241,321 matches
-
aprilie 2002). în realitate, Eliade se se afla de un an de zile la Lon-dra. Și chiar dacă ar fi fost în țară, de ce l-am considera in-cul-pat? "Eliade a crezut în Germania nazistă până la înfrângerea ei definitivă." (Evenimentul zilei, 10 aprilie 2002). Unde? Când? Cum? Reproduceți citatul! Cu ocazia apariției versiunii românești a cărții lui Daniel Dubuissin, Evenimentul zilei titra cu litere roșii de 3-4 cm: "Eliade făcut praf!" (5 iulie 2003). Până și un istoric - Florin }urcanu, autor al unei
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
de la Mircea: i-a recitat-o de câteva ori. în Albumul Eliade am reprodus (la pagina 119) facsimilul dedicației de pe pagina de gardă a romanului Maitreyi: "D-lui Tudor Arghezi cu bucuria că ar putea să mă citească Mircea Eliade, aprilie 1993" Cine mai știe că Arghezi s-a aflat în juriul care a premiat Huliganii ca "cel mai bun roman al anului 1935"? Premiul I. Al. Brătescu-Voinești i-a fost acordat lui Eliade de: Arghezi, Rebreanu, Perpessicius, Cioculescu, Busuioceanu, Mihail
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
ale lui Tudor Arghezi (Europa, Asia, America, vol. III, Ed. Humanitas, 2004, p. 100). Cel mai convingător document pentru ce ne-am propus să demonstrăm este pledoaria lui Eliade pentru traducerea în limba engleză a versurilor lui Arghezi, datată 11 aprilie 1974: "Criticii literari sunt de acord că Tudor Arghezi este cel mai mare poet român al acestui secol și îl consideră drept unul din cei mai originali poeți europeni ai timpurilor noastre. Varietatea și măreția operei sale poetice, ce se
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
să fie încredințat tiparului facsimilul acestei decizii, deoarece în discuțiile scriitorului cu Dinu Noica, Mac Ricketts și cu mine dorea tipărirea neîntârziată a acestei opere autentice. Corespondența publicată confirmă toate acestea la 6 decembrie 1973, 6 decembrie 1975 și 19 aprilie 1984. în pledoaria mea pentru precizie și franchețe trebuie să fac o mărturie. Am descoperit recent că în volumul editat și prefațat de mine la Editura Dacia, în 2001, se află un articol al lui Eliade din care a fost
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
care stârnesc emoția vizitatorului. Gazdele, deosebit de amabile și de cunoscătoare a vieții poetului, ne-au Însoțit prin camerele În care a trăit cel pe care Îl căutam, Îl vedeam cu ochii imaginației și Îl recitam În gând. Era duminică, 20 aprilie 2008 și numai cu o zi Înainte ne despărțisem de Cezar Ivănescu, care a plecat de la București la Iași și cine ar fi bănuit spre eternitate. Am mai vizitat și muzeul Ceasurilor din apropiere, am servit o masă copioasă la
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
al vieții lui Eliade, dar și al operei sale, bazat pe convorbiri cu cele mai distinse personaje ale culturii universale, inclusiv românești. Introducerea este solemnă. Interiorul marei Rockefeller Chapel în Hyde Park (cea a universității era prea mică) pe 28 aprilie 1986, cu ocazia serviciului memorial pentru Mircea Eliade, atunci fiind arhiplina, dar acum goală pentru înregistrarea filmului. Ceea ce îi dă un aspect și mai miraculos, parcă simți prezenta spiritului lui Eliade care umple sală și misterios intuiești prezenta sacrului despre
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
preluând cu superficialitate informațiile publicate în presa timpului, au menționat, în mod eronat, prezența lui Enescu la acest concert). - Recitalul din 7 octombrie 1937 (la pian: Ionel Gherea). - Recitalul din 4 mai 1942 (la pian: I. Filionescu). - Recitalul din 2 aprilie 1943, ultima apariție pe scena Teatrului „Traian Grozăvescu” din Lugoj, ultimul concert în Banat. Artizan al primului recital enescian la Lugoj, dr. Iosif Willer (1884-1972) fondase, în 1911, Societatea de Muzică de Cameră, din care mai făceau parte dr. Ákos
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
când l-am cunoscut pentru întâia oară, e același, românesc și cu cântece” („Răsunetul”, Lugoj, XXI, 19, 1942, 3: George Enescu la Lugoj). Împlinirea unui veac de la primul recital violonistic enescian la Lugoj a fost marcată prin organizarea, în 27 aprilie 2012, sub genericul celei de-a XX-a ediții a Festivalului Coral Internațional „Ion Vidu”, a primei ediții a Zilei George Enescu la Lugoj, cu sprijinul organizatoric și logistic al Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu”, al Casei Municipale de
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
de la Timișoara. “Pastorul-scinteie” este o plăsmuire rezultată în confuzia izbucnirii istoricilor evenimente din Decembrie 1989, de care a profitat și profita incontinuare datorită ignorantei și indolentei românilor. Urmăriți. De la începutul lecturii aflăm că Laszlo Tokes s-a născut la 1 aprilie 1952 (pag 22) Și, crezînd că este amuzant, ne mai informează că s-a născut în greutate de zece livre și avea un cap mult mai mare decît limitele normale (gen Frankenstein), observat chiar și de frații și surorile sale
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
salariul de lei 1100, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; Dela 1 Octombrie 1921 - la 31 Decembrie 1922, cu salariul de lei 1600, reținîndu-i-se 10% pentru Cassa Generală de Pensiuni; S’a eliberat în urma cererii nr. 3282 din 11 Aprilie 1945, spre a-i servi la Ministerul Educației Naționale. DIRECTOR PRIM SECRETAR
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
2000. footnote> și de cei care folosesc falsa sinonimie amintită, Clement Haralam<footnote Haralam, Clement - Manuscrise de muzică psaltică în biblioteca mănăstirii „Toți Sfinții Atonului și Sfinții Români Bucium; în: Acta Musicae Byzantinae, vol. III, Centrul de Studii Bizantine Iași, aprilie 2001, pp. 77 - 79. footnote> și Florin Bucescu<footnote Bucescu, Florin - Cântarea psaltică în manuscrisele moldovenești din sec. al XIX-lea, Ghidul manuscriselor psaltice - Moldova, sec, XIX, vol. I și II, Iași, Editura Artes, 2009; footnote>, ultimii doi propunând sinonimul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
1975, 1976, 1993; footnote>, al cărui catalog l-am prezentat și recomandat la vreme, cititorilor revistei Muzica<footnote Vasile, Vasile Manuscrisele muzicale din Muntele Athos, tom III de Gregorios Stathis; în: Muzica, București, Serie nouă, An IX, nr. 2 (34), aprilie iunie 1998. footnote>, la 253, câte descrie Sebastian Barbu Bucur, în catalogul citat, unele inexistente în fondurile nominalizate, pentru a ajunge, după propriul catalog Tezaur muzical românesc din Athos la impresionantul număr de 500. Cea mai recentă surpriză o constituie
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
al XX - lea, în: Byzantion, vol. II, Iași, Academia de Arte “George Enescu”, 1996, pp. 158 - 183; footnote>, urmat de un altul, la București<footnote Vasile, Vasile - Centenar Dimitrie Suceveanu, în: Muzica, București, s. nouă, An XI, nr. 2 (42), aprilie - iunie 2000, pp. 139 - 153; footnote> și Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte, a cărui personalitate și activitate au făcut obiectul mai multor materiale, cel mai extins fiind publicat în perioada centenarului morții sale, în vatra muzicală din care a descins<footnote
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
nr. 42 (psaltul brașovean i-a dat numărul 59) - un „Chinonicar grecesc - românesc sau lecțiuni de artă din biblioteca musicească a maestrului musichi(e)i biserciceșci or(todoxe) Anton Pann, culegere pentru a mea perfectă desăvârșire în fevruarie, martie și aprilie 1851, G. Ucenescu, Bucureșci” Următorul manuscris caligrafiat de Gheorghe Ucenescu - 43 se intitulează ,,Cântări de artă ale cântărețului greco român(u) or(todox): culese și scrise din biblioteca musicală a d-lui Anton Pann de elevul d sale George Ucenescu
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
reorchestrata. Anul 1932 îi aduce lui Paul Constantinescu o nouă recunoaștere a talentului sau componistic: Cvintetul pentru flaut, oboi, clarinet, fagot și violina, (P. I , Allegro; P. a II-a, Andantino; P. a III-a, Allegro giocoso) terminat la 26 aprilie 1932, este distins cu PREMIUL ÎI „GEORGE ENESCU”. Anul 1938 consemnează o sumă de puncte de intersecție ale drumurilor creatoare ale celor două personalități. 1. La 10 mai 1938 Radio Paris - Tour Eiffel programează o emisiune cu titlul FESTIVAL DE
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
fost reluat în stagiunea 1942-1943 sub baghetă lui Constantin Silveștri, în localul teatrului „Regina Maria”. Din fericire, pentru posteritate Fonoteca Radiodifuziunii Române, deține o înregistrare a lucrării, cu Orchestră Națională Radio, Dirijor Constantin Silveștri, 27:30 (Înregistrare Electrecord). La 25 aprilie 1945 Societatea Compozitorilor Români organiza sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regelui Mihai I un concert festiv pentru sărbătorirea a 25 de ani de la înființare. Orchestră Filarmonicii era dirijata de însuși George Enescu. În program figură și o lucrare de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
3 martie 1946, se pare ca Oratoriul Patimile Domnului a fost programat să fie cântat încă de două ori, dar aceste reprezentații au avut loc sub baghetă lui CONSTANTIN SILVEȘTRI. Programele de sală ale Filarmonicii anunțau concertul pentru MIERCURI, 17 APRILIE, orele 14, fără a menționa însă dirijorul: În ziarul „Lumea”, ăn 2, nr. 30 din 28 aprilie 1946, parina 2, Virgil Gheorghiu face o paralelă între cele două baghete: La întâia audiție a oratoriului, Maestrul Enescu a pătruns talcul de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
două ori, dar aceste reprezentații au avut loc sub baghetă lui CONSTANTIN SILVEȘTRI. Programele de sală ale Filarmonicii anunțau concertul pentru MIERCURI, 17 APRILIE, orele 14, fără a menționa însă dirijorul: În ziarul „Lumea”, ăn 2, nr. 30 din 28 aprilie 1946, parina 2, Virgil Gheorghiu face o paralelă între cele două baghete: La întâia audiție a oratoriului, Maestrul Enescu a pătruns talcul de pioasa declamație, nota austera recitativă a dramei. Corul duios, de rugăciune abia murmurata, simpla expunere de suferință
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
iulie 1946 aflăm că Oratoriul Patimile Domnului s-a cântat la Ateneu pentru a treia oară, neprcizându-se însă, interpreții. După aceste trei reprezentații ale oratoriului Patimile Domnului, Paul Constantinescu a refăcut total partitura pe care a terminat-o la 24 aprilie 1948 în formă de reducție pentru pian. În formă orchestrata a fost gata la 22 iunie 1948. În această versiune, intitulată Oratoriul Bizantin de Paști, Patimile și Învierea Domnului a fost reprezentat în primă audiție în Germania, la 7 aprilie
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
aprilie 1948 în formă de reducție pentru pian. În formă orchestrata a fost gata la 22 iunie 1948. În această versiune, intitulată Oratoriul Bizantin de Paști, Patimile și Învierea Domnului a fost reprezentat în primă audiție în Germania, la 7 aprilie 1973, cu contribuția Capelei de Stat din Dresda, si a Formației corale Kreuzchor, la Kreuzkirche din Dresda, sub baghetă lui Martin Flämig, în prezența soției compozitorului. Soliști: Helga Termer (soprana), Käthe Röschke (alto), Hermann Christian Polster (baș), Gothard Stier (bariton
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Kreuzchor, la Kreuzkirche din Dresda, sub baghetă lui Martin Flämig, în prezența soției compozitorului. Soliști: Helga Termer (soprana), Käthe Röschke (alto), Hermann Christian Polster (baș), Gothard Stier (bariton). În România s-a cântat pentru prima oară la 12, 13, 14 aprilie 1990, la Ateneul Român din București, în interpretarea Filarmonicii bucureștene, sub baghetă dirijorului Cristian Mandeal. Soliști: Vladimir Popescu Deveselu (Iuda, un Tâlhar, un înger), Gheorghe Roșu(Evanghelistul), Georgeta Orlovski (Maica Domnului, o mironosița), Silvia Voinea (o slujnica, o mironosița), Melania
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
fost un apropiat al lui Enescu, însoțindu-l în calitate de secretar la New York și Buenos Aires. S-a stabilit un timp în Elveția, ocupându-se de „interesele materiale” ale Maesterului. S-a ocupat de vânzarea viorilor maestrului. footnote>: Neuilly’s Seine, 15 aprilie 1955 Scumpe Domnule Constantinescu, Am primit scrisoarea D-tale din 2 aprilie chiar ieri, și seara, profitând că mă duc zilnic la Maestrul, i-am citit-o. I-au făcut mare plăcere rândurile D-tale și-ți transmite toate gândurile
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
și Buenos Aires. S-a stabilit un timp în Elveția, ocupându-se de „interesele materiale” ale Maesterului. S-a ocupat de vânzarea viorilor maestrului. footnote>: Neuilly’s Seine, 15 aprilie 1955 Scumpe Domnule Constantinescu, Am primit scrisoarea D-tale din 2 aprilie chiar ieri, și seara, profitând că mă duc zilnic la Maestrul, i-am citit-o. I-au făcut mare plăcere rândurile D-tale și-ți transmite toate gândurile sale bune. [.......] Dna Enescu va trimite toate gândurile sale cele mai bune
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
celor două traiectorii profesionale: Oratoriul Patimile Domnului dirijat de Silveștri la cea de-a doua și a treia reprezentație din anul 1946. Reamintim aici privirea comparativa a celor două viziuni dirijorale realizată de Virgil Gheorghiu în revistă „Lumea” din 28 aprilie. Oratoriul Bizantin de Crăciun „Nașterea Domnului” cuprinzând părțile: I. Bună Vestire; ÎI. Nașterea; III. Magii, a fost reprezentat în primă audiție la 21 dec. 1947 și 5 ianuarie 1948. Soliști: Valentina Crețoiu, Nella Dimitriu, Aurel Alexandrescu, Nicolae Secăreanu, Corul „România
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]