544 matches
-
an școlar etc.), structurarea și aprobarea unui curriculum accesibil și suficient cerințelor educaționale ale fiecărui elev în parte, astfel încât fiecare elev să atingă la sfârșitul fiecărui ciclu de școlarizare un anumit nivel al pregătirii sale, în deplină concordanță cu potențialul aptitudinal evaluat la începutul fiecărui ciclu de învățare (în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, evaluarea se poate face fie de către consilierii din școala respectivă, fie și de membrii comisiilor de expertiză complexă înființate la nivel interșcolar). Analizând lucrurile dintr-o
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
raportare la standardele existente, prin teste și instrumente specifice care vizează anumite procese psihice, inteligența, aptitudinile și personalitatea în ansamblul ei; evaluarea educațională se referă la stabilirea nivelului de cunoștințe, la gradul de asimilare și corelare a acestora cu potențialul aptitudinal și nivelul intelectual al copilului, precum și identificarea cerințelor educaționale speciale; evaluarea socială presupune analiza, cu precădere, a calității mediului de dezvoltare a copilului, a factorilor de mediu și factorilor personali. * Pentru ce evaluăm? Această întrebare corespunde scopului evaluării sau stabilirii
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
obiective generale legate de: sprijinirea elevilor în compensarea deficiențelor prin antrenarea capacităților și deprinderilor dezvoltate; adaptarea curriculară pentru acești elevi, astfel încât să le ofere posibilitatea obținerii unor performanțe superioare; asigurarea unui mediu stimulator care să le permită dezvoltarea intelectuală și aptitudinală. Orice copil cu cerințe educaționale speciale, care a primit decizia de integrare în școala obișnuită, va putea primi acele categorii de servicii ce derivă din natura cerințelor educative speciale, numite și servicii educaționale de sprijin. Acestea sunt: activități de învățare
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
problematica diferențierii activităților de învățare în școală a revenit în actualitate cu o amploare mai mare, determinată de necesitatea asigurării șanselor egale la educație pentru toți membrii unei comunități și satisfacerea cerințelor de instruire și educație în funcție de potențialul intelectual și aptitudinal al fiecărui copil inclus în programul educațional al unei școli. Instruirea diferențiată semnifică personalizarea sau individualizarea demersului instructiv educativ în raport cu setul de observații și examinarea cerințelor individuale (specifice fiecărui copil), constituind un mijloc de ameliorare a educației în general, prin
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a unei comunități umane, la care să aibă acces toți elevii (inclusiv cei cu cerințe speciale sau dificultăți de învățare) și în care vor fi create condițiile pentru ca fiecare elev să beneficieze de servicii educaționale, în raport cu propriile posibilități intelectuale și aptitudinale. Acest tip de școală, în care materiile pot fi studiate în ritmuri și la niveluri diferite, răspunde diversității de interese și posibilităților individuale de lucru în cadrul activităților școlare, definind în mod pragmatic statutul de școală incluzivă, cu o ofertă educațională
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
toți, dar materia e diferită în conținutul său, fie atât programul, cât și timpul sunt diferite. Învățământul de tip diferențiat, derulat într-o școală incluzivă în care orice copil are posibilitatea de a-și valorifica la maxim potențialul intelectual și aptitudinal, nu are un caracter segregaționist (după cum ar putea să pară la prima vedere), întrucât oferă șansa și respectă dreptul fiecărui copil de a se manifesta în activitatea școlară, în conformitate cu posibilitățile, interesele și cerințele sale educaționale. Experiența practică în domeniul educației
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de învățare într-un ritm rapid și nici capacitatea de a procesa o cantitate mare de informații (mulți elevi adoptă atitudini de respingere sau evitare a sarcinilor școlare care depășesc posibilitățile lor de învățare). Elevii cu un potențial intelectual și aptitudinal peste medie sunt, la rândul lor, elevi cu cerințe educaționale speciale care au nevoie de un program individualizat. Prin urmare, școala, ca instituție publică de formare și socializare a personalității umane, trebuie să răspundă tuturor cerințelor fiecărui elev în parte
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
psihologul sau consilierul din școală și să manifeste anumite deprinderi sociale și pedagogice, să aibă o viziune pozitivă asupra elevilor clasei, să stabilească cu ușurință relații interpersonale și să poată comunica cu orice elev, indiferent de potențialul său intelectual și aptitudinal și de manifestările psihocomportamentale ale acestuia. în cadrul activităților didactice, o atenție deosebită va fi acordată procesului de evaluare, care ar putea sprijini metodele și tehnicile folosite în activitățile de consiliere, unde, prin acordarea unor anumite recompense (în cazul nostru, valorizarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
condițiile de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.), care plasează persoana/ elevul într-o situație de dificultate în raport cu cei din jur, situație ce nu-i permite o existență sau o valorificare în condiții normale a potențialului intelectual și aptitudinal de care dispune și îi induce un sentiment de inferioritate ce accentuează condiția sa de persoană cu cerințe speciale. Altfel spus, această sintagmă "desemnează necesitățile educaționale complementare obiectivelor generale ale educației școlare, necesități care solicită o școlarizare adaptată particularităților individuale
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
înțeleagă și să interiorizeze conținuturile predate la clasă; folosirea unor metode și procedee de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele elevilor, nu numai în plan intelectual, cât mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare a potențialului aptitudinal și modalitățile de rezolvare a unor probleme tipice de viață sau a unor situații problemă, posibilitățile de relaționare și comunicare cu cei din jur, performanțele în plan profesional etc.). Curriculum diferențiat se referă la modalitățile de selectare și organizare a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
etc.). Curriculum diferențiat se referă la modalitățile de selectare și organizare a conținuturilor, metodelor de predare-învățare, metodelor și tehnicilor de evaluare, standardelor de performanță, mediului psihologic de învățare, în scopul diferențierii experiențelor de învățare prin adaptarea procesului instructiv-educativ la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare al elevului. Diferențierea are în vedere, în primul rând, specificul potențialului aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor/cunoștințelor dobândite
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
în scopul diferențierii experiențelor de învățare prin adaptarea procesului instructiv-educativ la posibilitățile aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul de învățare al elevului. Diferențierea are în vedere, în primul rând, specificul potențialului aptitudinal, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și prelucrare a informațiilor/cunoștințelor dobândite de elev în cadrul procesului instructiv-educativ. Având în vedere această premisă, putem vorbi, în context, de un curriculum individualizat/personalizat și adaptat. în dezvoltarea curriculumului, școlile au sarcina dificilă
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
găsească și mijloace la fel de nobile de concretizare, care să nu ducă la crearea unor mari suferințe sau prejudicii celor din jur.) Unge osia ca să nu scârțâie carul. Pornind de aici, unii Înțeleg să-și promoveze afacerile nu atât prin eforturi aptitudinale oneste, cât mai ales prin mită, complimentări și lingușiri de tot felul.) Acela care ascultă este părtaș cu acela care vorbește de rău. (Desigur, numai celui căruia Îi place să asculte ponegririle făcute de alții la adresa unui semen acceptă să
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și de condițiile care-l Înconjoară. Dar trebuie observat faptul că valoarea schimburilor În cadrul interrelațiilor depinde În mod hotărâtor de calitatea profesională și umană a celor care realizează aceste schimburi: dacă fiecare membru al relației nu-și cultivă Îndeajuns potențialul aptitudinal și sufletesc, atunci este firesc ca schimburile să fie inferioare celor care ar exista dacă partenerii relației ar trăi ceva mai mult pentru și prin ei Înșiși. Μ Curajul unora provine doar din infatuarea lor, din convingerea că, orice s-
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de aspirație redus, neîncredere în sine; Integrarea școlară a copiilor cu intelect liminar este posibilă în condițiile diferențierii și individualizării curriculum-ului (conținuturile educației, metodele și procedeele didactice, mijloacele de învățământ, criteriile de evaluare să fie adecvate potențialului intelectual și aptitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formarea și consolidarea competențelor sociale ale acestuia). 1.3.2.Dizabilitatea mentală de gradul I (debilitatea mentală) Termen sinonim cu insuficiența mentală, introdus în literatura de specialitate, în anul 1909, de către Dupre
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și ca element al ordinii de finalitate. Lucrarea de față descrie și interpretează formele personalității prin aceste condiționări. Desfășurarea determinismului prin finalitate nu este însă o curgere nedezmințită care năruie orice stabilitate. Dimpotrivă, formele istorice ale personalității au o structură aptitudinală care, în cazul unui acord cu determinările mediului "fizic" și cu cele culturale, devine vocațională. Vocația este condiția împlinită a omului și chipul concentrat al întregii existențe; ea confirmă determinismul prin finalitate, căci în alcătuirea sa personalizată timpul devine destin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
adaptării omului la mediul său. Cel de-al doilea, omul ca specie, conservă trăsăturile pe care viața le-a probat, le-a încercat în fel de fel de împrejurări, iar caracteristica sa fundamentală constă în faptul de a fixa "aparatul" aptitudinal necesar anumitor tipuri de muncă. Momentul trecerii la acumularea premiselor personalității este el însuși anticipat prin mai multe achiziții de o factură predominant biologică, dintre care mai cu seamă susținerea staturii verticale a avut efecte în sensul specificării existențiale a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu amândouă odată, fără să-și piardă identitatea. Evoluția istorică a omului are tocmai sensul apropierii lui de ambii poli ai existenței (condiționatul natural și Necondiționatul). Dar omul nu poate atinge identitatea cu natura și/sau cu Absolutul, spațiul variațiilor aptitudinale fiind infinit. Mai mult, apropierea omului de natură sau de Absolut întărește hotarele fiecărui "capăt" al existenței, accentuează "specificitatea" lor de netrecut. Istoria are sensul umanizării, adică al accentuării determinărilor personalizate în om. Pe de o parte, energiile naturii primesc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
superioară formelor sale de actualizare anterioare. Doar gândită în această ordine universală și concepută în mod personalist, ea corespunde "scopului" evoluției. Eul interiorizează unitatea sufletească, iar personalitatea o exprimă "în afară", prin muncă. Integrând eu și conștiință într-o structură aptitudinală, personalitatea semnifică unitatea sufletească într-o formă determinată a sa. De altminteri, personalitatea produce o diferențiere care trece viața de pe "terenul biologic" pe cel sufletesc. Primul moment al personalizării energiei este pregătit prin eul primitiv, ca "simțire cu care sufletul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
misticului, acesta devenind "om metafizic". Personalitatea amorfă a sufletului mistic pare a fi apropiată de energiile naturii, deși nu este, încă, decât o unitate sufletească în care selecția dispozițiilor energetice nu s-a produs. Dar personalitatea mistică are o structură aptitudinală căreia îi corespunde o anume tehnică a muncii, sugerată direct de fenomenele naturale, o tehnică ce nu s-a diferențiat de cea a naturii. Ei îi lipsește specializarea, căci formează un tot nediferențiat, amorf, corespunzător unei conștiințe în care personalul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cuprinde efectele puterii demonilor" 184 și se desfășoară capricios, neordonat; d) primitivul acordă atenție doar faptelor extraordinare; crezând că prin vorbe poate influența lucrurile, primitivul practică minciuna. Mentalitatea este instrumentul adaptării primitivului (misticului) la mediu; ea constituie și nucleul structurii aptitudinale care susține tehnica muncii proprie personalității mistice. Sporul de raționalitate al mentalității aduce cu sine o mai bună structurare a aptitudinilor de muncă, prin urmare, o mai clară conștiință a scopului. Totodată, modificările structurii personalității misticului semnifică o încadrare în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
diferențierea de celelalte persoane din mediul social în care trăiește. C. Rădulescu-Motru concepe eul ca început al personalizării energiei și condiție a personalității; eul preexistă oricărei forme de personalitate. Rolul său este acela de a se înconjura de o structură aptitudinală și împreună cu aceasta să alcătuiască o personalitate. Filosoful român mizează pe ideea că fără o distincție inițială între ceea ce aparține propriei individualități și ceea ce aparține altora nu este posibilă activarea socială a unui potențial psihic în sensul exercițiului muncii, deci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
concret, cum este cea a individului"195; b) personalitatea individului, a cărei unitate sufletească presupune o anumită diferențiere a aptitudinilor; este un produs nou față de mistic, datorat cristalizării operate de eu în structura sufletească a omului. Tipul (individual) provoacă diferențieri aptitudinale, din care se nasc deprinderi relativ constante și unitare. Patosul antropomorfizării se diminuează, crește interesul pentru muncă. Dar deprinderile, deși ordonate într-un gen de muncă, nu sunt dublate de conștiinciozitatea muncii, iar creația, întâmplătoare încă, nu-și are temeiul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și întărite prin așezarea lor în structura personalității. Anticipațiile sufletului primesc o organizare superioară celei specifice personalității mistice; la ele contribuie în mai mare măsură rațiunea decât emoția. Raționalizarea treptată a eului transformă unitatea sufletească în sensul îmbogățirii accentelor ei aptitudinale, fără ca prin aceasta să dispară complet vechile formațiuni sufletești produse de eul primitiv în personalitatea mistică. Personalitatea tip reprezintă o formă tranzitivă de personalizare, prin urmare, neîmplinită. Rolul său este acela de a da o nouă ordine unității sufletești, pentru ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formarea unei adevărate personalități, iar tipul este o realitate, o corelațiune persistentă a energiei, o formă de personalizare a acesteia, înseamnă că modul muncii pe care el îl angajează aduce, față de forma anterioară, o "fixație" profesională, un fel de stabilitate aptitudinală ferită, relativ, de variație. Există diferențiere între tipuri, dar nu în cadrul aceluiași tip, căci fiecare este fixat odată pentru totdeauna. Condiționatul, reprezentat de dispozițiile sufletești, este scos din mediul lui natural încă prin personalitatea mistică, fiind așezat în structura personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]