604 matches
-
Bisericii, lucru arătat explicit și în fragmentul din articolul mai sus citat. Nu voi intra în amănunte imagologice, pornind de la fastul regal al înaltei ierarhii din Constantinopolul întâiului mileniu creștin, căruia Biserica românească îi este tributar și nici nu voi apostrofa modul în care actualmente, plecând de la veșminte și până la tipic lingvistic, Biserica și-a păstrat nota imperială, dând deseori impresia de opulență; mă voi limita la a semnala acest articol și a-l încadra la genul de discurs religios critic
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
jeneze. De pildă avusesem într-o zi în hol o vizită a soției falsului librar, o femeie cam de vârsta mea, trimisă de el să vadă ce mai fac. Trimisă de el sau nu, stai și explică... Subdirectorul m-a apostrofat și m-a amenințat că mă dă afară din școală. M-am întors în clasă și am început să-l înjur și eu cu sete de mamă. Am fost turnat. Am aflat mai târziu, deși eram mai mare și ar
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fi cuprins în ele o savoare rară. Sudălmile care vizau linia ascendentă și colaterală feminină erau așa administrate, încât cuprindeau informații curioase despre civilizația sudică, cu ale ei excese și perversiuni. Filologicește deasemeni aveam dovezi că dumnezeii cu care se apostrofau unii pe alții rudarii erau zeii păgâni și zeii lari: dovadă că jargonul special se păstrase din vremea păgânismului. Găseam în viața fierbinte a mocirlelor, cu toate dihăniile și gângăniile lor, o stranie asemănare cu coloratura verbală a acestui vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe individul cu mers de pisică îmi venea să-l omor când îl surprindeam spionîndu-mă. Abia atunci am aflat că dragostea e o flacără care arde pe un sloi de gheață. Am fost fericit în ziua când Laura m-a apostrofat pe coridor: "Domnule sculptor, nu te mai învîrti pe aici. Vrei să bârfească lumea? Dacă te interesează cumva cei care vin la laborator, vino, așează-te pe scaun și studiază-i. Poți să faci și schițe." Fusese o ironie, dar
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
să ia barca și să-l aducă pe Dinu. Rămas singur, îmi treceau prin cap tot felul de grozăvii. Mă temeam mai ales de o cangrenă, ignoranța mea în materie de medicină fiind desăvârșită. Mă și închipuiam cu brațul tăiat, apostrofat de Moașa pentru că nu mai puteam ciopli pietre funerare și nu mai era nevoită să mă trateze ca pe un artist: "Treci la bucătărie, imbecilule, și la spălat vase. Dacă te descurci cu o singură mână. Dacă nu, ia-ți
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
întâmpla și pe vapoare mai mari, superbe pacheboturi occidentale. Tot așa sau chiar mult mai rău! Oribil! Apoi izbucni războiul. Vaporul culturii nu îndrăznea să se mai depărteze de țărm. Aștepta să treacă furtuna... — O luași pe panta alegoriei! mă apostrofează Pastenague. Lui ce-i pasă! Se crede cetățean, ba chiar și scriitor francez. Nu știu care e mai ridicol dintre noi doi... Am continuat, ce era să fac! Dacă întrerupi o alegorie e grav: riști să nu se mai înțeleagă mare lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
spre deosebire de niponi, de ce ar avea nevoie de educație romano-moldo-vlahii? Nu este mai simplu să te faci mendiant pe malurile Senei (à propos, un prieten franțuz îmi spunea, pe jumătate jenat, că, în Hexagon, dacă te prostești la vreo petrecere, ești apostrofat prompt cu "arrête de faire le roumain")? "Cel înțălept va înțălege", făcea cu ochiul, viclean și complice, autorul primei epopei în limba română, crezându-se, bineînțeles, mai mintos chiar decât cel mai înzestrat dintre virtualii săi cititori. Dar să nu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dintre Buddha și Mahakashyapa de pe Vârful Vulturilor. Nu după mult timp, tânărul de douăzeci și cinci de ani cunoaște experiența deplină a iluminării (satori), asistând la un incident între Nyojo și un călugăr care adormise în timpul exercițiului de contemplație. Nyojo l-a apostrofat cu următoarele cuvinte: "Zazen înseamnă abandonarea trupului și a minții. De ce dormi?". Aceste silabe au îndepărtat orice îndoieli din mintea lui Dogen, care a realizat astfel adevărul Căii. Întors ulterior în Japonia, cel care a dobândit iluminarea în Țara din
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
demult, le-a auzit de la cineva... Taraful nu reușește de prima dată, să prindă melodia în întregime. De fiecare dată când îl roagă să cânte mai rar, ca să bage și ei la cap versurile, ori, măcar să le scrie, bătrânul îi apostrofează că ce scripcari sunt ei, dacă umblă cu condeiu’ și hârtia legată de gât?, și nu vrea să mai repete nimic. Dar muzicanții așteaptă să mai treacă ceva timp, apoi, ca la un semn al cuiva, încep iar să cânte
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
focului. „Om bun” răspunde musafirul. „Viu sau mort?” întreb insistent. Chiar atunci, ușa fu împinsă și Zaharia, fabricantul de coșciuge intră cu căciula ninsă în mână, fluturând un zâmbet bleg. - Sunt supărat pentru că vorbești despre morți și despre moarte, mă apostrofă vechiul meu prieten, și așezându-se pe colțul divanului, vorbi domol și curgător: Eu care îi măsor zilnic, nici nu-mi trece prin minte să stau la discuție cu morții. Le croiesc paltoanele de scânduri după măsură și gata! - „Zaharia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
universal, șapca de vânătoare, centrul verde al cercului de oameni, se fâțâia violent. Am să mă adresez primarului, striga Ignatius. — Lasă băiatu-n pace, interveni o voce din mulțime. — Du-te și vezi-ți de stripteuzele de pe Bourbon Street, îl apostrofă un bătrân. Ăsta-i băiat bun. O așteaptă pe maică-sa. — Mulțumesc, spuse Ignatius demn. Sper că veți fi toți martorii acestui ultraj. — Tu vii cu mine, îi zise polițistul lui Ignatius, începând să-și piardă încrederea în sine. Mulțimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
stea închis în toaletă. „Cum o duci?“ insistă el. „Unde este cartea mea?“ m-am răstit eu amenințător. „Încă n-am terminat-o. E foarte bună,“ îmi răspunse el terorizat. „Profită de lecția pe care ți-o dă“, l-am apostrofat eu. „Când o termini am să-ți cer să-mi dai în scris o recenzie a cărții și o analiză a mesajului ei pentru umanitate.“ Cât încă ordinul mai răsuna impresionant în aer, am plecat mândru mai departe. Apoi, dându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
seama că nu era decât o reflexie a luminii soarelui pe coaja nucului. Imaginația îmi jucase un nou renghi... “Cum văd, eu vorbesc, eu aud. Spusele mele trec pe lângă tine ca Dunărea la Cazane sau Bistrița la Toance”... - m-a apostrofat gândul de veghe. “Să știi că nu vreau să-mi încarc mitea cu spusele tale savante... deșteptule!” “Vrei să mă faci să cred că ești mare pișicher, dar știi prea bine că te cunosc ca pe propriile-mi buzunare, cumetre
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ieși pe poarta mare și alta-i s-o iei pe scurtătură. Altfel nu știu de ce nu au zidit portița din zid... “Mai domol, cumetre, cu vorbele în doi peri despre cinstitele fețe călugărești, că nu ești singur” - m-a apostrofat gândul de veghe. “Trebuie să-mi spun părerea deschis, fiindcă am întâlnit lucruri prea puțin ortodoxe, făcute de sfințiile lor, începând chiar cu Înalt prea sfântul mitropolitul”. “Adică ce a făcut Înaltul?”... “Păi nu-ți aduci aminte că unul din ei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
i-am văzut că au venit la Breaza, chiar dacă n-au fost foarte mulți, a însemnat foarte mult pentru noi susținerea lor. E foarte important sprijinul fanilor, chiar dacă, atunci când lucrurile nu merg cum ne-am dori, ei ne mai și apostrofează, e ceva normal. B.S.: În acest moment, atmosfera e bună la FCM Bacău? N.V.: Pentru moment, totul e bine. Este foarte important să păstrăm o atmosferă bună la echipă, fiindcă asta poate aduce rezultate bune, iar o serie de victorii
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
ras. — Ce naiba face? zbiera domnul Chawla, privindu-și soția cum dispărea iar și iar pe strada dinspre, în timp ce el asista la golirea dulapurilor de prin casă, la dispariția obiectelor, la golurile de pe rafturi. Cu ce m-ai măritat, Amma? își apostrofa plin de cruzime mama care, la rândul ei, părea îngrijorată. Totuși, fiind răspunzătoare pentru căsătorie, plescăia din limbă și-i răspundea împăciuitoare: — Trece printr-o perioadă foarte delicată. Mai ai puțină răbdare, poate-și revine. — Poate-și revine, mormăi el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
strigă un glas ascuțit de femeie. Trubadurul ridică obraznic mustața în sus, spre capra înaltă, strîngîndu-și ochii strălucitori subt pleoape, pe când mâna lui mică, ca de femeie, se propti viguros în grumazul murgului ce cabra, oprit brusc. Lică nu înțelesese apostrofa. Limbile străine îl uimeau si îi erau nesuferite. Nici n-avea cum să le înțeleagă, deoarece se învățau în cărți tot nesuferite. De la unguroaicele, nemțoaicele cu care uneori avusese legături, nu deprinsese nimic; mai lesne prindeau ele vorbe de la dânsul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
contrar unor uzanțe de minimă relație interumană, acesta i-a adresat doar imperativul: Circulați, vă rog! Deși numai cu câteva clipe mai devreme alți trei locatari din bloc au urcat fără să fi fost atenționați, deranjați cu vreun cuvânt sau apostrofați în vreun fel. E clar, și-a zis Ghiță, Timpan acesta instalează urechi la pereți și, desigur, ținta o fi chiar apartamentul meu, și și-a continuat ascensiunea fără să mai numere treptele ca alte dăți, ori să mai saliveze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și cu cal, dacă vrea. De aceea trebe să te ferești de el ca de copita calului nărăvaș, că nici nu știi când și cum te înhață și rămâne piranda cu puradeii de izbeliște... cu mâna întinsă pe la colțuri și apostrofată de către trecători că de ce nu muncește... Alocația-i mică și nu ajunge nici măcar pentru o săptămână de oloi și sare-n barabule și păstăi... Noroc mare cu alegerli, că mai primim de la partizi ceva haleală și pileală, dar pleașca asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Și va fi din ce În ce mai convins de asta, cînd va vedea că părinții acordă o atenție mai mare celui nou născut. Pentru că de multe ori copilul nu Îndrăznește să-și manifeste vizibil nemulțumirea, deseori părinții nici nu știu cum gîndește el și Îl apostrofează atunci cînd are anumite manifestări oarecum răutăcioase sau egoiste. Numai că În loc să se rezolve problema, copilului i se Întărește convingerea că și-a pierdut statututul de privilegiat al familiei. Dar se poate Întîmpla și invers, cînd părinții, sau bunicii, fără
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
un șut greșit, rată ocazia unui gol ce părea ca și făcut. Întreaga echipă veni lângă el cu reproșuri, insulte și amenințări. Ba un găligan care repeta clasa a VIII -a, nici el nu știa pentru a câta oară, îl apostrofă folosind un cuvânt periferic, de-a dreptul jignitor: - Mă, baragladină, poarta era cât o ogradă și tu nu ai fost în stare să înscrii? Și își însoți spusele de un pumn zdravăn aplicat în plină figură, încât Vișinel se dezechilibră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
pentru un loc în frunte, deoarece se scoate o cantitate limitată și cine prinde să înhațe mai repede, bine, cine nu, cumpără la prețul normal. Dar îmi place să mă bat pentru un loc mai în față, chiar dacă voi fi apostrofat, deși nu sunt decât un țâr de om. Dar cel mai mult îmi place la promoțiile de oale și tigăi de bucătărie și la televizoare sau alte electrocasnice. În supremarket-urile unde se dau aceste produse prin „promoție”, lupta pentru a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pentru soacră-mea, două tigăi sunt pentru aceeași doamnă Țuți, una este pentru mine, asta mai mică pentru a-mi face clătite și ochiuri, iar astea două văd eu cui le dau. Cum mă îndrept spre casa de marcat, sunt apostrofat de câteva persoane care n-au apucat să ia. - Uite-l pe speculant! Îmi spune o doamnă vizibil supărată că n-a reușit să pună mâna pe vreo tigaie. - Dă-mi și mie o tigaie, îmi cere o bătrână ce
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
o voce din aglomerație. În acel moment, șoferul pune o frână brusc și din inerție venim unii peste alții. Eu, cum aveam în fața mea pe cele două dame, mă prăvălesc peste ele. - Domnule, chiar sunteți de-a dreptul imposibil! Mă apostrofează cea de a doua damă. În acel moment iar dau drumul la o canonadă de strănuturi. - Coboară, dom’le, la prima stație, se aude o voce nervoasă și strănută cât vrei pe stradă. Mai mulți călători îmi trimit „politicos” epitete
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Și șoferul, adaugă Creighton. Trebuie să fi fost un accident îngrozitor. Salța piciorul de pe accelerator cu un grad două și reduse viteza la o sută cinci kilometri pe oră. — Nu-mi vine să cred, repeta Fanny. — Gata, termină odată! o apostrofa Creighton. — Dar e de-a dreptul incredibil! — Ba deloc, o contrazise el, dacă stai să te gândești cum s-a comportat în ultimele săptămâni. S-ar zice c-a dat dovadă de-o nesăbuința crasa. N-avea cum să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]