22 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Aristarc, Onești, 1998, p. 445. 23 Radu Stanca, Aquarium. Eseuri programatice, Editura "Biblioteca Apostrof", București, 2000, p. 137. 24 Pompiliu Constantinescu, op. cit. p. 130. 25 Idem, p. 131. 26 Mircea Tomuș, op. cit. , p. 308. 27 Mircea Iorgulescu, Eseu despre lumea lui Caragiale, Editura Cartea Românească, București, 1988, p. 27. 28 I. Constantinescu, Caragiale și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
11. 12 Idem, p. 9. 13 Costache Olăreanu, op. cit., p. 59. 14 Idem, p. 75. 15 Idem, p. 110. 16 I. L. Caragiale, Opere, 3, Editura pentru Literatură, București, 1962, p. 314. 17 V. și Ion Vartic, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003. 18 Radu Petrescu, Părul Berenicei, Editura Cartea Românească, București, 1979. 19 Ion Bogdan Lefter, op. cit., p. 173. 20 Costache Olăreanu, Frica, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, p. 104. 21 Mircea Horia Simionescu, Asediul locului comun, Editura Militară, București
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
zonă mai adâncă a umanului, primul creator din literatura română care, prin intuițiile sale atât de lucide, a surprins caracterele atât de specifice ale omului ca ființă cotidiană, precum și esența și natura existenței publice" (Ion Vartic, Clanul Caragiale, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2003, p. 88). 2 În termenii impuși de Monica Spiridon, op. cit., p. 39. 3 V. nota 39 din capitolul "Semnul lui Caragiale". 4 Dan C. Mihăilescu, Întrebările poeziei, Editura Cartea Românească, 1988, pp. 92-93. 5 Ion Bogdan Lefter, Postmodernism
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care a primit Premiul de Debut al Asociației Scriitorilor din București, și a publicat în același an un al doilea roman, Cine ești tu? (Editura Vinea). A publicat proză scurtă, traduceri și eseuri în revistele România literară, Viața Românească, Steaua, Apostrof, Ziarul de duminică. Este membră a Uniunii Scriitorilor din anul 1998. Partea întâi CLARA MINTE 1. Uneori simt că mă urăsc. în general mă urăsc. Trupul meu e groaznic, îl urăsc, îmi urăsc chipul, sunt momente când îmi urăsc chiar
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
gong și, indicându-se astfel, spuse limpede: O'Piatră! Profesorul pricepu pe dată că noua sa cunoștință tocmai îi precizase cum îl cheamă, menționând în mod surprinzător un nume ce includea acea bizară particulă, specifică irlandezilor: un O mare, cu apostrof după el. Se înclină ceremonios, înainte de a-și rosti și el numele, care, târziu, la romani începu să fie considerat un prenomen: Albert este numele meu mic. În locul cuvintelor absente din conversația lor, se studiară cu binevoitoare căutături. Firește, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Cronicar In memoriam Monica Lovinescu Revista Apostrof (nr. 5, 2008) publică un medalion "In memoriam Monica Lovinescu", din care Cronicarul a ales articolul semnat de politologul Vladimir Tismăneanu ("Etica neuitării"): "O spun cu deplină responsabilitate - în cultura românească a ultimelor cinci decenii, Monica Lovinescu a fost cea
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
Barbu Cioculescu Pe gânduri, la finele unei noi tentative de sondare a mirajului unei opere unice și a unei vieți încărcate de necunoscut, carte datorată dlui Ion Vianu și intitulată Investigații mateine (Edit. "Biblioteca Apostrof", Cluj, 2008), fac marginala observație - deocamdată - că, pe când a râvnit postul de prefect, de parlamentar, de ministru plenipotențiar, Mateiu I. Caragiale n-a fost ispitit o clipă de un post de primar, cu toate că și acesta i-ar fi putut aduce
Așa e că n-am... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8375_a_9700]
-
Cluj-Napoca: Nereamia Napocae. Murgescu, M.-L. (1999). Între "bunul creștin" și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Steaua”, „Familia”, „Transilvania”, „România literară”, „Viața românească”, „Vatra” ș.a., însă numele său se leagă mai ales de revista „Echinox”, la conducerea căreia s-a aflat (alături de Ion Pop și Marian Papahagi) în perioada 1972-1983, ca redactor-șef adjunct, și de „Apostrof”, unde îngrijește rubrica „Dosar” chiar de la apariție, din 1990. A participat la realizarea lucrărilor Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Dicționar analitic de opere literare românești (I-IV, 1998-2003) și Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000). A alcătuit ediții din
VARTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290439_a_291768]
-
Stratan îl introduce la Cenaclul de Luni. Debutează în ziarul „Flamura Prahovei” (1976) și editorial în antologia colectivă Supremă iubire (Ploiești, 1977). Primul volum personal, Singurătatea supremă, îl tipărește în 1991. Colaborează la „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Apostrof”, „Calende”, „Porto-Franco”, „Dacia literară”, „Tomis”, „Axioma”, „Poesis”, „Convorbiri literare” ș.a. Se numără printre fondatorii Grupului de la Ploiești (1992) și participă la editarea revistei „Sinteze” ca secretar de redacție (din 1995) și redactor-șef. A mai semnat Ion Vintilă (la debut
VINTILA FINTIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
toată lumea-n ocean De tine o s-asculte. Străin la vorbă și la port, Lucești fără de viață, Căci eu sunt vie, tu ești mort, Și ochiul tău mă-ngheață. (M. Eminescu, Luceafărul) 1.Precizează o temă a fragmentului. 2.Explică rolul apostrofului din primul vers. 3.Prezintă două trăsături ale modului de expunere folosit. 4.Indică două elemente specifice oralității. 5.Încadrează, prin două trăsături, textul în dialog literar. (0,5p.) (1 p.) (1 p.) (1 p.) (1 p.) Text B ACTUL
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
ale carnavalului! Să-mi dați voie, coconițelor, să vă isplic eu încurcătura pe larg la masă. (Crăcănel și Pampon foarte mulțumiți.) (I.L. Caragiale, D’ ale carnavalului) 1.Explică sensul expresiei subliniate: De când te pasc, gândești? 2.Motivează folosirea repetată a apostrofului în fragmentul dat. 3.Transcrie două coordonate spațiale. 4.Transformă în vorbire indirectă ultima replică. 5.Ilustrează comicul de limbaj cu două exemple din fragment. 6.Menționează două trăsături ale textului dramatic. 7.Evidențiază relația dintre numele și caracterul personajelor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
o țină sub pământ, neatinsă de lumină. Chiar trecutul să ți-l pui sub pecete. Te ferește să-l descoperi, să-l descui, dacă vrei ca să-ți rodească. E aceasta o firească (Lucian Blaga, Înțelepciune de grădină) 1.Explică folosirea apostrofului în poezie. 2.Scrie sinonimele cuvintelor: taină, pecete. 3. Transcrie un cuvânt derivat și unul compus. 4.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul conjunctiv. 5.Motivează folosirea persoanei a II-a, numărul singular. 6.Notează două motive poetice prezente
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cochetând): În brațăle d-tale, monsiu Șarlă?... Ești foarte galant... însă mă tem... ȘARL: O! non te tem... că sunt vurtos. (Vasile Alecsandri, Chirița în provinție) 1.Precizează numărul de sunete și de litere din cuvântul Chirița. 2.Explică rolul apostrofului din secvența: Da’ veniți azi... 3.Transcrie două formule de adresare. 4.Comentează prezența jargonului în limbajul personajelor. 5.Exemplifică două surse ale comicului prezente în fragment. 6.Motivează, prin două trăsături, apartenența la un stil funcțional. 7.Menționează două
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]