12,940 matches
-
sătești din Europa de Est. Documentat în anii ’30 de către Școala Monografică, modelul cutumiar de autoguvernare locală este reinterpretat aici din perspectiva modernă a paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză instituțională, schimbări exogene 4.1. Introducere: Un caz special Scopul acestui capitol este de a aduce în atenția
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-un genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă a aranjamentului instituțional după anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile de față se vor concentra însă doar asupra perioadei vechi și se vor opri odată cu finalul acesteia. 4.2. Teoria evoluției și devoluției politice În terminologia antropologiei politice
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
este dezvoltarea a multiple straturi de reguli, norme și strategii împărtășite și a multiple niveluri organizaționale. Condiția pentru ca procesul să poată avea loc este existența îndelungată a unei entități politice suficient de autonome pentru a și dezvolta propriile instituții. Un aranjament instituțional astfel dezvoltat poate fi considerat, din punct de vedere evoluționist, un fenotip. Devoluția instituțională (sau politică) este procesul de simplificare instituțională (și organizațională) a unui sistem socioecologic. Spre exemplu, Kurtz (2001, pp. 140-147) a arătat că devoluția politică - uneori
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Spre exemplu, Kurtz (2001, pp. 140-147) a arătat că devoluția politică - uneori cauzată de disoluția sau întreruperea bruscă a unui nivel politic mai larg - conduce la fenomene sociale precum: tribalizare și lupte între triburi, facțiuni sau nobili care iau locul aranjamentului original, distrugeri culturale etc. Acest lucru s-a întâmplat în cazul triburilor cucerite de Imperiul Britanic sau în Europa Evului Mediu timpuriu. Ceea ce este important este că devoluția politică va conduce la simplificarea succesivă a infrastructurii instituționale. O primă întrebare
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Aici reinterpretăm această informație prin lentilele teoretice instituționaliste dezvoltate în timpul scurs de la opera sa, precum și beneficiind de cunoașterea evoluției ulterioare a obștilor din Munții Vrancei. Din punct de vedere dinamic, particularitatea cazuisticii constă în sinuozitatea completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada obștii noi
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de cunoașterea evoluției ulterioare a obștilor din Munții Vrancei. Din punct de vedere dinamic, particularitatea cazuisticii constă în sinuozitatea completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada obștii noi (2000-2008). Vom distinge, în perioada obștii vechi, între faza primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
primară sau originară (până, aproximativ, la jumătatea secolului al XIX-lea, marcat de dizolvarea nivelului confederal), respectiv faza secundară (jumătatea secolului al XIX-lea - 1950). Următoarea caracterizare sintetică a acestor perioade clarifică abordarea cronologică a cercetării: • Obștea veche reprezintă cazul aranjamentului instituțional endogen. Bazat pe o tradiție arhaică de autoguvernare ale cărei începuturi sunt necunoscute, această „republică”, cum a caracterizat-o Dimitrie Cantemir, furniza inițial toate bunurile și serviciile publice necesare membrilor, având totodată un drept patrimonial complet asupra întregii proprietăți
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar proprietatea asupra pământului cultivabil privatizată. După această fază, nivelul de complexitate al aranjamentului a ajuns la minimul posibil, existența sa continuând pentru întreaga perioadă a regimului comunist și primii zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta este nivelul minim al complexității instituționale a obștilor și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
zece ani de tranziție sub două forme: în memoria participanților, respectiv în memoria scrisă. Acesta este nivelul minim al complexității instituționale a obștilor și nivelul extrem al rezilienței instituționale, cel genotipal (Ostrom, 2005) care, în acest caz, a asigurat continuitatea aranjamentului. • Interludiu 2: tranziția (1989-2000, în acest caz) reprezintă o perioadă de nedeterminare a drepturilor de proprietate, încheiată abia prin Legea Lupu (nr. 1/2000). Regimul este cel de acces deschis, încheiat prin eforturile de refacere și retrocedare a proprietății obștilor
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
abia prin Legea Lupu (nr. 1/2000). Regimul este cel de acces deschis, încheiat prin eforturile de refacere și retrocedare a proprietății obștilor în baza noii legi. • Obștea nouă este caracterizată, din punct de vedere procesual, de reconstrucția izomorfă a aranjamentului, în noi condiții și în raport cu noi influențe. Fenotipul contemporan este rezultatul genotipului politic păstrat și al unor influențe precum deplina integrare a zonei în economia națională și eliminarea oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
rezultatul genotipului politic păstrat și al unor influențe precum deplina integrare a zonei în economia națională și eliminarea oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici definitorii și de stare ale obștii arhaice Obștea este forma arhaică de autoguvernare a satelor libere românești, având însă o extindere est-europeană mai largă (echivalentele sale sunt obșcina sau mir
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fi introdus alte inegalități. Această chestiune nu este, în sine, importantă pentru discuția de față. Ceea ce este important pentru moment este doar să nu plecăm de la premisa egalității într-un cadru idilic. Cea mai importantă mențiune cu privire la cele mai remarcabile aranjamente obștești provine de la Dimitrie Cantemir: Ceea ce am spus mai sus despre țăranii vecini moldoveni nu se potrivește pentru locuitorii din trei ținuturi ale Moldovei, care, ce-i drept, nu țin de boierime, dar nu sunt supuși niciunui boier și fac
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
detaliate cu privire la structura sa instituțională, dar s-a păstrat un număr edificator de documente originale emise chiar de forurile sale, precum și corespondență, legală sau de altă natură, cu alte instituții ale vremii. Din punct de vedere evolutiv, rezultă că acest aranjament s-a dovedit a fi cel mai rezilient dintre toate. Chiar dacă accidentul a avut de jucat roluri importante care vor fi pe deplin apreciate, până la urmă accidentul este parte integrantă a realității. În cele ce urmează voi relua și clarifica
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pe durata vieții unui individ: nu se cumulează prin moștenire și se pierde sau suspendă prin mutarea din localitate. Variațiile și evoluția dreptului sunt multiple între regiuni (spre exemplu, față de obștile genealogice din Câmpulung, ca și față de composesorate sau alte aranjamente și perioade) și nu vor fi discutate aici în detaliu. Punctul principal este că proprietatea obștii a fost și este inalienabilă și indivizibilă. Al doilea punct face diferența în raport cu composesoratele (în care participația membrilor poate fi diferită, chiar dacă aceasta nu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
sătești izolate, acumularea infrastructurii necesare și diversificarea bunurilor și serviciilor publice cu drumuri, biserici, protecție socială (în principal împrumuturi interne sau între indivizi și obști), rețele diplomatice, inclusiv negocierea birului cu domnia. Cu alte cuvinte, prin comparație cu celelalte obști, aranjamentul din Munții Vrancei avea astfel o rezistență mult superioară: după cum vom vedea, impactul perturbațiilor exogene, spre exemplu, plata taxelor ori procesele costisitoare, putea fi dispersat în interiorul unui sistem mai larg și astfel absorbit. Pot așadar nota ca un prim set
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
deocamdată în sens de masă de resurse - și, mai ales, timpul acordat de stabilitate, care la rândul său permite acumularea de noi resurse, precum și iterarea interacțiunilor și astfel exersarea și creșterea capitalului social. Acesta este cercul virtuos care a adus aranjamentul până în secolul al XIX-lea. Toate bunurile și serviciile publice, de altfel foarte limitate, erau furnizate în interiorul obștii prin structura de conducere colectivă. Dintre acestea, cele mai frecvente constau în rezolvarea conflictelor interne (justiție și poliție, adică, monitorizare, sancționare graduală
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
privilegii mai puțin importante (spre exemplu, autonomia de exploatare a sării pentru consum intern, excepție de la monopolul statului) nu sunt notate aici. Alte detalii privind evoluția bunurilor și serviciilor publice vor fi relevate pe parcursul capitolului. 4.3.2. Analiză: originea aranjamentului Înainte de a încheia această secțiune, să notăm că ipoteza cea mai credibilă privind originile aranjamentului (H. Stahl) este că acesta e o formă reminiscentă a unor organizări politice anterioare comunei primitive, în interpretarea lui Stahl (1998, vol. I, p. 5
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de la monopolul statului) nu sunt notate aici. Alte detalii privind evoluția bunurilor și serviciilor publice vor fi relevate pe parcursul capitolului. 4.3.2. Analiză: originea aranjamentului Înainte de a încheia această secțiune, să notăm că ipoteza cea mai credibilă privind originile aranjamentului (H. Stahl) este că acesta e o formă reminiscentă a unor organizări politice anterioare comunei primitive, în interpretarea lui Stahl (1998, vol. I, p. 5) , organizărilor tribale arhaice sau poate chiar unei formațiuni protostatale. Acest aspect este încă o deosebire
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aspect, inclusiv cea a lui Cantemir, ceea ce Stahl ignoră pentru a favoriza teza comunei primitive. Întrebarea cea mai importantă în acest context este: de unde anume provine egalitarismul caracteristic întregii organizări? Ipoteza pe care o propun eu este următoarea: egalitarismul caracteristic aranjamentului provine din faptul că reciprocitatea constitutivă acțiunii colective în obștile arhaice s-a imprimat instituțional înainte de privatizarea pământurilor într-un aranjament suficient de complex și de rezistent încât să supraviețuiască procesului ulterior de privatizare. Ultimul a fost în consecință limitat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
context este: de unde anume provine egalitarismul caracteristic întregii organizări? Ipoteza pe care o propun eu este următoarea: egalitarismul caracteristic aranjamentului provine din faptul că reciprocitatea constitutivă acțiunii colective în obștile arhaice s-a imprimat instituțional înainte de privatizarea pământurilor într-un aranjament suficient de complex și de rezistent încât să supraviețuiască procesului ulterior de privatizare. Ultimul a fost în consecință limitat la privatizarea pământului arabil, odată ce îmbunătățirile aduse tehnologiei agricole (prin introducerea rotației culturilor și răspândirea unor unelte mai performante) au permis
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pământului arabil, odată ce îmbunătățirile aduse tehnologiei agricole (prin introducerea rotației culturilor și răspândirea unor unelte mai performante) au permis exploatarea sa independentă, adică de către fiecare gospodărie în parte. Argumentul pe care îl avansez la acest punct poate fi explicitat astfel: aranjamentul nu provine dintr-o formă de organizare anterioară oarecare, ci chiar din forma originală . Aceasta este cea tribală, colectivistă, spre deosebire de forma actuală care este civilă și individualistă. Consider că întreaga istorie socială umană este cea a evoluției dinspre forme colectiviste
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
subordonează scopului comun, iar principiul de coordonare socială devine unul ierarhic sau corporativ. Aceasta este un reflex social indus evolutiv, bazat pe modelul arhaic de supraviețuire, colectivist, la care se face aici referire. Acest argument îmi permite să speculez că aranjamentul tribal a fost puternic instituționalizat în aranjamentul economic și politic al obștilor anterior tranziției societății Țărilor Române la nivelul individualist și civil. Dependența sa de cale a fost atât de puternică, încât, ulterior, privatizarea a avut loc doar parțial și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
socială devine unul ierarhic sau corporativ. Aceasta este un reflex social indus evolutiv, bazat pe modelul arhaic de supraviețuire, colectivist, la care se face aici referire. Acest argument îmi permite să speculez că aranjamentul tribal a fost puternic instituționalizat în aranjamentul economic și politic al obștilor anterior tranziției societății Țărilor Române la nivelul individualist și civil. Dependența sa de cale a fost atât de puternică, încât, ulterior, privatizarea a avut loc doar parțial și succesiv. Intensitatea dependenței de cale a fost
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de complexitate instituțională care furniza toate bunurile și serviciile publice disponibile și de multiple niveluri organizaționale. 4.4. Expansiunea statului și expansiunea capitalismului 4.4.1. Expansiunea statului Din punct de vedere cronologic, prima perturbație cu care s-a confruntat aranjamentul studiat a fost expansiunea statului. Aceasta a avut loc prin trei elemente care s-au extins împreună, dar care vor fi separate aici pentru scopuri analitice: furnizarea de bunuri și servicii publice alternative, îmbunătățirea taxării și înființarea administrației publice locale
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]