8,699 matches
-
Tradiției Ortodoxe autentice - a girat acest statut de ne-împărtășiți al laicilor, l-au transformat într-o normă, aproape într-o "marcă comercială" a Ortodoxiei. Este într-adevăr un miracol faptul că influența combinată a acestei teologii sacramentale venită din Apus și a acestei pietăți extraecleziale, individualistă și subiectivă, nu a reușit eradicarea completă a setei și a foamei pentru Sfânta Împărtășanie, pentru o participare adevărată și nu una formala în viața Bisericii. În toate vremurile, dar cu precădere în era
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
de la colțul pepinierii până-n coastă, Vor să facă aeroport și vai de mama noastră. De la releul de la Sebeș, exact așa spre noi, Am auzit că au tras linie săptămâna trecută, joi, Topografii din București, vor să facă autostradă Răsăritul și apusul, cât clipești ei să îl vadă. Mă și eu am auzit că vor să facă azil de câini Și din vechea școală, ștrand pentru bătrâni. Of, of, măi Monic, multe-ți debitează capul, Acum, mai că ar crede ce ai
LA BOGĂŢANU LA CRIJMĂ ÎN VURPĂR de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378285_a_379614]
-
de păsări cu glasuri de vioară, de oboi și de piculină, un întreg concert...Mergeam pe sub umbra unor goruni bătrâni care țineau pe vârfuri pânza albastră a cerului, spălăcită de-atâta lumină, printre care treceau leneși câțiva nori zdrențuiți spre apus. Lăsasem trăsura cu caii să pască și plecasem să mă tăvălesc pe iarbă; în urma mea, domnița Deleș plângea, am văzut-o cum i se scurgeau pe obraji lacrimile pe care din când în când le ștergea cu o batistă...Câțiva
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
Cred că acest Culianu a fost împins să mă desumfle, științific, cu implacabila metodă a semiologiei. Ceea ce nu e nimic. În câțiva ani s-a terminat cu ea. De altfel, pungășia e totală. Citează mereu, una de la răsărit, alta de la apus, dar în limba română, fără să traducă nimic în limba în care scrie, adică în engleză, așa că cititorii străini iau de bună ce zice el, cu totul în răspăr față de citat, fără posibilitatea vreunui control.” 4. Concluzii Lecturând poemele lui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
alocuțiunii sale, intitulate „Istoria ca viitor”, Ana Blandiana, a afirmat și-a ales acest subiect pentru că Europa și omenirea este în criză. Ea a spus că momentele prin care trece continentul european seamănă cu ultimele clipe ale Imperiului Roman de Apus. „Trăim catastrofe și tragedii cu un obositor sentiment de deja-vu, ca și cum ni s-ar fi dat o istorie second hand. Nu e un secret pentru nimeni că epoca noastră seamănă izbitor cu cea de la sfârșitul imperiului roman. Același aer de
Discurs teribil al Anei Blandiana [Corola-blog/BlogPost/93600_a_94892]
-
din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului m-a pedepsit îngerul cu portret în creion mâna ta picta stângaci fire de păpădie ți-am spus că iarba nu se poate ierbi frunzele nu (mai) pot înfrunzi copacii sting culori în apus nu bate vântul nu plouă nu (mai) ninge fără umbra iubirii ca o stea ce se stinge în foi de staniol am descălțat arbori de culoare și-am încălțat suflete în cuvinte din mine însumi (mai) pot ieși oare bat
SUFLET (DE)COLORAT de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377089_a_378418]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > POEME Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului CLEPSIDRA Priviți clepsidra! Este Viața... S-a terminat nisipul sus Dar mâini cerești o vor întoarce, Va răsări un alt apus. Priviți clepsidra! Este Timpul... Curgând prin noi amăgitor, Nu-l vom putea opri vreodată... E-al clipei, veșnic, călător. Priviți clepsidra! Este Visul... În miez de noapte, vrăjitor, N-om ști nicicând de unde vine, Descătușând al minții zbor. Priviți clepsidra
POEME de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377129_a_378458]
-
Devotament > DRAGOSTEA ESTE UN DAR! Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Să nu întrebi * Să nu întrebi vreodată de ce-are cerul stele De ce se duce Luna să doarmă în apus De ce e gura mută și ochii plâng "tăcere" Când gânduri sunt o mie ș-atâte-ar fi de spus * Să nu întrebi vreodată de ce-a-nverzit câmpia Nici macul de roșeste sub soare în amiezi Să nu întrebi izvorul ce-i spune
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
răzbuna lovind cu-ncrâncenare Doar umbra te-nvelea-n al său sarong Când te sculpta în muntele de sare. * O inimă să ardă în piept ți-a pus Doar marea cu-ale sale brațe reci Vroia s-o stingă - soare în apus Să te închidă-n valul ei pe veci. * Un munte peste tine-a prăvălit Vroia sa îți înfrângă îndârjirea De mal apoi cu forță te-a izbit Să nu-ndrăznești să ceri cumva iubirea. * Dar rătăcind ca umbra după soare
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Demult, pe când animalele vorbeau cu glas de om și păsările umblau în loc să zboare, pământul era împărțit în trei împărății, conduse de trei împărați care erau și foarte buni prieteni. Împăratul Roșu, își avea țara la apus, Împăratul Galben conducea țara de la răsărit, iar Împăratul Albastru domnea peste ținuturile dintre cele două țări. Cele trei împărătese, soarta făcu să nască în aceeași zi odoare domnești. Doamnele ținuturilor Roșu și Galben, născură câte un fecior, în timp ce împărăteasa ținutului
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
Acasa > Poezie > Cantec > UNEI FETIȚE Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1536 din 16 martie 2015 Toate Articolele Autorului apusul de soare îți îndeamnă chemarea în ea cineva să intre farmecul nopții cu tine să împartă darurile cu care creația te-a învelit. redesvelirea doar poate în umbrele mângăierii poftele vrerii să îți adape cu ape sfințite în oglinzi de
UNEI FETIŢE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377220_a_378549]
-
fi tot ce simți lunecând. și pentru că ai fost zămislită ca semn al iubirii dată de alchimia existenței în universul profound oricine îți trece pragul simțirii mai întăi să se roage înainte să îți sărute formele -ți vag învelite în apusul de soare tărziu. Sonderborg DK 29 06 2014 AZED anghel zamfir dan Referință Bibliografică: unei fetițe / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1536, Anul V, 16 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anghel Zamfir Dan : Toate
UNEI FETIŢE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377220_a_378549]
-
Ipostaze > SĂ MÂNGÂIEM NORII Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Să mângâiem norii am spus, apoi un fulg de zăpadă, apoi o floare ce-i albă apoi un răsărit și-un apus. Acolo pe creste, căldura din stele ascunde din timpuri rebele amintirea și spiritul de gând de dincolo din apă și pământ și doar ideea se întrece cu zborul păsării ce trece cu clipa răvășită-n timp peste tărâmul de iubit
SĂ MÂNGÂIEM NORII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377291_a_378620]
-
Acasa > Poezie > Credinta > O NOUĂ ZI Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Eclesiastul 3: 14 Oare mai am încă o zi și mâine? Mai am o șansă să îndrept ceva? Apusuri vin cascadă peste mine Și șovăind, călcând peste ruine, Îmi depăn viața ce-am trăit cândva. Năframa amintirilor se-așterne Peste trecutul zbuciumat și slut Și în bătăi de orologiu cerne Trăiri și vorbe, idealuri terne Ce n-au avut
O NOUĂ ZI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377287_a_378616]
-
seama pe unde este, nu mai știa ce să facă...De ce s-au supărat călătorii, că ea nu le-a făcut nici un rău? Colindele nu fac rău! Și acum? Ce să facă ea acum? Să mai colinde? Uite că spre apus s-a înroșit cerul. Acum se lasă întunericul. Aoleu, trece Ajunul și ea n-a cântat toate cântecele, n-a urat și n-a semănat cu nici un bob de grâu. Nu se poate! Nu plec acasă! Dar...unde să mai
FLORICICA MAMEI-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382042_a_383371]
-
nou roman, intitulat simptomatic “Umbra din noapte “. Spun simptomatic, deoarece atât umbra, cât și noaptea sunt fenomene unde lipsește lumină, adică întunecime provocată de un corp opac care oprește razele de lumină , iar noaptea este intervalul de timp cuprins între apusul soarelui și răsăritul lui, când este întuneric. Însă, autoarea folosește cele două fenomene ca metaforă, pentru a definii visul despre un personaj, nu pre bine conturat- cum autoarea subliniază prin gura unui personaj în “Prolog”- 3 ani mai t\rziu
UNITATEA ÎN DIVERSITATEA NOPȚII SAU ILUZIA CA BAROC AL AMINTIRILOR, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382150_a_383479]
-
-a-nverzit Mereu cărările-n povesti? De ce fecioară când eram Nu îmi primeai purul sărut? De ce atunci când te doream Pribeagule, tu nu m-ai vrut? De ce venit-ai din demulturi Să-mi porți ofrandă a mea rană? De ce acum înspre apusuri Mă-ngenunchezi făr' de prihană? Ti-am fost când nu m-ai vrut, pribege Îți sunt și-acum când tu mă vrei, Dar n-o să poți nicicând atinge Nici sufletul, nici ochii mei! Referință Bibliografică: PRIBEAGULE / Angela Mihai : Confluențe Literare
PRIBEAGULE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382169_a_383498]
-
Se-nfiorau și ea, și fata când era purtată pe braț în fugă de cal. Makhan ar fi jurat că vulturița vede totul prin ochii ei, de-aceea îngăduia fără frică să-i fie acoperit capul. De câte ori la ceas de apus, în zi de vânătoare, atentă, Makhan nu-i curățase de sânge ghearele păsării?! Și zâmbind, își zicea încântată: „A fost o vânătoare pe cinste! Și lupii s-au mai dat spre munte ! Un timp vor fi stăviliți! Mai puțini cu
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > POEM CU PLOI DINTRE NOI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului se picurau deșerte ploi și zarea îmi părea o coama cuvinte din apus ori răsărit se așterneau fugind a goana destul mi-a fost să mă îndoi la rugămintea ta frumoasă doamna pe scrisul tău apar șuvoi inele de rotiri și semne încrucișate eu te implor mai lasă-mi în delir poem cu
POEM CU PLOI DINTRE NOI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382188_a_383517]
-
rezistat - nu se pot pune în paranteză atâția ani - și datorită rugăciunilor marilor noștri duhovnici, știuți sau neștiuți. Preotul are trei meniri: sfințitor, conducător și învățător. Există latura administrativă a Bisericii, unde cei cuprinși în sfera aceasta, aici și în Apus și în toate părțile, au făcut concesii veacului, statului, dar nu concesii care să compromită corpul, trupul Bisericii. Există însă și sfera duhovnicească, mistică, ascunsă, neștiută. Aceasta este forța cea mare a Bisericii. Aici și pretutindeni există mari rugători, cei mai mulți
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
-i și pe ceilalți să-l cunoască. Apoi este grija de a păstra integritatea unității Bisericii. Pe Nistru voievozii români au construit cetăți care să ne delimiteze, să ne apere de puhoaiele ce veneau din adâncurile pustelor, stepelor siberiene. Spre apus nu s-au putut construi cetăți, dar au existat nenumărate altare ortodoxe, acestea fiind cetățile care ne-au apărat de înstrăinare. Am fost de multe ori peste Tisa, i-am văzut pe creștinii din localitățile Slatina, Apșa de Sus, Apșa
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
privindu-i cu ochii lui obosiți. Da voi de ce vă grăbiți așa, că tot acolo ajungeți? Doamne, ce s-a întâmplat cu lumea asta? Parcă e dată pe repede înainte, nu mai au timp să se bucure de răsărit,de apus, de șoaptele vântului în frunze, de dansul norilor pe bolta cerului, nu mai au timp să se bucure de viață... Și ce viață frumoasă avusese... Mariuca... cu cozile ei negre împletite cu flori de câmp și busuioc, cu iia brodată
LA RĂSCRUCE DE VIEȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382296_a_383625]
-
al destinului, întâlnim în litografia ,,În luptă cu vântul”: ,,Bate vântul frunzele,/ Îmi aștern gândurile,/ Bate vântul și se duce,/ Versul meu e tot mai dulce,/ Bate vântul dintr-o parte,/ Sunt micuță și n-am carte,/ Bate vântul din Apus,/ Repede, totul v-am spus”. ,,Secretul îngerilor”, ,,Curcubeul”, ,,Despre copilărie”, ,,Culorile” fac parte dintre creațiile lirice ale Cristinei Mariana Bălășoiu care evocă, cu peremptorie nostalgie, vârsta de aur. Creația de la pag. 42 ne aduce, într-o anumită măsură, cu picioarele
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
apogeu. Conduși de cumplitul Mahomed al doilea, supranumit Fatih (Cuceritorul), otomanii cuceriseră Bizanțul, una dintre cele două cetăți ale creștinătății, precum și o bună parte a Europei de răsărit. Cum turcii nu dețineau o flotă militară care să le permită invazia Apusului prin Mediterana, în drumul ordiilor spre Romă nu mai stăteau decât voievodatele românești... Moldova dacilor liberi În aceeași perioadă, asupra Moldovei pândeau nu numai otomanii, ci și ochii lăcomi ai tătarilor din Hoarda de Aur. În anul 1469, o hoarda
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]
-
prezența unor militari profesioniști, cu caracter, care înțeleg ceea ce mulți politicieni români nici azi nu au priceput. Existența și acțiunea lor acolo asigură liniștea celor de acasă. Altfel ne-ar bântui vânturile stârnite pe pământuri siberiene și în pusta de la apus de noi. Metaforă și tresărire În ce context a fost remarcat filmul pe care l-ați realizat împreună cu cineastul Gabriel Cobasnian și ce semnificații actuale atribuiți, nu doar mesajului documentarului respectiv, cât și readucerii acestuia în atenția opiniei publice? Și
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]