13,013 matches
-
mai profunddecât un om cu „vederea” întreagă... Omule, timpul trebuie lăsat să treacă lin, în legea lui, ca și când tu ai fi nemuritor!... Lasă-ți gândurile să se legene și la voia întâmplării.... În pomul înțelepciunii cresc știința și adevărul, dar „arborii” vieții sunt nenumărați... Tăria de caracter vrea să însemne că zestrea noastră de gânduri curate se află la loc sigur... De n-ar fi născocit banii, omul ar fi dat el de orice altceva cu care să( se) vândă și
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
prin a?ezare sub ?uvoaiele cascadei." Că ?i În poemele „Odin ?i poetul" sau „Memento Mori" , eroul cutreier? vastul „paradis polar", tr?ind „senza?ia acut? a borealismului" . Peisajul selenar poate fi bun?oar? expresia armoniei lumii: „Între ziduri, printre arbori ce se scutur? de floare, Cum revărs? luna plin? lini?tita ei splendoare" ?i din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate; Amor?it? li-i durerea, le sim?im ca-n vis pe toate, ??ci În propria-ne
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
se afl? templul magilor cu sc?ri str?juite de stâlpi „de aur blond", cu „muri netezi de-o marmur? de cear?", „cu arcuri ce-?i ridic? boltirea temerar?", „cu stele că flori ro?îi pe albastrul ei plafond", „cu arbori ce din iarn? fac blând? prim?văr? / ?i-ntind umbre cu miros pe-a salei Întins rond". Aceste orizonturi spa?iale nelimitate ce se deruleaz? necontenit În fă?a ochilor no?tri uimi?i sunt dominate de „largile cupole" simbolizând
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pieirii: „ ?i În noaptea nefiin?ei totul cade, totul tace, ??ci În sine Împ?cât? reîncepeterna pace ". Chiar propria-i existen??, Închinat? cu sfin? enie ideii de cunoa?tere („Este drept c? via?a ntreag? / Că ?i iedera de-un arbor, de-o idee i se leag?") este supus? aceleia?i „soarte oarbe": „ Po?i zidi o lume-ntreag?, po?i s-o sf?râmi... orice-ai spune, Peste toate o lopat? de ??rân? se depune. Mâna care-au dorit sceptrul universului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sunt supu?i puterii sor?îi Deopotriv? -i st?pane?te rază ta ?i geniul mor?îi!", spre lumină c?reia sufletul poetului se opre?te Ins?, ca În fă?a unui vis, cu uimire ?i Încântare: „Între ziduri, printre arbori ce se scutur? de floare, Cum revărs? luna plin? lini?tita ei splendoare! Mii pustiuri scânteiaz? sub lumina ta fecioar?, ?i că?i codri-ascund În umbr? str? lucire de izvoar?! Peste câte mii de valuri st?pânirea ta str? bate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
codri iese, Noaptea toat? st? s-o văd?, Zugr?ve?te umbre negre Pe câmp alb că de z? pad?", iar În poezia „ Când amintirile... ", ea se ive?te pe cer pentru a ocroti un vis de iubire: „ ?i peste arbori r?sfirate ??sare blândă lun? Ce ne g?șea Îmbr??????i ?optindu-ne-mpreun? ". Aceea?i lumin? blând?, ocrotitoare Înv? luie umbră codrilor de brad, dând via?? apelor izvorului: „ Sus În brazii de pe dealuri Luna-n urm???ine straj?, Iar izvorul, prins
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
metafizic?, fabulos folcloric d? poeziei eminesciene o frumuse?e aparte, o str?lucire simpl?, adâncime filozofic?. În „Miradoniz", florile sunt „gânduri de aur" d?ruite p?mântului: zână rupe, din gr?dina ei miraculoas? cu „p?duri de flori" cât arborii de mari, câte o plant?? ?i o arunc? jos, pe p?mânt că pe un semn al gra?iei divine; În dumbr?vile de aur cu poiene „constelate" unde se afl? palatul zânei Dochia, stele „izvor?sc pe ceruri", a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
și de peste râul Barlad.Aici vântul se întețește. Ajungem din urmă un grup de mașini care staționează de mult timp pe porțiunea de carosabil acoperită cu zăpadă.Ne oprim.Un dop de circulație. Singurul obstacol pentru vânt sunt însăși mașinile. (Arborii de pe marginea șoselei au fost defrișati în urma cu 2 ani.Nu se mai folosesc parazăpezi).Așteptăm. Nămeții cresc. Trec 3 camioane cu inscripția TIR .Ne reluăm drumul.Trecem de Popasul Stâna Costești. Vizibilitatea devine zero.Cu viteză redusă conducătorul auto
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
omoruri și alte nelegiuiri. Sânt Ilie Îi trăsnește pe Încornorați, Îi fulgeră cu biciul lui de foc. Dracii se tem de biciul lui Sânt-Ilie și fug și nu știu unde să se mai ascundă. Uneori se ascund chiar și pe pământ, pe sub arbori, pe sub streașinile caselor, dar Sânt-Ilie șiacolo Îi găsește și-i trăsnește ca să-i omoare. Sânt-Ilie luptă cu ei cu tunete, trăsnete, leagă și dezleagă ploile, trimite grindină pe pământ, doar-doar i-o Învăța minte pe draci ca să nu mai Îndrăznească
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le fac la-ncheieturile moi,/ pe întuneric,/ pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele mele o picur.// în lumea irigată de sângele lor/ arbori roșii cresc dintr-un punct/ și-n ramuri explodează, atât de subțiri,/ de pot cu firul de păr să-i despic:/ pădure jilavă cu mirosul tare,/ ohé, ohé, strig prin ea rătăcind/ cu ecoul pe urme". Pus într-o pagină
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le fac la-ncheieturile moi,/ pe întuneric,/ pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele mele o picur.// în lumea irigată de sângele lor/ arbori roșii cresc dintr-un punct/ și-n ramuri explodează, atât de subțiri,/ de pot cu firul de păr să-i despic:/ pădure jilavă cu mirosul tare,/ ohé, ohé, strig prin ea rătăcind/ cu ecoul pe urme". Pus într-o pagină
Ghetoul galben by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8699_a_10024]
-
dată, profesorul de sport - Ťolimpiculť și aproape... olimpianul Dorin Almășan fentează tărâmurile prozei..." Nu ne rămâne decât să regretăm că profesorul de sport n-a fentat și tărâmurile poeziei. P.S. Cartea este ilustrată cu desene (de Liviu Vlad) reprezentând biserici, arbori și femei goale. Cititorul care examinează prea mult timp aceste desene poate pretinde că este interesat de biserici... Cum se cucerește o femeie Amplele poeme din volumul Cantate de Moise M. Istorică (București, Ed. Semne) constituie, în intenția autorului, o
Tichia de margaritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8809_a_10134]
-
alb-albastre); dantelăria în piatră a catedralelor și marmura fântânilor; crenelurile citadelelor și oazele luxuriante ale parcurilor; infinit-împodobitele palate și jocurile de cuburi ale caselor simple, azvârlite labirintic pe coline; apoi "melancolicele esplanade" (vorba lui António Lobo Antunes), terasele umbrite de arbori de pe care se poate contempla peisajul urban (miradouros), cascadele de trepte... Și, pretutindeni, pietrele lucioase alcătuind calçada portuguesa, mozaicul ce pavează nu doar piețele și trotuarele orașelor lusitane, ci și pe acelea ale fostelor colonii - din Brazilia până în Africa, Goa
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
al faptelor și întâmplărilor, asemeni unei muzici de mult deprinsă. Atunci, în ținerea mea de minte muzicală, răsări chipul surâzător al bunului meu prieten de-o viață, compozitorul Theodor Grigoriu. Fusese ca un stop-cadru. Ședeam opriți pe strada Washington, sub arborii ocrotitori ai verii, unde ne întâlniserăm întâmplător. Și cum avusese el un mare succes la Slobozia, cu o cantată a lui pentru pian și voce, piesă muzicală intitulată Scrisoare către păsări, după Francisc din Assisi. Că mă citise și el
Bagatele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9943_a_11268]
-
gest de mângâiere prin aer, parcă simt dogoarea catifelată a trupului tău. Și mă cutremur. Imaginea ta zburdă prin grădinile minții ca o frunză de aur cizelat subțire, bătută de vânturi chihlimbarii. (...) Pe tot întinsul spiritului (meu) zac ruinele și arborii edenici rupți de furtunile iubirii. Și numai undeva, într-o insulă fericită bătută de ape viorii, zace neatins iatacul alb, cu horbote scrobite de lumină (curate) la ferești, cu năframe sfinte prin unghere." (pp. 334-335). În 1957, Leonid Dimov le
Un vis alb by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9991_a_11316]
-
existenței ca diluviu cosmic, anunțat prin stagnarea timpului: "marți era luni, încă nu se prăbușiseră/ constelațiile sau semnele zodiacale (...) Marți era ieri, marți era poimâine", diluviu al vieții, dar și al artei prefigurând sfârșitul universal, ce cară noroios, precum furtuna arbori smulși, chipurile celor morți, resuscitate: "îmi răsări/ în față imaginea mamei mele moarte, c-un ochi/ vag întredeschis și alb, cu șuvițe de vată/ în amândouă nările". Această modalitate poetică e adusă la perfecțiune în Simple ecouri, unde subtextul tragic
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
regulă, Ilie Constantin cultiva o tonalitate sobra, circumspecta, umbră parcă a triumfalei rostiri clasice. Un dramatism existențial își face loc, compensator, umanizant: "E o amînare mahorîtă,/ o neîncredere între culori/ și rătăcesc între vîrste;/ E un peisaj în mine de arbori în ianuarie/ cu soarele în renunțare.// Altfel aș fi vrut să fie:/ alb dintr-odată să mă aflu/ aidoma mocanilor culcați în cîmp/ trezindu-se la ziua în cea dinții ninsoare" (Alb). Luminii și căldurii mediteraneene, halou al stării de
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
tot ce mișcă încetini treptat.// în nevedere munții s-au mutat,/ de parca doar în vise umbră lor/ s-ar fi-nclinat spre noi ocrotitor" (Navală nordului). Dicția glacial-clasicizantă e răzbunata de glaciațiunea firii: " Oprită-i teamă că un obrăzar/ pe arborii înstrăinați,/ stă ghiața-n fluviu pînă la prașele./ Sufletul tău învie anevoie" (Ruine cu aripi). Ninsorile devin tot mai frecvente, indicii ale alienării: Din pămînt, un strigăt m-a ajuns,/ mîinile-mi umblă pe chip înstrăinate de lacrimi,/ și cine mă va
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
aglomerările locative printr-o rețea funcțională de parcuri, grădini botanice, scuaruri, zone de agrement cu vegetație luxuriantă; există aici chiar o întreagă colină (Monsanto) transformată într-o mini-rezervație naturală. Totul încununat de miradouri - terase amplasate strategic și umbrite de coroanele arborilor, de unde poate fi admirat acest megalopolis la scară umană. Pretutindeni, opere de artă decorativă inteligent amplasate în peisaj. Iar zona Oriente, de unde Expoziția Universală din 1998 dislocase un mizer cartier industrial, este acum un model de integrare a tendințelor de
Frânturi lusitane - O artă suverană by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9068_a_10393]
-
avangarda preeriilor avansînd eroice pînă la întretăierea marilor bulevarde și explodînd victorioase în parcuri". Chiar noțiunea de parc e modificată în lumea nouă, "revoluționată" de enigma ierbii: Departe de a mai fi o arhitectură de alei geometrice, flori savante și arbori masochiști, parcul este un perimetru al libertății totale, al stîncilor crescînd din asfalt, al copacilor păduroși, al triumfului ierbii". E înregistrat și reversul situației. în absența unei "eternități" încorporate care să-l legitimeze, spațiul geografic sau producțiile omului ce-l
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
Prea bunele noastre surori, "Dumnezeu vă ține în viață, fără ca voi să semănați și să secerați vreodată, El vă dă și izvoarele și pâraiele unde să vă potoliți setea, vă dă și coline și munți, în care vă adăpostiți și arbori înalți în care să vă faceți cuiburile, și pentru că nu știți să coaseți, nici să vă împletiți straiele, vouă, și odraslele voastre..." Aici filmul se rupe... O îmbulzeală de credincioși la ușă, așteptându-și sfântul lor, care a și venit
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
asigurarea permanentei pădurilor și a funcțiilor de protecție și producție ale acestora; ... e) aplicarea de tehnologii de recoltare și colectare a lemnului, care să nu afecteze echilibrul ecologic; ... f) realizarea de arborete cu structuri corespunzătoare sub raportul compoziției și densității arborilor la hectarul de pădure; ... g) prevenirea proceselor de degradare a pădurilor și solurilor forestiere, care pot conduce la uscarea prematură a arborilor pe picior; ... h) promovarea în cultura a speciilor autohtone valoroase, precum și împădurirea tuturor suprafețelor neregenerate din fondul forestier
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
care să nu afecteze echilibrul ecologic; ... f) realizarea de arborete cu structuri corespunzătoare sub raportul compoziției și densității arborilor la hectarul de pădure; ... g) prevenirea proceselor de degradare a pădurilor și solurilor forestiere, care pot conduce la uscarea prematură a arborilor pe picior; ... h) promovarea în cultura a speciilor autohtone valoroase, precum și împădurirea tuturor suprafețelor neregenerate din fondul forestier; i) readucerea în circuitul economic, prin împădurire, a terenurilor excesiv degradate sau în alunecare, inapte pentru folosințe agricole; ... j) pază pădurilor și
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]
-
inapte pentru folosințe agricole Articolul 13 Ministerul Silviculturii răspunde de împădurirea, potrivit planului național unic de dezvoltare economico-socială și programelor speciale cu privire la dezvoltarea, conservarea și gospodărirea fondului forestier, a tuturor suprafețelor din acest fond, precum și de asigurarea densității corespunzătoare a arborilor la hectar în toate pădurile. Densitatea arborilor la hectarul de pădure, pe specii forestiere, vîrste și categorii de fertilitate a solului, este stabilită în anexa nr. 3. Articolul 14 Pentru realizarea unei structuri corespunzătoare în cultura a speciilor autohtone valoroase
LEGE nr. 2 din 30 octombrie 1987 privind conservarea, protejarea şi dezvoltarea pădurilor, exploatarea lor raţională economică şi menţinerea echilibrului ecologic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106708_a_108037]