1,272 matches
-
instabilitatea atmosferică se accentuează foarte mult. Deasupra Oceanului Arctic se formează permanent mase de aer rece care se deplasează spre latitudini medii, determinând, la contactul cu aerul cald dinspre tropice, o activitate frontală intensă. Legat de particularitățile atmosferei din zona arctică sunt caracteristice o serie de fenomene optice deosebite, spectaculoase, cum ar fi: aurorele boreale, halo, coroane, miraj. În același timp, în zonele de uscat de pe țărmurile oceanului sunt și o serie de caracteristici ale fenomenelor acustice nemaiîntâlnite în alte zone
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cum ar fi: aurorele boreale, halo, coroane, miraj. În același timp, în zonele de uscat de pe țărmurile oceanului sunt și o serie de caracteristici ale fenomenelor acustice nemaiîntâlnite în alte zone geografice. Este vorba de o acustică deosebită a zonei arctice, în anumite condiții conversațiile putând fi auzite până la 3 km distanță de emițător. III.2.4. Proprietățile și dinamica apelor oceanice Oceanul Arctic este oceanul cu cea mai redusă salinitate, ca urmare a valorilor extrem de reduse ale evaporației și a aportului
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
care se fac aceste variații (vezi subcapitolul III.2.7). Această banchiză are aspectul unei suprafețe acoperite cu gheață vălurită, cu grosimi maxime de cca.3m, care izolează apele de dedesubt și împiedică răcirea lor. În afara oscilațiilor sezoniere menționate, banchiza arctică cunoaște, în ansamblu, o mișcare continuă, numită derivă, cauzată de acțiunea vânturilor dominante (care se rotesc în sens invers acelor de ceasornic în zona circumpolară) și ca efect al mișcării de rotație a Pământului, direcția generală sudică, aurore australe. de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
apă dulce. Pentru latitudinile mari ale emisferei boreale sunt caracteristice icebergurile ascuțite, cu profilul neregulat, cu vârfuri și pereți abrupți, spre deosebire de icebergurile tabulare, care sunt caracteristice latitudinilor mari ale emisferei sudice. Cele mai multe iceberguri din Oceanul Arctic provin din Insula Ellesmere (Arhipelagul Arctic) și de regulă rezistă câțiva ani, topindu-se atunci când ajung în apele mai calde ale Oceanului Atlantic. Calota groenlandeză eliberează și ea cca.12.000 iceberguri anual, multe dintre ele având dimensiuni mult prea mari și sunt de multe ori blocate
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
o a doua arteră se deplasează spre Groenlanda, având ramificații ce scaldă atât țărmul nord-vestic și vestic, precum și țărmul nord-estic și estic. Această din urmă ramificație se numește Curentul Groenlandei de Est și este cel mai important curent din bazinul Arctic. Alți curenți ceva mai slabi sunt cei care vin din Atlantic prin Str.Smith și Golful Baffin și din Oceanul Pacific prin Str.Bering. În Oceanul Arctic mareele au amplitudine redusă, de 1-2 m. III.2.5. Viața din Oceanul Arctic Cel mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Cel mai rece ocean al Globului, captiv în cea mai mare parte sub platoșa de gheață, nu este lipsit de viață ci prezintă forme unice de viață, ce-i drept insuficient cunoscute și inventariate. Unele genuri de pești sunt exclusiv arctice și subarctice, altele sunt predominant arctice (dar sunt întâlnite și în apele dulci din Scandinavia, nordul Siberiei, nordul Americii de Nord) Condițiile contrastante sezoniere în ceea ce privește cantitatea de lumină primită precum și existența gheții au impus adaptări importante ale organismelor vii din Oceanul Arctic la
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
captiv în cea mai mare parte sub platoșa de gheață, nu este lipsit de viață ci prezintă forme unice de viață, ce-i drept insuficient cunoscute și inventariate. Unele genuri de pești sunt exclusiv arctice și subarctice, altele sunt predominant arctice (dar sunt întâlnite și în apele dulci din Scandinavia, nordul Siberiei, nordul Americii de Nord) Condițiile contrastante sezoniere în ceea ce privește cantitatea de lumină primită precum și existența gheții au impus adaptări importante ale organismelor vii din Oceanul Arctic la condițiile extreme de mediu. Productivitatea biologică
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
dintre cristalele de gheață, fie în saramura care se găsește între aceste cristale de gheață. Ele apar sub forma unei benzi portocalii-maronii ce se observă la o anumită adâncime în gheață. S-au identificat 731 specii de diatomee în gheața arctică. Bacteriile sunt extrem de comune în zona stratului de gheață din Oceanul Arctic, contribuind cu cca.50% la biomasa totală de aici. Aceste bacterii pot fi active chiar și în mijlocul iernii în stratele superioare ale gheții, la temperaturi sub -20șC. Copepodele sunt
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
animale ce plutesc în apa oceanică sub acțiunea curenților oceanici). Ele sunt mici crustacee, au o cochilie dură în exteriorul corpului, numită exoschelet și, împreună cu alte orgamisme din zooplancton, reprezintă sursa de hrană pentru consumatorii secundari, între care și codul arctic. În Oceanul Arctic sunt prezente toate grupurile majore de copepode: Calanoida, Cyclopoida, Harpacticoida. Codul arctic (Boreogadus saida), numit și codul polar, preferă apele reci, cu temperaturi sub 4șC (fiind printre puținii pești care trăiesc și în ape de 0șC fiind adaptat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
au o cochilie dură în exteriorul corpului, numită exoschelet și, împreună cu alte orgamisme din zooplancton, reprezintă sursa de hrană pentru consumatorii secundari, între care și codul arctic. În Oceanul Arctic sunt prezente toate grupurile majore de copepode: Calanoida, Cyclopoida, Harpacticoida. Codul arctic (Boreogadus saida), numit și codul polar, preferă apele reci, cu temperaturi sub 4șC (fiind printre puținii pești care trăiesc și în ape de 0șC fiind adaptat prin prezența în sânge a unei substațe antigel (o proteină) care împiedică înghețarea acestuia
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cu temperaturi sub 4șC (fiind printre puținii pești care trăiesc și în ape de 0șC fiind adaptat prin prezența în sânge a unei substațe antigel (o proteină) care împiedică înghețarea acestuia). Este întâlnit mai ales în partea vestică a bazinului Arctic, precum și în nord vestul și nord-estul Groenlandei, între coordonatele de 72 și 85ș latitudine nordică, fiind astfel peștele cu arealul cel mai nordic de distribuție. Deși cel mai frecvent este întâlnit sub gheață, poate să fie prezent și la adâncimi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
atât în Canada cât și în Rusia. O faună bogată există pe fundul oceanului, reprezentată de numeroase nevertebrate cum ar fi: anemone, viermi, crabi, echinoderme (cca.130 specii: stele de mare, castraveți de mare, crini de mare). Aceste specii bentice arctice trăiesc în ape extrem de reci, aproape de punctul de îngheț, având adaptări care le permite supraviețuirea: enzime care lucrează bine la temperaturi foarte coborâte, metabolism încetinit. Aceste adaptări se reflectă în longevitatea multor specii arctice care trăiesc de 10 ori mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
crini de mare). Aceste specii bentice arctice trăiesc în ape extrem de reci, aproape de punctul de îngheț, având adaptări care le permite supraviețuirea: enzime care lucrează bine la temperaturi foarte coborâte, metabolism încetinit. Aceste adaptări se reflectă în longevitatea multor specii arctice care trăiesc de 10 ori mai mult decât corespondentele lor din zona tropicală. Dintre cefalopode, în apele Oceanului Arctic trăiesc 7 specii de caracatiță și calmar. Între consumatorii terțiari se remarcă: diverse specii de foci, morsa, ursul polar. Morsa (Odobenus
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
le permite supraviețuirea: enzime care lucrează bine la temperaturi foarte coborâte, metabolism încetinit. Aceste adaptări se reflectă în longevitatea multor specii arctice care trăiesc de 10 ori mai mult decât corespondentele lor din zona tropicală. Dintre cefalopode, în apele Oceanului Arctic trăiesc 7 specii de caracatiță și calmar. Între consumatorii terțiari se remarcă: diverse specii de foci, morsa, ursul polar. Morsa (Odobenus rosmarus), spre deosebire de focă (ce face parte tot din categoria pinipedelor) trăiește numai în zona circumpolară nordică, având un areal
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
polar. În afara acestor dușmani naturali, în secolele XIX-XX omul a reprezentat inamicul numărul unu, prin exploatarea comercială intensă care a dus la declinul numeric al acestui mamifer. De asemenea, morsa a jucat un rol important în viața unor populații indigene arctice, fiind vânată pentru carne, grăsime, piele, colți, schelet. Dintre speciile de foci care trăiesc în bazinul Arctic, cele mai cunoscute sunt foca pătată și foca cu blană. Foca pătată (Pusa hispida) este o focă fără urechi ce preferă apele reci
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
intensă care a dus la declinul numeric al acestui mamifer. De asemenea, morsa a jucat un rol important în viața unor populații indigene arctice, fiind vânată pentru carne, grăsime, piele, colți, schelet. Dintre speciile de foci care trăiesc în bazinul Arctic, cele mai cunoscute sunt foca pătată și foca cu blană. Foca pătată (Pusa hispida) este o focă fără urechi ce preferă apele reci ale Oceanului Arctic, trăind adesea sub banchiza de gheață. Pentru a putea respira, face găuri în stratul
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pentru carne, grăsime, piele, colți, schelet. Dintre speciile de foci care trăiesc în bazinul Arctic, cele mai cunoscute sunt foca pătată și foca cu blană. Foca pătată (Pusa hispida) este o focă fără urechi ce preferă apele reci ale Oceanului Arctic, trăind adesea sub banchiza de gheață. Pentru a putea respira, face găuri în stratul de gheață. Este cea mai mică focă arctică (1.5m lungime, 50-70kg greutate), fiind adesea vânată de ursul polar. Foca cu blană (Callorhinus ursinus) este o
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
foca cu blană. Foca pătată (Pusa hispida) este o focă fără urechi ce preferă apele reci ale Oceanului Arctic, trăind adesea sub banchiza de gheață. Pentru a putea respira, face găuri în stratul de gheață. Este cea mai mică focă arctică (1.5m lungime, 50-70kg greutate), fiind adesea vânată de ursul polar. Foca cu blană (Callorhinus ursinus) este o specie de focă cu urechi ce se întâlnește în zonele de țărmuri stâncoase ale mării Bering. Dimensiunile masculilor sunt mult mai mari
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
întâlnește în zonele de țărmuri stâncoase ale mării Bering. Dimensiunile masculilor sunt mult mai mari decât ale femelelor, având lungimi cu 30-40% mai mari și fiind de 4.5 ori mai grei. Ursul polar (Ursus maritimus) este prădătorul suprem din Arctica, fiind considerat mamifer marin, deși își petrece puțină vreme în apă. Este cel mai mare carnivor terestru (poate ajunge la 350 680kg). Habitatul său preferat este asigurat de banchiza arctică, de unde poate vâna cu ușurință în special foci. Ursul polar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai grei. Ursul polar (Ursus maritimus) este prădătorul suprem din Arctica, fiind considerat mamifer marin, deși își petrece puțină vreme în apă. Este cel mai mare carnivor terestru (poate ajunge la 350 680kg). Habitatul său preferat este asigurat de banchiza arctică, de unde poate vâna cu ușurință în special foci. Ursul polar a evoluat din ursul brun, în urmă cu 200.000 - 300.000 ani, și, în ciuda timpului scurt scurs de la separarea acestor specii, ursul polar a cunoscut modificări morfologice semnificative, adaptându
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în special foci. Ursul polar a evoluat din ursul brun, în urmă cu 200.000 - 300.000 ani, și, în ciuda timpului scurt scurs de la separarea acestor specii, ursul polar a cunoscut modificări morfologice semnificative, adaptându-se la condițiile unice ale Arcticii. Cea mai importantă adaptare este culoarea albă a blănii. Blana este și cea care a atras primii vânători, ceea ce a determinat o scădere masivă a efectivului mondial pe parcursul anilor 1900 (până în 1973 când a fost semnat un tratat internațional care
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sezoniere determinate de retragerea sau avansarea banchizei polare și implicit de migrarea focilor. Se estimează la cca. 20.000 - 25.000 numărul exemplarelor de urs polar care mai trăiesc azi în regiunea circumpolară nordică. Principala amenințare actuală este topirea banchizei arctice în contextul schimbărilor climatice globale, ceea ce restrânge tot mai mult habitatul acestui animal. Se apreciază că ursul arctic ar putea fi exterminat complet în cca. 100 ani dacă tendința de încălzire climatică actuală va continua (astăzi ursul polar este inclus
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
000 - 25.000 numărul exemplarelor de urs polar care mai trăiesc azi în regiunea circumpolară nordică. Principala amenințare actuală este topirea banchizei arctice în contextul schimbărilor climatice globale, ceea ce restrânge tot mai mult habitatul acestui animal. Se apreciază că ursul arctic ar putea fi exterminat complet în cca. 100 ani dacă tendința de încălzire climatică actuală va continua (astăzi ursul polar este inclus pe lista speciilor vulnerabile). Niciun mamifer care s-a întors la viața acvatică nu s-a adaptat atât
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vertical, ca la pești. Dintre cele două subordine ale cetaceelor (Odontocete - cetacee cu dinți și Mystacocete - cetacee cu fanoane), cel deal doilea subordin populează mai cu seamă Oceanul Arctic. Un proiect extrem de important care urmărește documentarea asupra diversității biologice a Oceanului Arctic este Census of Marine Life (Recenzarea Vieții Marine) care, prin eforturile conjugate ale cercetătorilor din diferite state, are ca obiectiv desemnarea diversității biologice a fiecărui sector reprezentativ din ocean: stratul de gheață, coloana de apă și fundul bazinului oceanic. În
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și populații, la indivizi. Pe insulele din Oceanul Arctic vegetația este constituită din pâlcuri mici și rare de mușchi și licheni, 70% din suprafață fiind acoperită de pietrișuri și bolovani. Pe coastele mai însorite se întâlnesc chiar plante cu flori: macul arctic (Papaver radicatum), saxifraga purpurie, cerențelul galben (Dryas octopetala), azaleea arctică etc. În anotimpul de vară, pe zăpezile din interiorul insulelor se dezvoltă algele roșii, brune, verzi, care apar ca mari pete colorate în albul acestor spații. Fauna este reprezentată mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]