992 matches
-
niciodată! ... În fața casei lui Țuți era un spațiu îngust de iarbă, iar pe zidul de cărămidă roșie era scris cândva de unul din noi, cu creion chimic: 3 x 3 = țuți chițigoi nelu - ursu a+b = x ... era și un arțar în fața casei lor, în care ne urcam toamna și de acolo aruncam în jos „elicii” și le priveam cu atenție cum se învârt coborând spre pământ. Odată am pus fiecare câte cincizeci de bani și am cumpărat o pungă cu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
fa.; L6TXC5UXR2N3, Franguletea, Alnion incanae, Fagetalia, Me., Md., Tx., In. ORD. SAPINDALES FAM. ACERACEAE *Acer campestre ssp. campestre L. (Jugastru) - Ph., Eur., Comună, z.silvost.-se.fa.; O5T7C4U5R7N6; Querco - Fagetea, Rhamno - Prunetea, Quercetalia pubescentis, Me., In., De. *Acer platanoides L. (Arțar, Paltin de câmp) - Ph., Eur. Comună, z-st.-se.fa.; L5T6C4UXRXNX; Querco - Fagetea, Tilio - Acerion, Me., In., De. *Acer pseudoplatanus L. - Ph., Eur. centr. Frecv., se.go.-e.bo.; L5TXC4U6RXN7; Tilio - Acerion, Alnion incanae, Me., In., De. -Acer tataricum L.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Paltin de câmp) - Ph., Eur. Comună, z-st.-se.fa.; L5T6C4UXRXNX; Querco - Fagetea, Tilio - Acerion, Me., In., De. *Acer pseudoplatanus L. - Ph., Eur. centr. Frecv., se.go.-e.bo.; L5TXC4U6RXN7; Tilio - Acerion, Alnion incanae, Me., In., De. -Acer tataricum L. (Arțar tătărăsc) - Ph., Euras. Cont. Frecv., z.step.-se.go.; L4T7C8U4R7Nx ; Aceri - Quercion, Quercion pedunculiflorae, Me., Tx., In., De. ORD. GERANIALES FAM. OXALIDACEAE *Oxalis acetosella L. (Măcrișul iepurelui) - H.(G.), Circ. Frecv., se.fa.-e.bo.; L1TXC3U6RXN7; Fagetalia, Vaccinio - Piceetea, Petasition
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
ei le redau printr-un material așa de simplu. De asemenea pot realiza colecții de frunze, aranjarea lor să se deosebească printr-un element specific. Realizând asemenea lucrări, elevii își vor fixa pentru totdeauna forma fruzelor diferiților copaci ( plop, stejar, arțar, mesteacăn etc) și culoarea lor de toamnă. frunzele pot fi folosite în realizarea unor lucrări nu numai în întregime, ci și părți din frunze sau frunze decupate în forma dorită. Alte lucrări care se por realiza din acest material la îndemâna
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
zaharuri în proporție de 20% sau mai mult Alimente bogate în amidon: arahide, banane, cartofi, toate pastele făinoase, orez, pâine, prăjituri, plăcinte, cereale rafinate, etc. Zaharuri: zahăr integral, nerafinat și cel din trestie de zahăr crudă, fructoză, miere, sirop de arțar, fructe dulci uscate (curmale, stafide, smochine și prune uscate) III. Grăsimi: uleiuri animale sau vegetale Animale: unt, smântână, untură, seu, carne grasă Vegetale: ulei de măsline, de soia, de floarea-soarelui, de susan, de șofran, de porumb și toate uleiurile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Marilor Lacuri și bazinul fluviului Sf.Laurențiu (pădurea laurențiană), unde se întâlnesc predominant coniferele: pinul alb (Pinus strobus), pinul roșu (Pinus resionosa), țuga (Tsuga canadensis), molidul, bradul. Spre limita sudică a acestei păduri apar și foioasele: mesteacănul galben (Betula lutea), arțarul de zahăr (Acer saccharum) frasinul american (Fraxinus nigra), teiul american (Tilia americana) etc. Și între cele două zone de țărm (atlantic și pacific) sunt diferențe în ceea ce privește compoziția floristică, datorită condițiilor climatice diferite. În zona țărmurilor estice se remarcă pinul de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
frasin. Adesea arborii de aici formează păduri omogene din punct de vedere al compoziției, fiind astfel și ușor de exploatat economic. Cei mai comuni arbori din acest biom sunt așadar: stejarul, fagul, alunul, ulmul, castanul, plopul, iar în America de Nord: nucul, arțarul, la care se adaugă și unele conifere: cedrul, molidul. O caracteristică a pădurilor de foioase este existența a trei straturi: stratul arboricol (cu arbori de până la 40m înălțime), stratul arbustiv (cu arbuști cu frunze căzătoare) și stratul ierbos. VI.2
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
bazinului fluviului Mississippi și prezintă o mare varietate de formațiuni. În sud-est predomină stejărișurile în amestec cu castanul, în vest și sud-vest de întâlnesc stejărișuri în amestec cu nuc (Carya Ovata). Nu lipsesc nici făgetele (Fagus grandifolia) sau pădurile de arțar (Acer saccharophorum, Acer negundo). În afara speciilor foarte întâlnite de stejar (Quercus alba, Q.rubra, Q.borealis), aceste păduri includ numeroase alte specii de arbori: platan (Platanus orientalis), salcâm (Robinia pseudacacia), arborele de lalea (Liriodendron tulipifera), magnolia (Magnolia acuminata). În sud
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
printr-o fâșie îngustă de silvostepă. Aceasta ocupă regiuni ale podișurilor interioare, de la râurile Saskatchewan, Athabaska, până la partea de nord a Câmpiei Mexicane și aliniamentul râului Arkansas. Covorul ierbos este dominat de graminee, iar covorul arborescent are specii de stejar, arțar, frasin. Flora preriilor nord-americane este mai bogată ca cea a stepelor euroasiatice. Preria se diferențiază spațial în funcție de condițiile climatice (în special precipitații). În nord-est, preria este bogată în masă vegetală, cuprinzând ierburi înalte, care ajung până la 1.5m înălțime, ca
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
luna plină; ei urcă pe dealuri pentru a admira priveliștea “lumii de argint” a zăpezii; privesc rîurile În Întuneric pentru a contempla licuricii; urcă adesea munții Împăduriți pentru a se delecta cu bogata broderie a chiciurei așezate pe frunzele de arțar; ei asculta uneori În extaz cîntecul broaștelor, despre care Ki no Tsurayuki, un vechi poet, spunea: ‘sălașul din apă al broaștei - toate lucrurile vii cîntă’. În serile de toamnă, insecte cîntătoare aduse În colivii sînt vîndute pe tarabele din stradă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prins trenul. Rămas pe peron, se alege doar cu lacrimile neputinței, În timp ce geamul aburit pare să ascundă cine știe ce taină ori fel și fel de promisiuni În compartimentul aflat deja În mișcare. Pendula și frunza În fața mea, o frunză galbenă de arțar se balansa periculos, gata să cadă. Apropiindu-mă am văzut că avea totuși o codiță mult mai lungă decît mă așteptam, de treipatru ori mai lungă decît ea. E adevărat, felul În care atîrna și În care pendula dădea Însă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău (Măierău, deformat prin etimologie populară), Aninișul, Aninoasa, Arinișul, Ilfovăț (îl< jalsa, jelsa „arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău (Măierău, deformat prin etimologie populară), Aninișul, Aninoasa, Arinișul, Ilfovăț (îl< jalsa, jelsa „arin“), Agîrbiciul, Aghireș (< magh. egeres, „pădurice de arini“), Arțarul, Cleanov (sl. klĕnov, „de arțar“), Brazi, Brădești, Smida (< smidă, „loc cu pădure tînără“), Cărpiniș, Gabrovița (< sl. gabrov, „de carpen“ + sufixul -ița), Gherțeniș (magh. gyertyàn, „carpen“); Căliniș, Cătiniș, Cireși, Cornu, Cornetul, Cornișor (< cornișor, „un arbore numit și brădișor, ploșnicar“), Cornu, Cornățel, Dranov (< sl. dren, „corn“), Drencova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
entopicul romînesc dîmb sau variante ale acestuia, cu sensul „deal mic“, „delușor“, „colnic“, „mică ridicătură de pămînt“. Dîmbovița se integrează astfel unui cîmp toponimic, onomasiologic și lingvistic bogat: Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Ilfovăț (< bg. elchov, „de arini“), Cleanov (< bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în sine și lejeritate. Îl urmă de-a lungul coridorului până în biroul lui, unde acesta trase jaluzelele ca să estompeze lumina prea puternică a soarelui și îi oferi cafea de la mașina lui espresso aflată pe un dulăpior mic din lemn de arțar. — Mi-am cumpărat-o anul trecut, îi spuse făcându-și o cană (ea refuzase, cerând în schimb apă). Ce-mi mai place cafeaua mea! Tu dormi noaptea? îl întrebă ea. Bărbatul râse. Ca un prunc. Dar asta pentru că eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Leigh se plimbă prin sufrageria luminată natural și, când deschise ușa glisantă din sticlă, îi apăru în fața ochilor cel mai primitor spațiu exterior pe care îl văzuse vreodată. Curtea din spate era mai degrabă o oază în mijlocul pădurii. Stejari și arțari uriași ca niște turnuri împrejmuiau zona acoperită de un covor de iarbă verde ademenitoare, dar nu prea îngrijită. O mică piscină din gunite — atât de mică încât puteai numai să stai în ea ca într-un bazin cu apă caldă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
scrie. Cum ai citit! Pierdut autobiografie, o declar nulă!” Și iese pe Bulevard. Începe să plouă. Hoinărește aiurea. Într-un târziu apasă pe sonerie. I se deschide. Îi trece peste fața ei zâmbitoare de soție, care Îndură viața, crengile de arțar. Picături de ploaie i se așază În părul nearanjat. Pășește În holul Îngust și se așază la masa din bucătărie. Privește pe fereastră Îndelung. Tăcerea nu se urnește din loc, se Încleștează cu disperare de lucruri, de haine, contaminându-le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
realiza o țară mică și independentă, o națiune aflată la Încrucișarea drumurilor civilizațiilor În Europa. Tu, urcând dealul, muntele, gâfâind. Dimineață de august cu iarbă udă de rouă. Cerul senin. Aerul tare și curat. Ca la munte. Roșii frunzele de arțar. Peste puțin timp intrând În incinta sacră de la Sarmisegetuza Regia. Tu, singur, În această cetate adormită de veacuri. Ceva asemănător cu Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. În burta pământului, ca Într-o vizuină caldă, Uraniul, acest minereu, strivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
piața românească un nou produs. Cafeaua În amestec. Populația Republicii Socialiste România o numește nechezol (totul scris pe spatele unei chitanțe la I.C.R.A.L.). TU, bântuind toamna prin Ardeal. Pe la Sibiu. Te plimbi prin Dumbravă inhalând anotimpul. Frunzele roșii, galbene ale arțarilor, grele de lumină. Spre seară În oraș. Treci pe sub zidurile Bisericii Evanghelice. Din turnul Înalt planează stoluri de porumbei. Lângă Podul minciunilor, un pictor, student În practică, pune pe un carton umbra cărămizie a acoperișurilor ce se văd Înspre Turnișor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
puteau să meargă pe jos până la spălătorie, până la farmacie sau până la cinema, am decis să mergem pe jos în acea seară. Eram în drum spre casă, când ea a adus vorba. Deasupra noastră, bolta din ramurile stejarilor, ale ulmilor și arțarilor ascundea lumina stelelor, și de ambele părți ale străzii case întunecate dormeau în tăcere, copleșite de căldura verii. Umbrele noastre gemene se revărsau dinspre picioare, se alungeau firave când lăsam în urmă lumina vreunui felinar și apoi se micșorau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
el printr-un cunoscut de la bancă. Era situat între coaste abrupte, iar la capătul văii se afla o cascadă ce se rostogolea peste margine în fața unui vârf de trei mii de metri. Hotelul ascuns de colți de stâncă și de arțari alpini era o construcție simplă de lemn cu o verandă de sticlă. Deasupra sălii de mese se aflau dormitoarele, în care existau obligatoriu două paturi și un lavoar cu lighean și cană. Nu era lumină electrică; în camere se foloseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cum i se zicea televizorului la noi în casă. Aparatul, care apăruse de câtva timp și la noi, stătea - complet nepotrivit cu mobila din Cöln - în camera de zi, o carcasă pe picioare subțiri, confecționată din tablă, imitând lemnul de arțar de culoare deschisă, oferindu-ne imagini noi și necunoscute, care scânteiau asaltând însă tot satul și grădina noastră cu viziuni greu de închipuit. Die Tagesschau - revista presei - devenise deja un ritual zilnic, căruia până și cina era obligată să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
să fie preluată, s-ar fi retras el însuși într-un loc mai liniștit, o locuință ca asta fiindu-i suficientă. Franz S., care era numărul trei în team, conchise că un loc cum era cel a lui W. de sub arțar ar fi numai potrivit pentru un grătar și era gata să-i dăruiască tatei, cu prilejul inaugurării casei, unul cu hotă și cu motor electric, pentru ca mușchiulețul - el recomanda jigot-ul sau pulpa de miel - să se poată rumeni uniform. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pentru curățenia străzilor; fiecare oraș care se respectă va trebui să-și procure asemenea mașini în anii următori, și nu numai una, ci cât mai multe. Și cel care ședea acum la patul tatei cu spatele la geamul prin care crengile de arțar intrau în cameră era fratele meu. Privea obrazul palid, nebărbierit, cufundat în pernă, speriat să-l vadă pe tata zăcând acolo sub ochii lui, așa cum nu-l știa, cu părul în dezordine, cu ochii larg deschiși, cu colțul ăla ud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
stâncă. Din marginile tăioase țâșneau steaguri albe de apă și, de la vacanța de vară, când familia călătorise de la B. împreună cu Onkel Curt la hotelul montan, împrejurimea nu se schimbase aproape deloc. Pârâul de munte curgea larg și liniștit printre arini, arțarii alpini se ridicau cu trunchiurile lor jupuite, argintii, printre colții stâncoși, gospodăriile țăranilor aveau, ca și atunci, mușcate la ferestre, iar fratele meu se simțea transpus în trecut, deoarece la capătul văii începea urcușul și tata mergea în față, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]