6,861 matches
-
grupusculul lui N. Iorga, creîndu-se astfel, o rivalitate între cei doi fruntași politici, fiecare socotind că are dreptul să vorbească în numele Partidului Național. Singura șansă de a redeveni un mare partid politic care să conteze la alternarea la guvernare a ardelenilor era unificarea cu Partidul Țărănesc condus de Ion Mihalache și dr. N. Lupu. Tratativele, pornite greu, au început în 1924 și, deși congresele ambelor partide se aflau convocate în congrese pentru a valida fuziunea, în ultimul moment a căzut datorită
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
loc în literatura română. Codru Drăgușanu, prin al său Pelegrinul transilvan, n-a fost asimilat de publicul românesc din epocă și chiar de mai tîrziu. Om umblat, Bucureștiul i se relevă drept "Babilonul României". De fapt, Drăgușanu este un Filimon ardelean. Pe cînd Bolintineanu călător e, și el, mereu plat, dînd prevalență istoricului locului, decît evocării sale. Prin amplele citate la care apelează, este, totuși, un scriitor romantic. Un larg capitol consacră Vianu prozatorilor Junimii, acordînd locul dintîi chiar lui Titu
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
care comparația se interpune irezistibil și generos (și, evident, de la un punct, facil), volumul de față ține, în liniile lui fundamentale, la această familiaritate contagioasă. Nu întâmplător Blaga îl va fi calificat călduros pe Băncilă (el însuși pe jumătate un ardelean) drept primul interpret serios al operei sale; și nici nu se va fi fermecat degeaba de "Dunărea împărătească", într-o călătorie pe ape la invitația și cu premeditarea prietenului brăilean. Spengler și Frobenius pot fi întâlniți, ne argumentează Vasile Băncilă
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
României: necesitatea de a împăca demagogia și realpolitik-ul. După ce a epuizat gama minciunilor și amăgirilor, P.S.D.-ul a ajuns la fundul sacului. Va mai ține cît va mai ține diversiunea cu "manifestele", dar după aceste platonic-focoase declarații de dragoste, românul (ardelean, moldovean, slobozian) va dori și ceva consistent pe masă. Or, am ajuns în situația tragică de a nu putea pune pe masa unor români decît ceva ce am luat de pe masa altor români. Că această îndeletnicire are oarece vechime, e
Zgomotul și euforia by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15706_a_17031]
-
vom putea înțelege cu strămoșii noștri, nici în limbă, nici în idei", în Cugetări). Mi se pare interesant și faptul că purismul tradiționalist nu e numit la noi ca atare (preferîndu-se folosirea termenului doar pentru tendința - aproape contrară - , a Școlii ardelene, de import masiv al neologismelor latino-romanice (e drept, și aceea o formă de purism prin tendința de a elimina cuvintele de origine non-latină). De fapt, tradiția de interpretare a neologismului mai include la noi o idee foarte adevărată, dar care
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
regimul autoritarist al lui Ion Iliescu. Din păcate pentru el, realitatea dură a alegerilor din 1992, dar mai ales din 1996, a arătat că în acea zonă lucrurile stăteau oarecum diferit față de Moldova și Muntenia. Cu mintea de pe urmă a ardeleanului, aș spune că lucrurile stăteau nu doar diferit, ci și foarte prost. Nu doar pentru "emanați", ci și pentru ideea de democrație și normalitare. "Vatra Românească" mai întâi, defunctul P.U.N.R. ulterior, și P.R.M. în clipa de față au
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
Transilvaniei este că gestul lor va crea firești gelozii în celelalte părți ale țării. Pentru că, în etapa actuală, e insuficient să trimiți bezele și să crezi că lumea se va buluci să se înscrie în partidul tău. Românul - fie el ardelean - a devenit mai precaut și așteaptă mai întâi fapte, și apoi vorbe. Or, dacă în Transilvania nu se vor face investiții masive, dacă această provincie nu va fi scoasă de pe lista neagră a finanțărilor guvernamentale, geaba încearcă dl. Rus să
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
1 ianuarie 2002, printr-o ordonanță adoptată pe șest de Guvern, Energia termică va fi subvenționată de ... populație", iar editorialul semnat de Marius Nițu se intitulează Guvernul ia mîna de pe calorifer. Tot din Adevărul aflăm că sindicaliști din nouă județe ardelene, membri ai Cartelului Alfa, au alcătuit Proclamația de la Cluj pe care au înain-tat-o prefectului Vasile Soporan, pentru ca acesta s-o înmîneze premierului Năstase. Cronicarul nu pune sub semnul întrebării acest document sindical, nici motivele care i-au determinat pe autori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
pretins superioară. Toate aceste deosebiri de înfățișare fizică nu au, în vremea noastră, de mare amestec între tipurile omenești, nici o legătură cu diferențele de limbă vorbită. Te întîlnești cu un slovac care seamănă perfect a român. Dai peste un român ardelean care ar putea foarte bine să fie, după fizionomie, austriac din Tirol sau francez. Antropologii germani au stabilit, în epoca anterioară hitlerismului, că faimosul tip de "rasă nordică, de care s-a făcut atîta caz în Germania (omul foarte înalt
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
deplină a presei). A fost o înmormîntare solemnă, cu mulți participanți (aproximativ 10.000 persoane și o sută de mii pe străzile pe unde a trecut cortegiul). Era o lovitură administrată guvernului. Apoi, în același an, guvernul expulzează cîțiva gazetari ardeleni (unii membri ai Societății iredentiste "Carpații"). Firește că opoziția se folosește de acest eveniment. Dar în același an 1885 are loc și expulzarea lui Moses Gaster și a altor gazetari evrei care protestaseră, în presa lor, împotriva unor măsuri antisemite
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
practic, să interzică încetățenirea evreilor. S-a apreciat că prin acest articol, Gaster și-a compromis definitiv, cum fusese sfătuit și i se promisese, reîntoarcerea în țară, după un an-doi, cum s-a întîmplat cu alți expulzați (inclusiv cu cei ardeleni). Și tot în 1885 s-a întîmplat căderea, la Naționalul bucureștean, a piesei D'ale Carnavalului, care a fost fluierată (semnalul l-ar fi dat D. Racoviță-Sfinx de la România liberă). Și piesa fusese, mai înainte, premiată de Comitetul teatrului. Bacalbașa
Capitala de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16280_a_17605]
-
Ion Buzași Gherontie Cotore este menționat în unele istorii literare ca "un precursor al Școlii Ardelene". Se cunosc despre el puține date biografice. Nicolae Comșa în Dascălii Blajului (Blaj, 1943) ne spune că s-a născut în anul 1720, la Totoi, județul Alba. A studiat, ca și Inochentie Micu Klein la Tyrnavia; după terminarea studiilor, vine
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
de toți ocărât zace! Era oarecând viteaz și în război tare, iară acum fără de puteare și mai fricos decât alte neamuri. Era oarecând înțelept, iară acum încungiurat de norul neștiinții. Era de cinste și acum de toți lăpădat..." Reprezentanții Școlii Ardelene îl vor continua pe Gherontie Cotore în direcția iluministă și a deșteptării conștiinței naționale. În ce privește latura doctrinară a cărții, în unele probleme (cum ar fi primatul și infailibilitatea Papei), mai ales Petru Maior în Procanonul va aduce esențiale amendamente. Ediția
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
de știință în ale istoriografiei, a avut o înțelegere lucidă a lucrurilor. În celebrul său discurs de deschidere a cursului de istorie națională din noiembrie 1843 a avertizat că va fi împotriva a ceea ce a numit romanomanie cultivată de învățații ardeleni și nu va limita istoria țării la biografia domnitorilor, ci se va strădui, cît îl vor ajuta izvoarele documentare, să dea "o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii vechilor români". În 1857-1859
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
de personalitatea lui Al. Vaida-Voevod. (Asta pentru că, o spun din nou, lipsește de aici un capitol închinat lui Ionel Brătianu, totuși, pînă în 1927, cînd a murit, a fost regele neîncoronat al României, guvernînd cînd și cum voia). Vaida-Voevod, dintre ardeleni, a fost omul politic cel mai maleabil, știind să repare, la Conferința de pace de la Paris, ceea ce Brătianu, neacceptînd neînțelegător statutul de garantare a dreptului minorităților naționale propus de Conferință, stricase. Ajuns fruntaș, în 1926, al PNȚ și, din noiembrie
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
la președinția partidului ar continua disputa istorică dintre Maniu și Mihalache. Cu alte cuvinte PNȚCD-ul de astăzi pare în continuare vulnerabil la sensibilitățile provocate de contopirea partidului lui Iuliu Maniu cu cel al lui Ion Mihalache, cu lupte între ardeleni și regățeni, prin ațîțarea filialelor unele împotriva altora, cu o vădită lipsă de realism politic. Candidații la președinția acestui partid, ca și o mare parte dintre cei care vor să ajungă în funcții de conducere în PNȚCD nu par preocupați
Maturitatea la partide by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16497_a_17822]
-
impresionat teribil, mai ales guițatul lui de spaimă cînd simțea apropierea cuțitului, și mirosul de șoric pîrlit. în gospodăria bunicilor mei materni din Rm. Vîlcea, foarte burgheză, de altfel, asemenea lucruri nu difereau deloc de cele de la țară, din satul ardelean al tatălui meu. Bunica mea, sora și cumnata ei, care locuiau în curți învecinate, își strîngeau părul în basmale groase, își puneau șorțuri uriașe și trebăluiau cot la cot cu sumedenia de femei de serviciu. Se aduceau lemne pentru foc
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
inspiratul Petre Roman!) l-a creat în martie 1990: atunci, Eugen Barbu și C.V. Tudor s-au oferit să intre în solda puterii feseniste, jurând să le "termine" adversarii. Fericit că cineva se va ocupa de treburile murdare, osul de ardelean al lui Petrică a iscălit imediat, fără să-și dea seama că-și semnează și propria condamnare! Știu, însă, că într-un interviu arogant la B.B.C. același Ion Iliescu, întrebat despre apelul în favoarea sa al membrilor societății civile, a spus
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
cele cu privire la o Europă a bunăstării materiale dar superficială, desnaționalizată și complet desacralizată, alienată și în agonie. Capitolul Aspecte documentare românești este, în acest sens, revelator, inclusiv pentru admirația pe care Adrian Marino o nutrea față de Dinicu Golescu, cărturarii iluminiști ardeleni sau tinerii pașoptiști: Ceea ce se va numi după formula junimistă, critica Ťformelor fără fondť șesteț consecința directă și imediată a valului de europenizare de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor... Frecvența și amploarea acestor luări de poziții
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
1880-1884, după mențiunea pusă de editor în finalul textelor, dar nu sunt deconspirate meticulos și sursele. Ar fi fost necesară o notă asupra ediției, unde să se precizeze regulile de transcriere a textelor, căci Coșbuc scrisese cu ortografia etimologizantă specifică ardelenilor. Multe greșeli de corectură, transformate în penibile greșeli de ortografie, maculează paginile tipografice. E, din păcate, ratată încă o ocazie de a pune ordine într-un teritoriu parcă sortit devălmășiei. C. Catalano este, din câte îmi dau seama fără să
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
unei puteri "odioase", exagerînd, de bună seamă, disprețul față de învățătură al unora din oamenii de la țară. Ștefan a Petrei Ciubotariul și Ilie Moromete, mult mai "cruzi", mai dogmatici, trăiesc simultan în felul cum și-l amintește fiica pe acest țăran ardelean de modă veche, priceput la ale lui, dar neîndurător cu pasiunile altora. După moartea lui, "l-am visat, ani mulți, pe tatăl meu cu fața întoarsă de la mine. Mă trezeam ca atinsă de grație, bucuroasă că el mai este în
Vacanță cu tata by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11881_a_13206]
-
Liviu Dănceanu Acum două decenii l-am întîlnit pe Alexandru Matei, un ardelean mic la stat, mare la sfat, pe cît de mignon, pe atît de greu de desferecat, pe cît de zgîrcit în efortul de a risipi, pe atît de mărinimos în risipa de efort și hotărîre. în plus, mi s-a
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
Mă și gândeam, ascultându-l, - "ce naiba mi l-or fi trimis pe acest idiot!?" Era una din scenele pe care mai târziu ni le reaminteam, Nego având râsetul acela al lui exploziv, copilăros. În epoca dură și primejdioasă, proletcultistă, criticul ardelean, stabilindu-se la București, era mereu pus pe șotii... O dată, terminând un articol, când să-l iscălească, mă întrebase dacă îmi place cum semnează și, caligrafic, așternuse pe hârtie: I. Bercovicz. Îl certasem, fără umor, temându-mă de urmări. Norocul
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
Parker scump, el fiind sărac, având o caligrafie nervoasă, literele însele supunându-se unei ordini de grămătic posedat. E vremea ce i s-ar fi potrivit cel mai bine. Destinul însă a fost aspru cu el. O dată, un tânăr poet ardelean, de asemeni, m-a întrebat "cum era Negoițescu", lăsând de-o parte faima lui de libertin. Îi spusesem câte ceva, adăugând întâmplarea cu pseudonimul de la G.L. Tânărul poet exclamase atunci în mod surprinzător: "Bine, dar era un Diogene, absolut, neconformist... Diogene
Întîmplări by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16056_a_17381]
-
că termenul a fost și a rămas în uz, cu sens nu istoric, ci geografic-cultural, și cu conotații pozitive sau negative; în fine, că acestea s-au dezvoltat din perspectiva unor stereotipuri polemice, bazate în primul rînd pe opoziția dintre ardeleni și regățeni. Acest fapt e deja limpede în citatele din DLR, în care e vorba despre un ardelean care constată "sprinteneala mobilă a "regățenilor""; despre regățeanul care "vorbea cu "puștiule" și cu "bă""; despre regățeanul confruntat cu "oamenii mari ai
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]