647 matches
-
fi tentat, mai ales, romanul psihologic. Ei, tot timpul a trebuit să renunț la una sau la alta, din nevoia de a-mi împlini misiunea. C.Ș.: Vezi scrisul ca pe o misiune? A.B.: Este vorba despre această țăcăneală ardelenească. Trebuie să-ți faci datoria, chiar dacă pierzi tu, chiar dacă ești în pierdere. C.Ș.: De unde știi că ești în pierdere? A.B.: Simt când pierd. Am pierdut, de exemplu, tot timpul în publicistică sau în interviuri. Am repetat până la exasperare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
sus se călesc în restul de unt și se stinge cu 2 linguri coniac. Se servesc toate calde de pe un platou cu cartofi natur alături. Vinul indicat este vinul de Cotnari numit „Voevod“. Rețeta nr. 6 Ciorbă de salată verde ardelenească Ingrediente: 800 g salată verde, ½ l borș proaspăt, 1 legătură ceapă verde, 4 căței de usturoi, 2 gălbenușuri, 100 g ulei, 100 g smântână, 2 linguri orez, 1 legătură de pătrunjel verde. Mod de preparare: Ceapa și usturoiul se taie
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
turnăm peste sarmalele așezate frumos în rânduri 1 cană de borș și 1 cană de suc de roșii. Se fierb 2 ore. La sfârșit le dăm la cuptor ca să se rumenească ușor. Le servim cu mămăliguță. Rețeta nr. 16 Tocăniță ardelenească Ingrediente: 300 g pulpă de porc, 300 g pulpă de vacă, 4 cepe mari călite în ulei, 4 rinichi de porc bine curățați, 2 lingurițe de boia dulce, 200 g ciuperci din conservă, 150 g ulei, 100 g smântână. Mod
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
pe lingură compoziția și se pun în apă cu puțină sare - apa trebuie să fiarbă în clocote mici, se pun cu lingura găluște și când se ridică la suprafață sunt fierte bine. Aceste găluște se folosesc la gulașul cu paprică ardelenesc. Sunt excelente în acest gulaș când le turnăm în cratița cu gulaș și servim acest preparat aparte. Rețeta nr. 103 Balmuș moldovenesc „Denisa“ Ingrediente: Într-un litru de lapte, punem 3 linguri de smântână groasă, o lingură jumătate unt, 150
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
câteva, care sunt de rererință. În anul 2007, a apărut la editura ”Cartea Studențească” volumul autobiografic, ”Însemnări în verde - gri”, în care își amintește de copilăria sa în Oltenița, în 1940, când avea 8 ani. Despre tatăl său, cu obârșii ardelenești, își aduce aminte cu nostalgie: ”Tatăl meu, venit din zona Sibiului, cu rubedenii întinse între Săliștea, Rășinari și Poplaca, se instalase ca meșter tâmplar într-o zonă cerealieră în care oamenii învârteau mulți bani și unde se construiau casele care
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
din aproape toate regiunile țării, aici pot fi consumate o suită de produse specifice acestei zone cum ar fi: antricot de vacă ca la Brașov, muschi de porc ca la Păltiniș, rulouri de carne de vacă ca la Herculane, cotlet ardelenesc de porc, purcel de lapte la tavă, rulou „mănăstiresc”, soté ca la Muscel, tocană hunedoreană, pulpă de căprioară ca la Poiana etc. Unitățile gastronomice din areal, oferă În egală măsură, prilejul de a lua contact cu specificul național, dar și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
școlile Franței. Ceilalți se Întorceau de la studii din universitățile germane. Al cincilea emul al grupului și acela care trebuia să devină conducătorul lui, Titu Maiorescu, se Înapoia ca fost student al universităților germane și franceze și aprținea prin naștere robusteței ardelenești care, În ultima jumătate de veac, trimisese Principatelor Romane pe atâți din indrumatorii lor, În școală și În literatură”. Acești tineri se gândesc să organizeze o societate literară, pe care o botează ,,Junimea”. Scopurile societății sunt cultural-literare. Abia după 1870
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poetului ... “Îngerii săi sunt prelungiri ale lumii fenomenale, ieșiți poate dintr-o lungă contemplare a zăpezilor...Fără să caute culoarea, peisajul d-lui Voiculescu devine colorat prin chipul în care e văzut. E ceva aici din arta icoanei pe sticlă ardelenești, la care petele de culoare sunt materia... Sunt în opera d-lui Voiculescu destule poeme pe temeiul cărora să-l putem socoti, fără să ne facem silință conștiinței, unul dintre cei mai de seamă poeți contemporani”. Călinescu ștergea acuzația unora
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
de soare - de an, dacă vreți -, undeva deasupra norilor din care ieșeau vârfuri înzăpezite de munte. Un remarcabil personaj mi s-a părut Dorel, cabanierul (și salvamontistul din zonă). Mi-a plăcut mândria cu care vorbea - cu un cuceritor accent ardelenesc - de cabana lui pe care a făcut-o „din nimic“. În povestirile lui - și cred că ar avea de spus cât pentru zece volume consistente - apăreau constant actualii și foștii lui câini (foștii fiind mâncați de lupi), lupi, foarte mulți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
vie, se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. SALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți, 1 kg ceapă, 1 kg gogonele, 1 kg morcov, 1 l de oțet, 250 g zahăr, 100 g boabe de muștar, 10 g piper, 10 g coriandru, foi de dafin Se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
manifestăm pe Facebook ori la o masă cu prietenii, tot noi suntem și acolo, și dincolo. Mecanisme de influență în rețelele sociale știți bancul cu țăranul și congolezul? Un țăran (în varianta pe care o știu eu vorbește cu accent ardelenesc, dar poate să fie, practic, din orice zonă a țării) călătorește cu trenul, iar în compartiment cu el este un bărbat de culoare. Țăranul este curios să știe de unde e. — Din Congo, răspunde, politicos, omul. Țăranul ar vrea să afle
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
adâncul sufletului, estetul I. Negoițescu, evocând, de pildă, Clujul de altădată din „ziua morților“, definind, în linia lui Max Weber, burghezia transilvană și urmărindu-i ascendența până la preoții, notarii și învățătorii de țară etc. El are o memorie minuțioasă, temeinică, ardelenească (așa cum numai Mircea Zaciu mai are). Pe de altă parte, Autobiografia e învăluită, nu de puține ori, într-o tentă crepusculară, grotesc thomasmanniană, cu o semnificație axiologică implicită, sugerând cât de rapid s-a maturizat literatura transilvană după apariția lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
convins că nu din dispreț pentru cei rămași la vatră, ci din lipsa lui de simț gospodăresc și poate - de ce nu? - din subconștiința istorică de a face parte dintre cei care întemeiau, pe baze largi, urbanitatea românească a Transilvaniei. Mentalitatea ardelenească, central-europeană, se întemeia pe simțul înrădăcinat al respectabilității claselor sociale lucrătoare tradiționale (o ilustrează prea bine Slavici), agricultori, meseriași, negustori. Fără a fi în stare a judeca lucrurile, căci nu eram decât un mucos oarecare (doar sensibilitatea îmi era, cred
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a studiat dreptul ca militar, a făcut-o tot alegând calea cea mai comodă, căci idealul lui era să ajungă în justiția militară. Moștenind destule de la tatăl meu, am moștenit, în schimb, de la mama o statornicie în ambiție, o voință ardelenească, o aspirație mai temeinică, mai gospodărească: toate realizările domestice în casa noastră, mobilier și confort superior, se datoresc dânsei: eu am transpus în activitatea critică ambițiile ei gospodărești, în luptă cu sibaritismul meu propriu, care împingea la exces pasivitatea lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
număr din substanțiala lui revistă Gând românesc, tradiționalist-modernistă, în sensul că, înlăturând extremismele, era deschisă noului. Pavel Dan și Mihai Beniuc constituiau titluri de glorie ale publicației. Spre deosebire de Gândirea, nu avea altă ideologie decât promovarea culturii române moderne, cu precădere ardelenești, deși condeie de frunte din alte regiuni se adunau de asemeni în paginile ei. Poate că mie mi s-o fi părut până atunci provincială, de nu râvnisem să mă număr printre colaboratori. N-a mai fost însă timp să
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
educație în România", în Revista de Filosofie, 2, XIV, 1929. Dandea, Emil, Nemulțumirile Ardealului și chestiunea minoritară. Discurs rostit la mesajul tronului în ședințele Camerei Deputaților din 31 octombrie și 1 noiembrie 1928, Imprimeriile Ardealului, București, 1928. Dima, Alexandru, "Probleme ardelenești", în Revista Fundațiilor Regale, V, 7, 1938. Dima, Alexandru, Fenomenul românesc sub noi priviri critice. Studii și comentarii, Editura Ramuri, Craiova, 1938. Gabrea, Iosif, Mișcarea pedagogică din România în anii 1930-1940, Editura Cartea Românească, București, 1940. Ghibu, Onisifor, "Constatări asupra
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Studii privitoare la trecutul românesc, Editura Științifică, București, 1991, pp. 367-396. 65 Mihai Dinu Gheorghiu, "Strategia critică a Vieții Românești", în Ibidem, pp. 334-335. 1 Liviu Malița, Eu, scriitorul, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1997, p. 15. 2 Alexandru Dima, "Probleme ardelenești", în Revista Fundațiilor Regale, V, nr. 7, 1938, p. 182. 3 Principalele surse la baza acestei listări: Ionel Bejenaru, Dicționarul botoșănenilor, Editura Moldova, Iași, 1994; Ioan Bălan, Oameni de seamă ai județului Botoșani, tehnoredactat, 1988. Pentru unele nume s-au
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
formațiuni similare se face din dorința obținerii unor beneficii materiale, a unei funcții politice, pentru publicarea teoriilor lor aberante, printre care se numără inexistența poporului român actual sau existența deosebirilor rasiale dintre cele trei popoare latine est-europene (moldovenesc, valah și ardelenesc). În urmă cu jumătate de secol, în 1943, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra efectelor revenirii la nedreptatea istorică din 1812: „Cu toate că principiile dreptului și respectului unității etnice și lingvistice își mai păstrează însă din valoarea pe care au
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
chiar teze evident eronate trebuie susținute cu argumente cât de cât veridice, nu inepții care afirmă că orice națiune are și o fizionomie proprie și propria culoare sau nuanță. Iar dacă „român” desemnează doar „cetățean al statului România”, de etnie ardelenească, muntenească sau moldovenească, atunci acest apelativ (de român) a apărut, în mod logic, doar odată cu statul România, așadar după 1859, 1866, atunci când denumirea de „România” este folosită într-un act oficial de mare importanță (Constituția adoptată în acel an) sau
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a Astrei. Să nu se creadă că gestul autoarei ascunde cumva vreo nuanță de protocronism, de orgoliu ideatic gratuit, ci e vorba pur și simplu de redescoperirea unui adevăr, a unei strategii discursive de filosofie politică ivită în spațiul cultural ardelenesc din deceniul patru al veacului trecut, o perioadă deloc nefamiliară Viorellei Manolache. De altminteri, discursul din Repere teoretice în biopolitică prelungește și întregește explorările autoarei în mentalul nostru colectiv, în structurile politice și culturale specifice spațiului românesc. Hermeneutica postmodernității sau
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se pun intercalat hrean, pătrunjel frunze și câțiva ardei coarnă. La un rând de roșii se pune o mână bună de sare și tot așa, până la cantitatea dorită. La sfârșit, turnăm deasupra apă fiartă, după ce s-a răcit. S ALATĂ ARDELENEASCĂ 4 kg varză, 2 kg gogoșari, 1 kg castraveți, 1 kg ceapă, 1 kg gogonele, 1 kg morcov, 1 l de oțet, 250 g zahăr, 100 g boabe de muștar, 10 g piper, 10 g coriandru, foi de dafin. Se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
-o N. Gane în 1865 (vezi facsimilă. După discursurile despre care am vorbit, urma partea cea mai veselă. Porneau povestirile hazlii și totul culmina cu anecdotele. Atunci Creangă își arăta măsura talentului său în a le spune. Începea - cu accent ardelenesc - să-l imite pe profesorul Suciu, care la o propunere a lui Dim. Asachi de a se introduce o dare pentru burlaci numită „burlăcărit” a răspuns cam în felul următor: „Onorabilul cetățean cere bunăoară ca noi burlacii să plătim de
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a României. Nu uitase atitudinea lui în afacerea "Skoda". Nu a uitat-o nici Iuliu Maniu, dar nu cu aceleași sentimente pe care le-a păstrat Beneș. 50 Veturia Goga, soția lui Octavian Goga, oferise Elenei Lupescu, o frumoasă scoarță ardelenească. În aceeași seară, a telefonat soțul ei, care se afla în străinătate, spunînd că Duduia a fost extrem de încîntată de cadoul primit. Erau semne că o apropiere de palat era un drum bun. Într-adevăr, de Crăciun, în 1937, depunerea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
1936 avea 6.000 de studenți. Mai sunt apoi Howard University, frecventată de mulți negri, apoi Catolic University și American University. Parcurgânt străzile suntem atrași de o mare firmă: Roumanian Restaurant, În vitrina căruia sunt două păpuși În costume naționale ardelenești. Seara ne Înființăm acolo; cerem mititei, de care patronul face mare caz. Dar ni se oferă grosotei, destul de lungi. Fetele ce servesc vorbesc prost românește. Patronul e evreu ardelean, și e vesel că nu l-am ocolit. Ministerul de Agricultură
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
despre D-Sa, mai am a-i face un reproș, de data aceasta nu de tipul ideologic, ci faptic, care a ținut de administrarea puterii imediat după revoluție; s-a pus, În sfârșit, problema repunerii În drepturi a vechii Biserici ardelenești, luptătoare și martiră nu numai „sub Unguri”, timp de două secole, dar și sub comunști, pentru idealul și unitatea națională, pentru drepturile Românilor și pentru dreptul de a participa la o Biserică universală, cea catolică, precum Ungurii, Cehii sau Polonezii
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]