643 matches
-
dispare valoarea în sine a literaturii și se pune în față valoarea succesului. Succesul predomină. Deci nu e vorba că un factor economic din exterior presează literatura care rămâne intactă, acest punct de vedere este imprimat în literatură, literatura își apropriază acest punct de vedere. Tot mai rare sunt creațiile literare despre care spunem că e o operă foarte bună, dar nu are succes. Invers mai există, are succes, dar este proastă. Tot mai rar se întâmplă să se spună despre
Peter Esterházy „Eu nu am probleme umane, ci probleme de elaborare“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7141_a_8466]
-
Firește, Borges m-a făcut să descopăr cititori și scriitori care astăzi sunt ai mei. Cred că asta face parte din generozitatea oricărui cititor. Unul dintre impulsurile cititorului nu e doar acela de a colecționa cărți, de a și le apropria, ci și de a împărtăși cărți, de a spune: trebuie să citești asta, nu-mi ești prieten dacă n-o să-ți placă și ție această carte. Î.: Împărțiți lumea în bibliomanie și bibliofilie? R.: Cred că da. Bibliomania, așa cum o
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
important pentru dreapta. Și aici nu mă refer doar la vot. Electoratul PNL face parte din acel segment al națiunii noastre care, dacă i s-ar oferi șansa unui stat convins de importanța libertății economice, ar constitui motorul capabil să aproprie România de viitorul pe care și-l dorește. De aceea, alături de PNȚCD, Forța Civică și Noua Republică, PDL și PNL trebuie să reconstruiască, sub o formulă sau alta, alianța DA, iar locul acestei alianțe este în Partidul Popular European", a
PDL, cu brațele deschise la propunerea de fuziune cu PNL by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31333_a_32658]
-
celor două personaje, tata și fiu - alter-ego al autorului -, două tipuri opuse de "tratare" și relaționare cu natura: tatăl o preferă domesticita, segmentata și îngrădita, fiul o dorește în chiar starea să "naturală", sălbatică și aparent haotică. Unul și-o aproprie anulîndu-i individualitatea, socializînd-o, altul pledează, polemic și nostalgic, tocmai pentru diferența inițială, privind-o că pe o realitate multiplă, incontrolabila și, astfel, exemplara. Acuză autorului este clară, iar argumentele numeroase: omul european, în special occidentalul, astăzi citadin exclusiv și agresiv
Nostalgia unei mai vechi relatii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17641_a_18966]
-
ține de umanul colateral, de reziduurile afective ce gravitează în jurul acestor ființe. Noul Adam, în mod cert mai mult decît electrica Evă a lui Villiers de l'Isle Adam, prezintă o serie de rudimente de afect și încearcă să-și aproprie o identitate. Copii ai unui Dumnezeu mai mic, - longevitatea le-a fost întipărită destinal - cei patru se află într-o freudiană relație cu tatăl. Construiți pentru a rezista în spații improprii vieții, spre exemplu sub dușul otrăvitor ale radiațiilor gama
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
acest cititor un împătimit al poeziei și fără o afinitate specială pentru imagismul șaptezecist, el se trezește la sfîrșitul lecturii un îndrăgostit. E atîta liniște și atîta frumusețe în aceste poeme, încît gestul firesc dincolo de lectură e de a-ți apropria cumva această carte, de a o avea ca obiect de preț pentru totdeauna în raftul cu delicatese. O undă de melancolie străbate selecția în sine a acestor poeme, la treizeci de ani de la debutul autorului. Poetul vorbește din perspectiva unui
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
distrugea substanța însăși a celor ce se predau acolo nouă discipolilor de către magiștri noștri. În locul acelei universitas scientiarum, în care mă așteptam să descopăr nici mai mult, dar nici mai puțin decât universul întreg al cunoștințelor, un univers revelat nouă, apropriat de noi, atotcuprinzător, deci cuprinzându-ne și pe noi într-însul, m-am văzut confruntat cu fragmente de cunoștințe, cu cioburi de adevăr nesigur, cu opinii ce mi se păreau îndoielnice, chiar și atunci sau mai ales atunci când erau prezentate
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Letiția Constantin Literatura română și manifestările sale, chiar și eforturile de a-și apropria noul limbaj venit de la Răsărit, nu au făcut obiectul agendei (nici a celei ascunse, nici a celei vizibile) a săp--tămânalului Veac Nou. Însă, cu toată ponderea nesemnificativă a artei scriitoricești românești în paginile săptămânalului, operația de deconstruire a prezenței sale
Instrumente ale „agitației culturale” în perioada 1944-1954 by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7321_a_8646]
-
e minune ca azi să pretinză că sunt ale sale. Plagiarea e un obicei atât de înrădăcinat în România încît nu suntem nici cei dentăi nici cei din urmă cari au fost obiectul unei asemenea spoliațiuni. Meșteri de a-și apropria lucru străin, confrații se mândresc azi cu bunul altuia și pretind că niște idei, poreclite reacționare sau conservatoare în toate țările celelalte, devin liberale la noi din momentul ce dumnealor vor binevoi a le lua de la alții. Credem că în privința
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
enumere operele de fond apărute în țară de 30 de ani încoace, ca să vedem gradul de cultură. Nimic din toate acestea. Buni bucuroși dacă apare cîte-o carte elementară, în care autorul a știut cel puțin să traducă bine, să-și aproprieze într-un mod cuviincios știința altora. Chiar cazul acesta e estrem de rar 200 {EminescuOpXIII 201} și constituie aproape un merit. Cele mai multe cărți, chiar elementare, dovedesc din contra că autorii lor nu sunt în stare nici să înțeleagă texte străine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
brațul. Acest nivel de cultură scăzut și sus și jos n-ar fi o nenorocire absolută. Un popor incult care tinde cu stăruință, însă gradat, de-a ajunge la civilizație, care se deprinde el însuși zi cu zi a-și apropria îndemnările și cunoștințele altora, ajunge în adevăr să egaleze pe ceilalți. Dar la aceasta nu gândește nimenea. Lucrul la care aspiră toți este a se folosi numai de avantajele civilizației străine, nu însă a introduce în țară condițiile de cultură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rezultanta a două puteri opuse: a eredității, principiul conservator, prin care rasa și individul păstrează și transmite la urmași calitățile cari i-au fost favorabile în lupta pentru existență, și a adaptabilității, principiul progresiv, prin care rasa caută a-și apropria aptitudini nouă, ce i le impune noul mediu înconjurător. Dar pentru ca adaptabilitatea să câștige calitățile nouă se cere timp. Mediul social și economic în care un popor trăiește nu trebuie schimbat peste noapte, ci încet, pentru ca oamenii să aibă timpul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că cultură și moralitate nu se improvizează în întruniri electorale, ci se câștigă prin muncă necontenită, prin necontenită absorbțiune de adevăruri ce privesc natura în genere și inteligența omenească îndeosebi și că misiunea de-a lumina poate să și-o aproprieze d-sa, care are nenorocire de-a învăța pe oameni lucruri ce sigur nu le pricepe, dar noi așteptăm această lumină și această moralizare de la timp, de la școală, de la capetele eminente pe cari poporul nostru va fi în stare a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fapt, urma să sosească doar un ambasador, a reacționat foarte prost. — Magister adună o armată în Lunca Padului. Dacă sosește mai târziu, e doar pentru că nu vrea să scape din vedere nimic din ce trebuie pregătit pentru războiul ce se aproprie. în ceea ce mă privește, pe lângă solia pe care o port, am fost trimis aici și pentru a pune la punct o modalitate de a ne uni armatele. Vârstnicul magistrat îl privi surprins, apoi, întorcând privirea înainte, spuse: — în vreme ce Etius face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
al lui „Cimpanzeul Șchiop“. Atribuiau brațelor personalități și povești. Vorbeau cu ele, se certau cu ele și chiar încercau să le hrănească. — Hai, domnule Cimpanzeu Șchiop. Știi că ți-e foame. Făceau tot ce se putea, în afară de a și le apropria. Una dintre femei spunea că tatăl ei îi lăsase brațul moștenire după moarte. —Mai bine nu mi-l lăsa. Cade peste mine, pur și simplu. Îmi cade pe piept când dorm. De ce-o fi vrut să mi-l lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fiecare ființă umană are un spațiu al său, pe care și-l creează, oriunde s-ar afla, un câmp reprezentativ, unde se simte în siguranță. Este ca o scenă cu granițe invizibile, construită ad-hoc, dar inexpugnabilă. Când un intrus se aproprie prea mult, apare dezechilibrul. Scena și întreaga reprezentație sunt în pericol. Trebuie urmărit acel moment pentru a înțelege care este limita, care este toleranța omului față de lume. În cazul unui spectacol de teatru, spațiul consacrat, câmpul de reprezentare a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
i-au venit în amintire anii tinereții, chiar ce ai copilăriei, regăsindu- se mereu frământat, ars de o sete chinuitoare, după lumea celor nevăzute de dincolo de viață și de moarte. Dorea să-și guste plăcerea încet... să simtă cum se aproprie de lumina, de strălucirea ce nu încape în cuvinte... Era vremea toamnei din el, și asculta, în tăceri albastre, sufletul și pașii într-un ceas de spargere a nopții. A asculta toamna din el. - De ce, oare, mă las dus ca
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
mai pe toate celelalte școli din țară. D-ra Z. Livescu (recte Lewieki), după cum spune, e absolventă a Școalei Centrale din Iași și a depus pîn-acuma două concursuri. D-sa e de doisprezece ani institutoare și prin uz lung și-au apropriat metoda mecanică și moartă a învățămîntului și poate că-n această direcție nici nu este lipsită de oarecare succes, pe care însă cu trei eleve numai nu l-am putut constata cu siguranță. D-sa aparține unei generații scolastice bine
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sale particular, afară de acest stabiliment, și care din această cauză se și află într-o stare cât se poate de deplorabilă. Afară de aceste mobile, după indiciile d-lui sub-bibliotecar Theodor Aroneanu, putând // constata că d-l Eminescu ș-a fost apropriat cărți în sumă de 50 volume, fără a le fi trecut în nici un catalog sau inventar, am reușit în sfârșit a le redobândi. După aceasta au mai rămas lipsă, fără a se ști prin ce mod, volume 93 și volume
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sale particular afară de acest stabiliment și cari din această cauză se și află într-o stare cât se poate de deplorabilă. Afară de aceste mobile, după indiciele d-lui subbibliotecar T. Aroneanu, putând constata că d-l Eminescu și-a fost apropriat cărți în sumă de 50 volume, fără a le fi trecut în nici un catalog sau inventar, am reușit în sfârșit a le redobândi. După aceasta au mai rămas lipsă, fără a se ști prin ce mod, volume 93 și volume
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sale particular, și al doilea pentru că mai multe cărți s-au găsit tot acasă la d-l Eminescu fără a fi trecute în catalog conform regulamentului bibliotecei; din aceste împrejurări se vede că d-lui avea intențiunea de a-și apropria cărțile și mobilajul luate, ceea ce se confirmă și mai mult că abia după mai multe somațiuni și stăruinți a[le] mele am putut obține îndărăpt parte din cărți și mobilajul și mai cu samă după ce l-am încunoștiințat că sunt
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
va face o nouă inventariere a cărților din bibliotecă; Considerând că din toate acestea rezultă că nu numai că nu se poate imputa lui M. Eminescu că ar fi // sustras din bibliotecă vreo carte cu intențiune de a și-o apropria, dar nici macar neglijenția prevăzută de art. 203 C. P.; Considerând dar că din instrucție nu rezultă indicii suficiente de culpabilitate contra lui M. Eminescu și că prin urmare prevențiunea nu se poate stabili contra lui; În vederea acestora, în baza art.
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
întrebăm cum se manifestă el față de sine ca dumnezeu, el, care poate să fie prezent în fiecare om, în ce are acesta mai intim și mai netransmisibil? Deci avem mai întâi ceva de „împărțit“ cu dumnezeu, pe care ni-l apropriem ca dumnezeul nostru, și anume: că el ne poate însoți pe dinăuntru, acolo unde nici un alt om din specia noastră nu ne poate însoți; dacă e așa, atunci nu cumva (pentru că avem ceva de împărțit cu el) și noi putem
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
în mînile nepotului său Mihail, fiul lui Ioan Asan și al Irinei Comnena (Angelos). În acest chip se făcu împăcare și pace între rudele lui Asan, cari erau pe de o parte despotul Teodor Angelos, al cărui fiu Ioan își apropriase în Tessaloniki titlul și demnitatea unui împărat, apoi despotul Constantin Angelos, iar pe de altă parte Mihail Asan, nepotul celor doi despoți numiți mai sus. Război cu îzbîndă al lui Vatatzes contra Comnenilor. Împrejurarea că după moartea lui Ioan Asan
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
unchi părintesc, iar despotul se declară gata de a i le retroceda sub oarecari condiții. Sfentislav nu se mulțămi însă cu luarea pe samă a acestor două tării de munte, în care așeză garnizoane tari, ci mai tindea să-și aproprieze și celelalte orașe și cetăți din regiunea aceea, întemeindu-se pe pretextul de drept că acelea se ținuseră odinioară toate de regatul Bulgariei, în fond însă această tendință a lui se rezema numai pe răzbunarea contra împăratului, pentru că-i refuzase
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]