997 matches
-
deoparte. M-așteaptă mama cu masa. Tot un fel de fasole avem, că e miercuri. Se bucură când vin acasă flămând... — Eu, de pildă, îi tăie vorba Tili, m-aș bucura de niște murături... Auzi, continuă, privind mulțumit la spinările arcuite și lucioase ale gogoșarilor murați pe care bătrânul îi pusese pe masă, mă gândeam la povestea cu trenul. Într-un fel, e și povestea noastră. Din copilărie și până acuma, singurul lucru care nu s-a schimbat e internaționalul de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Veneam des când eram mic, aici era Casa Pionierului. Dar de ce-ți spun eu ție asta, habar n-ai ce-i aia Casa Pionierului. Am auzit ceva de pionieri, venea fata în urma lui, fără să se grăbească. Mersul ei arcuit avea o anumită veselie. — Ai auzit tu ceva... Dar de strada asta, care e secretul ei, precis n-ai auzit. Ea se întoarse câțiva pași în fugă și își așeză ghiozdanul pe motocicletă. Apoi se întoarse cu brațele libere și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tarabele și, odată cu ele, plecaseră și ciurdele de gură-cască, perechile nu se mai plimbau de-a lungul și de-a latul, porumbeii căutau, zadarnic, printre lespezi, boabe căzute din prefirările de altădată, clovnii își șterseseră fardurile care le desenau guri arcuite și triste și constatară că, sub farduri, gurile le rămân la fel de triste. Locuitorii se temeau și preferau să rămână închiși în casele lor. Căci prin oraș umbla zvonul despre niște crime îngrozitoare. La spartul zorilor erau găsiți oameni zăcând în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Gaittany și Suflețel săriră și apucară pe sub brațe pe Saferian. Acesta avea dificultăți la mers, picioarele sale păreau umflate, făcea pașii cu mare încetineală. Chipul lui contrasta cu îmbrăcămintea largă și comodă. Avea o față măslinie, arabă, complet rasă, nas arcuit, fin, un râs protocolar, plin de benignitate. - Poftiți la ceai, poftiți! Cei doi îl lăsară pe un scaun, în capătul unei mese lungi dintr-o cameră alăturată, ceva mai mică. Pe masă erau cești de porțelan ornamentate cu dragoni albaștri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
corn mic de cerb bine ascuțit. O piesă din cupru dovedește că acest metal a fost cunoscut și întrebuințat în așezarea eneolitică de la Umbrărești (Tămășeni). Este un ac relativ mare, aflat în stare fragmentară în lungime de 10 cm, ușor arcuit și cu vârful păstrat bine ascuțit. Ceramica abundă în așezare și în mod sigur se producea la fața locului. Calitatea pastei, formele, tipologia și mărimea vaselor excelează prin diversitate, putându-se departaja, totuși, sub aspect calitativ, următoarele categorii de recipiente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trei străchini reconstituite care au folosit drept capace ale urnelor pot fi încadrate în două tipuri bine cunoscute în necropola dacilor liberi de la Văleni, respectiv, tipul 3 și tipul 4 de castroane, cele cu marginea îngroșată și rotunjită, cu pereții arcuiți și cele cu marginea dreaptă și puțin evazată, uneori îngroșată. Tipul 1. Strachină, lucrată la roată, cu corpul arcuit, umăr ușor marcat, buza dreaptă și îngroșată, adusă puțin spre interior. Fundul inelar, buza marcată de o nervură la exterior (Pl.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropola dacilor liberi de la Văleni, respectiv, tipul 3 și tipul 4 de castroane, cele cu marginea îngroșată și rotunjită, cu pereții arcuiți și cele cu marginea dreaptă și puțin evazată, uneori îngroșată. Tipul 1. Strachină, lucrată la roată, cu corpul arcuit, umăr ușor marcat, buza dreaptă și îngroșată, adusă puțin spre interior. Fundul inelar, buza marcată de o nervură la exterior (Pl. 14/4). A fost descoperită la mormântul de incinerație în groapă. Probabil, a fost folosită drept capac pentru rămășițele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
craniu, care este împrăștiat pe o distanță de 0,90 m. A fost descoperit la adâncimea de 0,45 m, fiind distrus de lucrările agricole. Lângă porțiunea din mijloc a craniului s-a descoperit o fibulă din fier, cu corpul arcuit și resortul scurt-bilateral (Pl. 52/2). După mărimea oaselor, putem spune că aparține unui copil. Nu a avut nici un alt inventar. Mormântul nr. 12 (Pl. 52/3; 75/6). Înhumat, în poziție întinsă cu mâinile pe lângă corp. Se păstrează destul de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Incinerat în urnă, cu capac?, descoperit la adâncimea de 0,45 m. Urna a fost tăiată de plug și împrăștiată în apropiere. A fost restaurată până aproape de gât. Este lucrată la roată, de culoare cenușie, fundul inelar și corpul ușor arcuit (Pl. 75/5). Fundul a fost supus unei arderi secundare până la zgurificare, fiind deformat. Din fragmentele descoperite s-a mai putut restaura un fund de vas, de aceeași factură, dar mai mic, care, fie că a fost folosit drept capac
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mare, cenușie, la roată cu torți în bandă lată, cu două caneluri perpendiculare, pe gât o nervură în relief (Pl. 54/4,7,8). Din fragmentele prezentate s-a putut restaura încă un vas urnă, de culoare cenușie, cu corpul arcuit și fundul inelar (Pl. 54/6; 106/3). De asemenea, s-a mai descoperit și un fragment de amforă romană, gălbuie. Mormântul nr. 30 (Pl. 54/9). Înhumat, în poziție întinsă, cu mâinile pe lângă corp, păstrat destul de bine. După mărimea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
fibule cu teacă sau cu piciorul înfășurat. La amândouă le lipsește câte o parte din zona portagrafei, ceea ce ne face să presupunem că fac parte din una din cele două tipuri. Prima dintre ele, (Pl. 52/2), are corpul mult arcuit, semicircular, resortul bilateral destul de scurt și piciorul alungit. După formă aparține unei fibule de fier cu portagrafa în formă de teacă, fiind asemănătoare cu piesa descoperită la Văleni în mormântul 77, care a fost inclusă în tipul 6 al fibulelor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
deosebi două tipuri de străchini, folosite drept capace de urnă în necropola II de la Săbăoani. Este vorba de două tipuri pe care le-am identificat și în necropola I de la Săbăoani. Tipul 1, reprezintă străchinile lucrate la roată, cu corpul arcuit, tronconic, gâtul scurt, umărul rotunjit, gura largă, buza adusă ușor spre interior, îngroșată spre exterior, fundul inelar. Doar trei din acest tip de strachină au fost ilustrate, aparținând mormântului nr. 15 (Pl. 52/9), mormântului nr. 101 (Pl. 66/12
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Piciorul gol, terminat printr-un suport, este destul de gros în raport cu înălțimea. Acest model de fructieră a fost inclus în tipul 1a și 1b de la Văleni și d1 și d2 de către Gh. Bichir. Printre cele din categoria fructierelor cu buza ușor arcuită notăm pe cea descoperită la mormântul 101 (Pl. 66/8). Celelalte, din grupa 1b de la Văleni și d2 din clasificarea realizată de Gh. Bichir, au fost descoperite la mormintele 69 (Pl. 60/4); 73 (Pl. 62/4); 101 (al doilea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Doar una din ele este de culoare roșie-cărămizie, celelalte sunt cenușii. Amforete O altă formă de vas prezentă în repertoriul ceramicii dacilor liberi este reprezentată de așa zisele amforete. Este vorba de un tip de vas, bitronconic, cu pereții ușor arcuiți, gâtul cilindric, buza ușor evazată și prevăzută cu două torți în bandă ce pornesc de sub buză până pe umăr, dispuse echidistant. Asemănarea cu amforele romane din aceeași perioadă a făcut să primească această denumire. Ele sunt caracteristice acestei perioade cu toate că exemplare
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
răvășit de crotovine sau a fost reînhumat, deoarece oasele nu mai erau în poziție anatomică. Cel mai important recipient îl reprezintă un castron cu trei torți, lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu multe ingrediente, pietricele în pastă, buza ușor arcuită, răsfrântă atât în interior cât și în exterior, cu toartele care pornesc din buză și se termină pe umăr, gâtul scurt, corpul ușor bombat și fundul inelar, destul de puțin marcat și neîngrijit lucrat. Pe umăr are un decor de linii
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
umăr. 1 = 6,5 cm; Dg 0 6,8 cm; Df = 5,5 cm; Dm = 9,5 cm (Pl.113/5; 164/4). Următorul recipient îl reprezintă o strachină cenușie, lucrată la roată, care are buza ușor răsfrântă, gâtul scurt, arcuit și fundul inelar. Dg = 18,5 cm; I = 7,5 cm; Df = 7,4 cm (Pl. 114/4; 164/6). Cea de-a doua strachină din inventarul mormântului este de culoare neagră, lucrată la roată, buza răsfrântă puternic în afară
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
într-o groapă dreptunghiulară cu colțurile rotunjite. Ca inventar a avut 5 vase la picioare, unul în apropierea craniului și un pieptene, de asemenea, în zona capului: vas borcan-140/6, din pastă cărămizie, lucrat la mână, fundul drept, pereți ușor arcuiți, nu se păstrează decât partea inferioară, a fost descoperit în zona capului; vas borcan, cărămiziu, lucrat la roată, din pastă cărămizie, zgrunțuroasă, fundul plat-140/7, corpul arcuit, gâtul scurt, buza rotunjită, evazată; strachină-140/9, lucrată la roată, fundul inelar, corpul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
vas borcan-140/6, din pastă cărămizie, lucrat la mână, fundul drept, pereți ușor arcuiți, nu se păstrează decât partea inferioară, a fost descoperit în zona capului; vas borcan, cărămiziu, lucrat la roată, din pastă cărămizie, zgrunțuroasă, fundul plat-140/7, corpul arcuit, gâtul scurt, buza rotunjită, evazată; strachină-140/9, lucrată la roată, fundul inelar, corpul bitronconic, gâtul scurt, marcat de o nervură adâncită, buza rotunjită și puțin evazată, de culoare cărămizie-140/8; strachină, de culoare cărămizie, fundul inelar, umărul marcat, gâtul scurt
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu trei torți, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie sau neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 11, este lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu ingrediente, în special pietricele, are buza arcuită, răsfrântă în ambele părți, atât în interior, cât și în exterior, cu torțile ce pornesc din buză și se termină pe umăr, gâtul scurt, cilindric, corpul ușor bombat, umărul puțin înclinat și decorat cu rotița dințată, formând un decor de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
chip foarte plăcut, cu un păr negru, mătăsos lăsat pe spate, îl privea cu niște ochi mari și parcă nițel mirați, din care întrebarea țâșni parcă înainte da fi pusă prin viu grai. - Pe tata-l căutați? Buzele cărnoase frumos arcuite rămăseseră întredeschise de parcă ar fi vrut să continue cu ceva și Simiuc nu se putu abține să nu o privească puțin mai atent și să conchidă că această fată nu stă aici, ci undeva la oraș. Răspunse întrucâtva stânjenit de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
același sector al satului, la 50m. spre nord de cea a lui C. Rotaru. Aici au fost găsite resturi de vase lucrate din pastă grosieră cu pleavă, din neoliticul timpuriu și aparținînd culturii Noua, precum și resturi de străchini cu marginile arcuite și de urne mari din pastă cărămizie din perioada Hallstatt-ului; în curtea lui N. Tăcuțeanu, tot din sectorul central al satului au fost găsite fragmente de urne bruncenușii cu exteriorul negru, împreună cu resturi de vase mai mici, străchini cu marginile
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
se lăfăiesc vidre. În adâncuri, stau îngrămădiți somni uriași și crapi dolofani, sturioni, cu pântece umplute de icre, și scrumbii pe care atârnă carnea grasă. Drumul nostru pe aceste meleaguri se sfârșește în depărtarea mării. Din luciul ei, țâșnesc delfini arcuiți pe deasupra valurilor. 2. LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI a. Însingurați din timpuri străvechi Deși situate în miezul continentului, pământurile noastre nu au fost niciunde în această parte de lume mai singure. Devenirea noastră a urmat firul acestei izolări naturale, preparată dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
amiezile grase, unde vine țăranul crește iarbă, numai iarba crește cu gura-n pământ, se-astupă gurile ca șomoioage de iarbă, peste Casa Scânteii crește "iarbă". Un întreg univers al satului actual într-o adevărată grafie, cu puncte ascuțite și arcuite, delimitează fâșii colorate, ușor geometrizate,"ascut cuțitul pe gura fântânii,/ vin cisterne călare și laptele intră-n cușcă/ mai apoi, mai apoi invalidul cu picior de cireș, o ridică la gură și sticla se deschide ca o goarnă/ se albește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
eroina povestirii Fântâna dintre plopi, "o fetișcană de optsprezece ani", "cu fustă roșă". Portretul fizic: E vie, plină de viață, cu "trupul curat și frumos rotunjit", pe care i-l văzuse Neculai Isac în apă, cu "obrazul copilăresc", cu "nasul arcuit, cu nări largi", cu "ochii iuți", cu părul "negru și lucios", care avea "luciri de păun". Din altă perspectivă, Hasanache, șeful șatrei, o crede "o fată proastă care n-a ieșit încă în lume"; ea se consideră "o biată fată
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
După semnalul sonor, fluier, sirenă, pistol, elanul se realizează printr-o extensie energică a întregului corp, concomitent cu ducerea brațelor spre înapoi, ușor prin lateral, iar privirea este energic spre celălalt capăt al bazinului. Drumul aerian se execută cu corpul arcuit, peste nivelul apei. După depășirea celui mai înalt punct al traiectoriei, se realizează o ușoară flexie a șoldurilor, pentru a reuși trecerea picioarelor peste apă. Brațele pot fi duse peste apă cu coatele în extensie sau în flexie. În acest
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]