26,366 matches
-
lăsându-și capul în piept, a adormit. Să fi fost ora terminării emisiunii Andreei Bănică ? Nu știu. Cert este că a început să urle în somn, să se apere de nu-știu-ce cu mâinile și picioarele, să-și frământe trupul ca apucat de friguri... L-am zgâlțâit cât am putut reușind să-l trezesc tocmai când la televizor se trasmitea un reportaj despre vizita în Canada a președintelui Ion Iliescu. A deschis ochii, m-a îmbrâncit și, arătând spre ecranul megavijănului, a
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
Vinci construiește și deconstruiește pictura, sintetizează trasee, sistematizează etape, susține ritualuri de inițiere pe tot parcursul de la coala albă la opera finită și lasă posterității ușa întredeschisă către viscerele propriei creații, adică ale creației înseși, prefăcîndu-se că n-a mai apucat să-și termine lucrarea. Non-finitul celor două lucrări ale lui Leonardo, ca de altfel și acela al Sclavilor lui Michelangelo, este un alt fel de finit, un alt discurs asupra materiei, a limbajului și a gestului, dar unul care nu
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
democrație extrasă, cu o pensetă știrbă și ruginită, din vremea Socrate-lui, ornamentată ici-colo cu volte-model ciordite (scuzați) de prin ținuturi occidental-eldoradice și condimentată cu relații din junglele australiene transferate în interesul serviciului, pe fiecare vietate, indiferent de regn, o poate apuca boncăluitul măcar o dată la patru ani. Există libertatea reală ca, în funcție de căldurile specifice, oricare vertebrat să-și stabilească momentul de rut(ant). Și nimeni din jur nu se va mira, nimeni nu-l va acuza de infidelitate sau de derapaje
Bocncănitul de toamnă - enigmistică electorală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12503_a_13828]
-
ia avionul spre locul tragediei. Anna a fost servită în timpul zborului cu un ceai, i s-a făcut rău, avionul a aterizat de urgență la Riazan, unde jurnalista a fost spitalizată și apoi retrimisă la Moscova. Babițki nici n-a apucat să urce în avion, fiind reținut sub un pretext oarecare la controlul bagajelor și, fiindcă a încercat totuși să prindă cursa, a fost bătut și închis cîteva zile pentru huliganism. Politkovskaia scrisese în cărțile ei publicate în Occident (dar needitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
profesor Partenie, Ťia te uită, dom' profesor, ce surpriză!ť, zic și bătrînul dascăl de literatură veche nu-mi spune nimic, fumează țigară din țigară și aruncă chiștoacele peste tot, "nu se cade, dom' profesor". îi spun și dumnealui se apucă, ascultător, să le strîngă unul cîte unul" (p. 38). Ce altceva sînt însă acești morți veniți dintr-un trecut mai mult sau mai puțin îndepărtat care îi populează naratorului singurătatea de la Castelul Solitude dacă nu fantomele care bîntuie castelele din
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
trecerii lui, se înclină cu devotament și cu bucuria că sînt părtașii unui asemenea moment�. Urmează reacția babei, prea puțin mistică, dar de un haz nebun: "Baba Saveta s-a uitat uluită pe geamul mărunt al bucătăriei și atît a apucat să spună: "Iu, maica mea, da' de unde o apărut cînocu' ăsta la mine", atîta a apucat să spună și s-a repezit spre mătură și a dat să iasă în curte, a și ieșit în lumina puțină de dinaintea nopții și
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
reacția babei, prea puțin mistică, dar de un haz nebun: "Baba Saveta s-a uitat uluită pe geamul mărunt al bucătăriei și atît a apucat să spună: "Iu, maica mea, da' de unde o apărut cînocu' ăsta la mine", atîta a apucat să spună și s-a repezit spre mătură și a dat să iasă în curte, a și ieșit în lumina puțină de dinaintea nopții și n-a mai apucat să spună "marș, mă!", n-a mai spus nimic, curtea era pustie
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
maica mea, da' de unde o apărut cînocu' ăsta la mine", atîta a apucat să spună și s-a repezit spre mătură și a dat să iasă în curte, a și ieșit în lumina puțină de dinaintea nopții și n-a mai apucat să spună "marș, mă!", n-a mai spus nimic, curtea era pustie, doar culoarul rămăsese încă prin mijlocul cîrdului de gîște și tăcerea lor intimidată și emoționată asemenea aceleia pe care o trăiești cînd ți-este dat să te întîlnești
Balul fantomelor blajine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12509_a_13834]
-
că la șaișpe-șaptișpe ani își făcuse deja debutul la Manyana. Eu, în schimb, nu m-arătam grăbit. El m-a dus, făcând, cu mutra-ncruntată pe care-o avea de mic, pe versatu-n femei, în curve, șampanie, coapse. Tu n-ai apucat, Miquel, Manyana, era un bordel de lux, așezat în drumul spre Mura într-un loc încântător, înconjurat de copaci, plin de draperii și de curve. Pare-se că pe vremea părinților mei ajunsese unul din cele mai renumite; dar și-
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
Maurici, student la Limbi Clasice, și Miquel, țesător, categoria-a doua, într-un singur lucru. - Cine ți l-a ucis pe Miquel, unchiule? * * * Tramvaiul nu era gol, dar a găsit un loc. Și-a ridicat gulerul hainei și s-a apucat să privească strada, cea mai bună soluție să nu-și arate fața vreunui copoi care-ar fi mers cu același tramvai. Cât de cenușie era Barcelona lui o mie nouă sute patruzeci și doi. Părea toată o închisoare sordidă. Oamenii mergeau
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
-n patru, au ajuns în WC. Și el, pe geam, a sărit în strada Jonqueres și-a luat-o la fugă ca disperatul, atât de disperat că nu-și dădea seama că fuge chiar spre cazarma poliției. Dar n-a apucat să se gândească, căci prima împușcătură, care l-a doborât, i-a pătruns în clipa-aia în rinichiul stâng. Pe-a doua, care l-a ucis, nici n-a auzit-o: era deja la pământ, cu mâna stângă împodobită c-
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
a propus să țin o conferință la Fundația Carol, într-un ciclu despre pictura română modernă, despre Pallady. Și am acceptat. Adică Eugen Crăciun, care era cronicar plastic al ziarului Adevărul, mi-a trecut mie această rubrică. Eu n-am apucat s-o umplu fiindcă, pînă să dau primul articol, a desființat guvernul Goga-Cuza ziarul, că era jidovit. (rîde) Dar conferința am ținut-o. El a fost foarte alarmat, că un tînăr care n-avea atunci nici un fel de faimă, de
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
că vine cineva și-ți face o asemenea destăinuire. Pe moment s-a produs o vraiște în mine - n-am știut dacă este o provocare, dacă este o confesiune, dacă este disperarea unui om care nu știe încotro s-o apuce sau dacă este o prevenire, fiindcă Tomaziu adăugase: ŤNu trebuie să te mai vezi cu mine.ť Mai mult decât atâta, pot să vă spun că mi-a adus ca amintire - prevăzând foarte bine ceea ce se va întâmpla, n-avea
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
atât de clar, și în orice caz, incomplet - ce se va întâmpla, cum se face că un om care a priceput cursul lucrurilor încă în 1948... M.I.: Sau măcar l-a simțit... B.E.: ... Sau măcar l-a simțit, s-a apucat în 1955 să scrie. Totuși lucrurile nu sunt chiar așa de simple. M.I.: Ați debutat editorial în 1955, cu o broșură despre Bogza, dacă nu mă înșel, nu? B.E.: Exact, în 1955. Care era explicația? Explicația a fost următoarea: în
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
strică plămădeala... - cum se vede în fiecare zi... Ticăloșia (la fel) se arată chiar de-o acoperă țărâna toată - Hamlet. * Now let it work. Mischief, thou art afoot, Take you what course thou wilt! Acționează, tu, urgie, te-ai pornit, Apucă orice cale vrei!... Cele două versuri din Iuliu Cezar pe care Churchill le repeta des sub bombardamentele Londrei. * Sau sfaturile pe care Hamlet le dă actorilor invitați în scenă, să-l demaște pe unchiul ucigaș, în piesa improvizată - traduc pe
Bufnița,fata brutarului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11434_a_12759]
-
oricare ar fi ea. Citește atunci cîte ai văzut cîndva, sau măcar amintește-ți, și ai să crezi că vei fi fost cîndva o pasăre sau însuși vîntul." Este, făcînd un ocol înapoi, concluzia spre care, cînd nu te-ai apucat să treci peste pagini, te ademenește coperta. O coală albastră, în care abia-și taie loc o lucarnă, cu cer spumos, de Barbizon. Soarele, pe care-l ghicești, în poza redusă la scară, ca-n toată cartea, doar din strălucirea
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
între ele, dar strîngerea pe care o săvîrșește îmbracă mai întotdeauna forma unui rafinament din cale afară de laborios. E multă muncă la Yourcenar, foarte multă. De aici și hotărîrea atît de bizară ca, în loc să scrie o carte nouă, să se apuce să rescrie una mai veche - Obolul visului. De aceea, cu greu ți-o poți închipui pe Yourcenar scriind o pagină dintr-o dată, fără nici o revenire asupra rîndurilor ei. Totul este strunjit, lucrat și șlefuit pînă la forma aceea de narațiune
Scrisul Margueritei Yourcenar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11443_a_12768]
-
Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu, Bogdan Suceavă, Sorin Stoica și Veronica A. Cara au fiecare cîte un volum de povestiri foarte bun. Rămîne de văzut cîți dintre ei se vor mai întoarce la proza scurtă, căci, între timp, toți s-au apucat de roman (și n-au făcut-o rău deloc). Asta în timp ce mulți alți tineri scriitori de proză scurtă sînt încă nedebutați în volume individuale. Cu alte cuvinte, în ciuda unor reușite incontestabile (se poate alcătui o excelentă antologie post-'89), proza
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
are nici un haz. Dacă bunăstarea e capătul de linie al unei vieți de efort, disciplinate, încordate, nu mai avem nici o trebuință. Adevărul e că am fost fanii unei Europe a cărților poștale colorate, a vacanțelor pe care unii compatrioți norocoși apucau să le petreacă acolo. Europa de carton lucios, Europa magazinelor de pe rafturile cărora marfa supraabundentă se prelinge languros spre podea, Europa festivalurilor și-a spectacolelor fastuoase e reală, dar parțială. Dincolo de ea, există o Europă a gleznelor umflate de statul
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
și rotund ca o piatră", va scrie Ștefania, migălindu-și vorbele a vers, într-un jurnal. Se prinde, apoi, în cercul unei nunți de țigani, trece printr-o pădure cu răzlețe urme de magie, ai zice, aproape, că viața ei apucă în altă parte. Totul se termină, în schimb, cu o notița trăgînd a bîrfeală: , Prin urmare, toată lumea află că băiatul avea șaptesprezece ani, iar femeia aproape treizeci și era învățătoare la un sat din apropiere. Era mama a doi copii
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
mistică aspecte care pot să mire pe profanul de astăzi. Visul abatelui Rupert de Deutz, care s-a văzut sărutat pe gură de către Hristos este dintre cele mai extraordinare în acest erotism mistic. ,Cum intrasem cu mare grabă, l-am apucat pe Cel iubit de sufletul meu și L-am ținut, L-am strîns în brațe, L-am sărutat îndelung pe gură. Am simțit cît de mult aproba el acest gest de dragoste fiindcă în timpul sărutului, gura lui s-a deschis
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
se bucură să plece la iarbă verde, la plajă, sau la rudele de la țară care, grijulii, îi întreabă pe abia-sosiții: - Da' iară aveți conced, dragă? Să știți că televizorul nostru e stricat... La o astfel de interpelare, pe musafiri îi apucă lehamitea și li se face brusc dor de casă, de oraș, de ședere în fața televizorului, unde nimeni nu-i întreabă nimic, nici măcar dacă nu cumva li-e sete, că despre foame majoritatea românilor vorbesc singuri, fiindcă în dependința locuinței numită
De la isterie la bâzâială by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11469_a_12794]
-
după numirea în funcția de președinte-director general la TVR: ,Sunt un ardelean deștept și nu voi face schimbări de dragul schimbării". Ehe, cât de extraordinară-i modestia la ardeleni! De emoție, soacra lui Haralampy plânge cu icnete, pe Haralampy l-a apucat sughițul, iar pe micul nostru ecran apar fețe de prezentatori sub forme oscilând între romboidal și pătrat. Ca să vedeți, domnule Giurgiu, ce efecte bizare poate avea excesul dvs. de modestie... Pe viitor să nu mai faceți, fiindcă rămâneți fără telespectatori
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
Prolog 1. (Flori de măr" fiind dătător de măsură pentru întregul itinerariu parcurs de-a lungul a două decenii, indiferent de componențele individuale ce-au intervenit ulterior, unele doar sporadic, altele permanent. Ceea ce am scris atunci, în 1986, n-a apucat să fie publicat dat fiind că expoziția s-a închis între timp, exemplificările mele rămânând deposedate de obiectul lor concret. Scurgerea vremii a permis însă să evoc, fără riscul unei pierderi de interes, substanța manifestării de odinioară, prezentând-o într-
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
Bruno Schultz? Iată o întrebare care-i vine mănușă prozatorului Virgil Duda: , Într-adevăr, dacă încerci să-ți imaginezi, cu partea bolnavă, și aberantă a minții (care nu lipsește, din păcate, aproape niciunuia dintre noi), ce anume l-o fi apucat pe acel soldat german să tragă într-un trecător ovrei, un om matur și oarecare, rămîi destul de descumpănit. L-o fi enervat faptul că jidanul făcuse rost de o pîine și, în loc să o ascundă în sacoșa de pînză, îndrăznea să
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]