906 matches
-
lucrurile nu stăteau chiar așa. În fond, frumusețea ei fusese unul dintre principalii factori care-l atrăsese pe James atunci când o cunoscuse. Juliei îi plăcuseră întotdeauna bărbații bogați. Niciodată nu făcuse din asta un secret. Dacă bărbații respectivi erau și arătoși, atunci asta reprezenta un bonus. Problema era, așa cum Julia a descoperit curând, că în spatele fiecărui bărbat arătos și de succes se afla, de obicei, o femeie. Așa că Julia s-a obișnuit cu rolul de amantă. Asta în speranța că, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
pe James atunci când o cunoscuse. Juliei îi plăcuseră întotdeauna bărbații bogați. Niciodată nu făcuse din asta un secret. Dacă bărbații respectivi erau și arătoși, atunci asta reprezenta un bonus. Problema era, așa cum Julia a descoperit curând, că în spatele fiecărui bărbat arătos și de succes se afla, de obicei, o femeie. Așa că Julia s-a obișnuit cu rolul de amantă. Asta în speranța că, într-o zi, unul dintre bărbații ăia aveau să-și părăsească nevasta. Cu puțin timp înainte să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
insistând, ajunse, aproape către miezul nopții, în fața imensului parc delimitat de un grilaj înalt ce înconjura, pe cele patru laturi, cea mai luxoasă clădire pe care o văzuse în viața lui. O gardă de onoare cu dolmane roșii și chipiuri arătoase cu panaș defila ascultând în mod automat comenzile și când, în cele din urmă, se retrase, lăsă în urma ei, la colțuri, santinele semețe, ce păreau mai degrabă statui decât ființe din carne și oase. Cercetă pe îndelete uriașul parc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
de slab Încât oasele șoldurilor Îi făcuseră găuri prin blugi. Pe cântăreț Îl știam deja. — Salutare, Leggo. Cum Îți mai merge? l-am Întrebat eu. — Bine, mi-a răspuns. Pentru Leggo, asta fusese o conversație foarte lungă, căci, deși foarte arătos, nu prea făcea doi bani la capitolul socializare. Lucy, exact opusul lui, se lansă Într-o descriere amănunțită și nesolicitată de nimeni a felului extraordinar În care se desfășurase săptămâna pentru ea. Ea era ilustrarea desăvârșită a regulii conform căreia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mai merge? — Bine, mersi. I-am zâmbit și eu larg. Lejeritatea cu care se comporta era contagioasă; Derek poseda o abilitate Înnăscută de a-i Înveseli pe oameni doar prin purtarea sa firească. La sală erau o grămadă de tipi arătoși și cu trupuri perfecte, dar Derek lua premiul Întâi pentru chipul lui atrăgător și aerul de completă degajare. Nimic nu părea să-l frământe pe Derek, nici acum, nici În trecut. La dracu’, femeile aproape că-și smulgeau costumele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dar am o prejudecată Înnăscută În legătură cu oferirea de informații pe care poliția nu le are deja. Am parcurs etapa de recitire declarației dată de mine, apoi am semnat-o. Polițistul-secretar era posesorul unei voci surprinzător de plăcute. Era și destul de arătos. M-am mustrat de una singură pentru gustul Îndoielnic al unei astfel de remarci, mai ales că individul era foarte prost Îmbrăcat. Pantalonii lui cenușii arătau ca aceia cu dungă permanentă cărora li se face reclamă pe ultimele pagini ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
sufocare. Dar, abia mai târziu realizai cu câtă grijă fuseseră aranjate diferitele elemente. Efectul inițial era amplificat de faptul că Încăperea era plină până la refuz de oameni eleganți. Duggie mă Îndrumă către o masă În spatele căreai stătea un tânăr foarte arătos, Îmbrăcat În uniformă de chelner. — Stanford, dulceață, dă-i, te rog, acestei frumoase domnișoare ceva de băut, Îl rugă el, iar mie Îmi spuse: Încearcă punch-ul, scumpo, l-am pregătit eu Însumi. Uite-o pe Felice, e chiar acolo. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Rachel, poate să mă Întrebe cum arătase când ne-am văzut, și, la gândul ăsta, mă Îmbărbătam singură. În schimb, rezemându-se de perete cu gleznele și brațele Încrucișate, Într-o postură ce nu-i putea fi iertată decât cuiva arătos ca el, Derek spuse: — Am ceva ce s-ar putea numi un mesaj de la un prieten. M-am holbat la el. — Despre ce vorbești acolo? — E de la Brian, zise el, zâmbind diabolic. Știu că sună de parcă am fi pe culoarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
întâi copilul”, a hotărât signora Maria și, cât ai clipi, mă dezbrăcaseră și mă îmbrăcaseră, apoi mă urcaseră pe un scaun, ca să mă admire. Sus eram înflorat și galben, aveam gulerul lat, iar jos purtam o pereche de blugi noi, arătoși. Numai pantofii erau tot cei vechi, însă puteai să-i ascunzi foarte bine sub marginea pantalonilor. Colegii mei de la școală ar fi pălit de invidie. M-au învârtit de mai multe ori încolo și-ncoace, până mi-a venit amețeala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
croitoria? Totuși era unul acolo care stârnea până și invidia piloților și acum te întreb: cine putea fi acela? Ia să te-aud.” „Tu, bineînțeles că tu erai, tată”, am răspuns eu. „Bătrânul tău era, fără îndoială, căci o înfățișare arătoasă bate de departe și uniforma de pilot. Bătrânul tău era atunci mai suplu și se ținea mai drept decât astăzi și n-avea pic de grăsime pe șolduri. Haina militară îi venea ca turnată. Vara lucram adesea în aer liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mă pui în situația să-ți spun direct ceea ce ai putea foarte bine să simți și fără vorbe. Țin la tine mai mult decât la el. Asta-i tot! Mi-ar fi plăcut să mă îndrăgostesc de un băiat mai arătos, dar dacă n-a fost să fie... M-am îndrăgostit de tine! Am vrut să spun ceva, dar mi s-a pus un nod în gât și n-am fost capabil să scot nici măcar o vorbă. Midori a aruncat țigara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
imaginându-mi c-o să-mi facă o declarație, ceea ce ar putea fi foarte departe de ceea ce are el de zis de fapt. Se așază pe sofa, e incredibil de frumos. Niciodată nu-mi vine să cred că astfel de bărbați arătoși ar putea fi atrași de mine; probabil comparația cu Daisy îmi dă acest ușor sentiment de inferioritate. Dacă în toată adolescența ta ai fost prietenă cu o blondă înaltă și slabă, te vei simți întotdeauna ca o balenă, datorită contrastului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vei simți întotdeauna ca o balenă, datorită contrastului perpetuu și inevitabil; o să-ți vezi întotdeauna burtica, pe care poate mulți o consideră drăgălașă, ca pe o candidată ideală la titlul de burdihan. De fapt, am ieșit cu mulți bărbați destul de arătoși de-a lungul timpului, dar tot mai cred că asta a fost doar baftă sau întâmplare. Deci, înfățișarea apetisantă a lui Jake, pe lângă faptul că-mi face inima să bată mai repede, este și o sursă de nesiguranță pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
nu ieșea din blugi și din tricouri superlargi. Așa că e clar că nu prea arătam ca un cuplu. Nu aveam același stil, așa cum au acei îndrăgostiți pe care-i vezi peste tot - o blondă strălucitoare lângă un bărbat înalt, brunet, arătos, amândoi îmbrăcați în Gucci. Cine se uita la mine și la Patrick, n-ar fi gândit niciodată „Ce bine le stă împreună!“ Eu mă agitam toată pe lângă el, cu fuste scurte, pe tocuri și cu flori artificiale în păr, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și previzibil, calități pe care Daisy le-a repudiat constant în viața ei amoroasă. Și, oricât mi-ar fi Davey de drag, trebuie să recunosc că nu e tocmai o frumusețe. Daisy întotdeauna s-a uitat mai degrabă la băieți arătoși, și nu cred că o să-și schimbe obiceiurile acum. Nu pot să privesc acest spectacol, din păcate, și n-am cu cine să vorbesc despre asta. Parcă nici n-aș vrea să-mi facă Davey confidențe, fiindcă n-o să știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
anii ’50). Printr-o poartă ruginită se ajunge la o cărare pierdută în tufișuri decorative și iarbă înaltă; trecem pe lângă un teren de golf, unde niște moșneguți par să joace la marea artă, apoi pe lângă o serie de case mai arătoase, situate chiar pe mal. Mă dezamăgește faptul că plaja e acoperită cu pietriș. Noroc că nu comentez nimic, aș dovedi cât sunt de toantă. Plajele din Anglia nu prea sunt acoperite cu nisip. Mi-aș fi dat seama, dacă mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
un grajd de două mii de cai, un Întreg du-te-vino de scutieri, ajutoare, oameni stabiliți pe pământ turcesc, cu crucile roșii pe mantiile albe, rasele cafenii ale slujitorilor, trimișii sultanului, cu turbanele și cu coifurile aurite, pelerinii, o Întretăiere de patrule arătoase și de ștafete, și mulțumirea cuferelor Întărite cu fier, portul din care plecau ordinele și dispozițiile și Încărcăturile pentru castelele din patria-mamă, din insule, de pe coastele Asiei Mici... Totul s-a sfârșit, sărmanii mei templieri. Mi-am dat seama În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
foc unui Aro parcat în față, pentru diversiune. Îl furaseră de undeva din cartier. Trei dintre ei dăduseră buzna în stație, puseseră cuțitele la gâtul vânzătorilor și înșfăcaseră toți banii din casă. Cum pe strada Muzicuței își făcuse o casă arătoasă fiul unui ambasador, și cum clanul Zane îi șterpelise omului jumătate de tonă de ciment, ca să-și asfalteze curtea în spate, și cum ăla micu, Gigi, fusese prins de proprietar în garajul lui aruncând pe fereastra din dosul casei scule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
nu avem cu ce să-i plătim. Sabina, însă, fire voluntară, îi roagă să ne lase să mâncăm în liniște. Abia expediați lăutarii, ne trezim cu o țigancă care îmi bagă sub nas câteva fire jerpelite de trandafiri: pentru domnișoare, arătosule! Jenat, îi cer Sabinei portofelul pe care i-l dădusem în păstrare. Satisfăcută că nu am refuzat din prima, o trimite la plimbare și pe mica șantajistă: hai, dispari, nu vezi ce ofiliți sunt? Maiko se minunează cât serviabili sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
erau și cazuri de bărbați care făceau noduli în zona pieptului. Nu doar prostata era sperietoarea celor care fumau prea mult. L XLVII Il aduseseră de la spital într-o stare jalnică, dar cu moralul solid. Slăbise mult, însă era tot arătos și cu barba tot albă. La puțin timp sosi și Cornel, taică-meu. Se sărutară și, după câteva impresii schimbate, se auzi un ciocănit în ușa de la intrare. Pătrunse un om mătăhălos, care se cam codi la vederea musafirului: - Ăăă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
vă-mpotriviți... " Mesajul versificat poartă și o semnătură: Uriel! Arhanghelul însuși, li se adresează: Veniți după mine! BAAL III Veniți după mine... Trecuseră de-acum, în mers, de potcoava largă, de ciment, a stadionului clubului sportiv al urbei (edificiu altădată arătos, prestigios, impozant și plin de glorie, acum demolat integral, cu excepția tribunei principale, generatoare încă de secrete nostalgii, printre suporterii fideli a echipei municipale de fotbal, a găzarilor) și se îndreptau in corpore, supunându-se sugestiei angelice șoptite, dar hotărâte, spre
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
strada Argintari era a lor, adică a ei, a nevestei lui. Grilajul de fier cu vârfurile poleite avea o poartă monumentală la mijloc. În fața casei, o grădiniță îngrijită, cu câteva ronduri de flori, cu poteci prundite. Clădirea însăși, cu etaj, arătoasă și înzorzonată, oprea atenția trecătorilor mai ales prin scara de marmoră roșie apărată sus de o uriașă scoică de sticlă lucitoare. 2 Intrând pe poartă, Grigore Iuga văzu în capul scării pe servitorii lui în conciliabul cu un domn străin
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
alături. O poartă de lemn dărăpănată dădea într-o curte lungă, murdară, cu sumedenie de cămăruțe, toate închiriate. Apartamentul dinspre stradă, două odăi cu antreu la mijloc, era ținut de doamna Elena Alexandrescu, femeie trecută de patruzeci de ani, încă arătoasă, văduva unui ofițer pe care ea îl pomenea când maior, când colonel și care murise locotenent. În camera din față, ședea doamna împreună cu Jean Ionescu, copist la interne, tinerel și berbant. În antreu se găseau numai două lăzi cu cărți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se zărește în stânga Valea Cîinelui! Colo, în dreptul satului Lespezi, ăsta din fața noastră, sfârșește moșia lui Gogu și începe Vaideei. Dincolo de Lespezi se vede cum continuă șoseaua pe care vom ajunge în curând la Amara, satul celălalt, mai mare și mai arătos. Linia șoselei prelungite până în Valea Câinelui însemnează marginea moșiei Vaideei. Tot ce se află la dreapta liniei ține de noi până în cealaltă vale a Teleormanului, peste care am trecut... Acuma, tot la dreapta, dar aici, aproape, cătunul cela cât un
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
degeaba pe bieții oameni, că-i păcat! Profitând de reaprinderea mai aprigă a discuției, Dragoș cu Herdelea își urmară calea cotind pe ulicioara dinspre Vaideei unde, aproape peste drum de conacul arendașului Buruiană, ședea popa Nicodim Grancea, într-o casă arătoasă, cu multe acareturi și o ogradă cât o grădină. Îl găsiră ajutând de zor la descărcatul unui car de dovleci. Era în potcap, cu o rasă cafenie soioasă, suflecată în față peste genunchi. Avea o barbă mare albă, cam înnegrită
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]