4,464 matches
-
ori de introducerea unor procedee tehnice, altele decât cele tradiționale, în ocnele aflate deja în exploatare, câtă vreme venitul ocnelor era gospodărit de către stat, începând din anul 1832, prin mijlocirea arendașilor, pe bază de contract încheiat după licitarea prețului de arendare 4. Era nevoie, prin urmare, și de acordul arendașului în exercițiu, logofătul Alexandru Vilara. Or, acesta, apreciind că deschiderea ocnei de lângă Neamț "ar sminti din lucrarea ocnelor vechi", necesitând noi investiții pentru procurarea uneltelor și asigurarea forței de muncă și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dar să ia și chezășii de la localnici că "se vor îngriji a nu se scoate sare de către nimeni, spre a nu-mi pricinui pagube"6. Evident, Vistieria s-a conformat cererii antreprenorului, în virtutea obligațiilor ce-i reveneau prin contractul de arendare a ocnelor, dictând părăsirea de-îndată a lucrărilor proiectate de montanist, precum și o severă supraveghere a acelor locuri. Mai târziu, în vara anului 1846, Mihalic de Hodocin se deplasase, din împuternicirea Vistieriei Moldovei, la Tg. Ocna, spre a cerceta situația
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
f. 3. 2 Dumitru Vitcu, Proiecte de reorganizare a exploatării ocnelor Moldovei (1832-1862), în "Cercetări istorice" (serie nouă), vol. III, Iași, 1972, p. 189. 3 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1316, op. 1488, dosar 36/1842, f. 6. 4 Dumitru Vitcu, Arendarea ocnelor în Moldova sub regimul Regulamentului Organic (1832-1862), în "Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A. D. Xenopol", Iași", tom IX, Iași, 1972, pp. 29 și urm. 5 SJIAN, Vistieria Moldovei, tr. 1366, op. 1488, dosar 36/1842, f. 9. 6
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Dimitrie Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat Primăriei Bacău toate drepturile de administrare ale spitalului. Finanțarea activităților medicale a fost asigurată prin intermediul banilor obținuți din arendarea moșiei Chetriș. Spitalul comunal a pornit inițial de la o capacitate de 15 crivaturi (paturi) și un medic angajat. În decembrie 1888, datorită faptului că deținea „un efectiv de mai mult de 25 de paturi”, unitatea medicală a fost trecută în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea sau arendarea altor activități: taxa pentru tăierea porcilor, închirierea podurilor de peste Bistrița, arendarea veniturilor provenite din aprovizionarea orașului cu păcură, cu carne, cu lumânări, cu pâine, cu tutun ș.a. Acest tip de construcție bugetară ne indică faptul că economia locală era dominată
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat acestor venituri pe cele provenite din impozitarea sau arendarea altor activități: taxa pentru tăierea porcilor, închirierea podurilor de peste Bistrița, arendarea veniturilor provenite din aprovizionarea orașului cu păcură, cu carne, cu lumânări, cu pâine, cu tutun ș.a. Acest tip de construcție bugetară ne indică faptul că economia locală era dominată de micii meșteșugari și negustori, ce-și practicau activitățile specifice în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
suprafață de 20 hectare din câmpul Poștei, concesionată de la autoritățile locale, una dintre cele mai mari fabrici de cherestea din regiune. Fabrica de cherestea a funcționat până în luna septembrie 1906 când proprietarul V. Țenov a hotărât să rezilieze contractul de arendare, „rămânând în proprietatea comunei Bacău toate instalațiunile și clădirile, fără nicio pretenție de orice natură din partea proprietarilor, rămânând numai a ne ridica mașinile și instrumentele aferente”. Rezilierea acestui contract a obligat Primăria Bacău să modifice bugetul general de venituri și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în grădini bulgărești; alt suhat nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil numai la Ministerul de Război, care, pe 12 aprilie 1907, a hotărât că „aprobă arendarea câmpului de exerciții militare târgoveților din Bacău, pe un an, cu începere de la 23 aprilie curent, cu o arendă de 904 lei”. Președintele Comisiei Interimare, Emanoil Neagu, a rămas consecvent refuzului de a facilita târgoveților înființarea unui islaz comunal. Mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
practice chiar și vânătoarea. Încă din decembrie 1924, membrii societății au reușit „să ia în arendă, pe o perioadă de cinci ani, dreptul de vânătoare pe teritoriul comunei Letea Veche”. Începând cu ianuarie 1930, motivată de încetarea perioadei contractuale de arendare, dar și de încorporarea satului la municipiul Bacău, administrația locală a hotărât „să ofere dreptul de a vâna, unei societăți constituită doar din săteni din acea parte a locului”. Nu de puține ori, textele evocatoare ne indică faptul că râul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
hiperinflației ce se instalase în țara noastră în foarte mare măsură din cauza trupelor sovietice de ocupație dar și datorită lipsurilor de tot felul ce se înregistrau pe piață. Tot în toamna-iarna anului 1946, primarul Zupcău a emis o decizie de arendare a terenului aflat în proprietatea comunei. Iată câteva spicuiri din document: „...asupra referatului Notarului Comunei (...) prin care cere arendarea terenului de cultură proprietatea Primăriei Comunale în suprafață de 3 hectare pentru anul 1947 (...): decidem: se aprobă arendarea terenului de cultură
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
lipsurilor de tot felul ce se înregistrau pe piață. Tot în toamna-iarna anului 1946, primarul Zupcău a emis o decizie de arendare a terenului aflat în proprietatea comunei. Iată câteva spicuiri din document: „...asupra referatului Notarului Comunei (...) prin care cere arendarea terenului de cultură proprietatea Primăriei Comunale în suprafață de 3 hectare pentru anul 1947 (...): decidem: se aprobă arendarea terenului de cultură pentru anul 1947 (...) pe cale de licitație publică ce se va ține în ziua de 22 decembrie 1946, orele 10
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o decizie de arendare a terenului aflat în proprietatea comunei. Iată câteva spicuiri din document: „...asupra referatului Notarului Comunei (...) prin care cere arendarea terenului de cultură proprietatea Primăriei Comunale în suprafață de 3 hectare pentru anul 1947 (...): decidem: se aprobă arendarea terenului de cultură pentru anul 1947 (...) pe cale de licitație publică ce se va ține în ziua de 22 decembrie 1946, orele 10 în localul Primăriei și în caz de nereușită se va ține a IIa licitație în ziua de 24
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
o numească Nichita Stănescu; pe de o parte, loc al poveștilor de pe "ulița mică", pe de altă parte "templu al literaturii române moderne, fundația spiritului românesc, narativ și expresionist", cum o percepea Nicolae Breban. 32 Spre exemplu, documente referitoare la arendările unor moșii aparținând lui Vasile Pogor, "acte de asociație", contracte, "acte de convențiune", "contracte de societate" etc. toate denotând spirit practic, urmărire a interesului etc. 33 Pentru a configura un scurt istoric al Muzeului "Vasile Pogor" am utilizat, printre alte
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
am constatat că pot avea în calitate de determinant un dublu subordonat simultan nu numai verbele personale ci și verbele impersonale. Spre exemplu: 1) Spectacolul, prezentat la Sala Mare, se anunță deosebit de îndrăzneț. 2) E o derivație care se cere corectată. 3) Arendarea trebuie încurajată. În Sintaxa limbii române, V. Șerban afirmă că determinanții verbelor impersonale din asemenea structuri au fost supuși unor diverse abordări. Chiar și în prezent, unii gramaticieni îi consideră fie elemente componente ale predicatului verbal compus (în cazul structurilor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
marea proprietate în stăpânirea țărănimii, da, am asista la o profundă tulburare a producției prezente. Dar este vorba doar de o reducere parțială a marii proprietăți. Este, sau nu exact, că o parte însemnată din marea proprietate se cultivă prin arendare în bani sau în natură la țărani? Dacă da, atunci transformarea parțială în stare de drept a unei stări de fapt, constante și străvechi, nu poate să aibă nici o influență asupra procesului producției actuale.” Nicolae Titulescu, membru marcant în cadrul Partidului
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cunoscute iar Parlamentul va fi format din ”aventurieri ai vieții politice”. A. C. Cuza, invocând necesitatea educării în continuare a celui de-al treilea colegiu, se pronunța pentru votul universal dar, spre deosebire de N. Iorga, se opunea exproprierii susținând împroprietărirea țăranilor prin arendarea moșiilor statului și a instituțiilor de binefacere, în cadrul unui proces îndelungat. El credea că prin colegiul unic se suprima independența electoratului, exercitată numai în colegiile culte. Colegiul unic putea deveni chiar ”o primejdie”, făcând din liberali ”o putere absolută”. O
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
regleze în sfârșit drepturile și obligațiile reciproce, ceea ce îi va determina pe boieri să renunțe la fermieri, paraziți care se îngrașă pe cheltuiala proprietarilor și a cultivatorilor 104; 4. faptul de a trata direct cu fiecare țăran, prin contract de arendare în parte sau de năimeală, i-ar stârni interesul să producă mai mult și l-ar face mai muncitor. În aceste condiții, chestiunea rurală, atât de gravă, de amenințătoare, își va găsi soluția naturală, pașnică; țăranul își va plăti capitația
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
pe o suprafață de 4186 hectare din care 2850 hectare teren agricol. Ca ocupație principală, locuitorii comunei lucrează terenurile agricole și cresc animale. însă lipsa unei piețe locale de valorificare a produselor a dus la scăderea efectivului de animale și arendarea către unele societăți comerciale a terenurilor arabile. Cea mai apropiată cale ferată este în municipiul Huși, județul Vaslui la distanța de 45 km. Teritoriul comunei se învecinează la Nord cu comuna Moșna, județul Iași, la Sud-Vest cu comuna Drânceni, județul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
În agricultura României primele încercări de închegare a unei mișcări cooperatiste s-au manifestat după înfăptuirea reformei agrare din 1864, cooperativele agricole luând, în principal, forma băncilor populare sau a caselor de credit rural și a obștilor de cumpărare și arendare de terenuri. Răspândirea ideilor cooperatiste în lumea satelor s-a bucurat de sprijinul unor personalități importante din viața economică, socială și politică a țării. Între aceștia amintim pe: Ion Ionescu de la Brad, Spiru Haret, Vintilă I. Brătianu, Gromoslav Mladenatz, Virgil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
traiul în comun. Se poate afirma că economia colectivă a premers celei individuale, fapt demonstrat de apariția formelor primitive de asociații economice la diferite popoare ale lumii. Astfel, la babilonieni existau forme de organizare a activităților agricole asemănătoare obștiilor de arendare, iar la popoarele germanice viața rurală s-a desfășurat încă de la începuturi pe baze cooperatiste. Alte mărturii istorice care atestă originile străvechi ale organizării activităților rurale pe baze asociative sunt lăptăriile din apropierea muntelui Ararat din Armenia. Femeile din comunitățile rurale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a fost influențată, într-o oarecare măsură de afirmația profesorului Virgil Madgearu "avem o structură capitalistă a capitalurilor băncilor noastre populare"33 . Observăm că el nu a avut în vedere existența altor forme de cooperative cum ar fi: obștiile de arendare și de cumpărare de terenuri, cooperativele forestiere, cooperativele de aprovizionare și desfacere în comun, cooperativele de transformare a produselor și cele de consum. 1. 6. 5. Alte concepții privind cooperația Dacă liberalii considerau că asociația cooperatistă este o întreprindere capitalistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
al XIX-lea până la 1900, când cooperația a cunoscut în dezvoltarea sa dificultăți obiective, generate uneori și de ostilități politice. În această perioadă au luat ființă și s-au dezvoltat cooperative de consum; cooperative de producție și muncă; cooperative de arendare; cooperative de transformare a produselor agricole de genul cramelor sociale (apărute în perioada crizei vinicole din 1894 -1904), fabricilor sociale de ulei de măsline, lăptăriilor cooperatiste; cooperative de vânzare a produselor și cooperative de credit (prima înființată în 1864). În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
amintite, marii proprietari își sporeau producția, atât cantitativ cât și calitativ datorită aplicării unor măsuri agrotehnice avansate și introducerii mecanizării. Pe fondul unei fărâmițări tot mai accentuate a micii proprietăți și a cererii tot mai mari de terenuri agricole arendate (arendarea fiind forma cea mai răspândită de cultivare a pământului) în această perioadă se poate remarca o creștere a arenzilor. Cu toate că prin legile de la 1866, 1872, 1882 și 1893 s-a încercat reglementarea raporturilor între marii proprietari de pământ și țărani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
țăranii muncitori, pe bază de contract erau: munca salariată țăranul primea bani iarna, când nevoile sale erau foarte mari iar munca sa era depreciată , în schimbul prestării unor munci la câmp în sezoanele următoare; arenda simplă când se dau bani pentru arendarea unor suprafețe de teren. Datorită cererii foarte mari de pământ arenzile practicate erau foarte mari; arenda în muncă reprezenta un simplu troc între proprietarul de pământ și țăran, schimb care era de cele mai multe ori în defavoarea țăranilor deoarece munca lor era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
proprietar. Indiferent de forma de contract la care se apela pentru exploatarea pământului, aceasta se făcea întotdeauna în favoarea marelui arendaș sau proprietar. Acestea au fost condițiile istorice și economice în care au apărut primele asociații rurale sub forma obștiilor de arendare, prin care țăranii se asociau în vederea arendării unor moșii. Apariția ideii de înființare a unor obștii de arendare s-a datorat și unei cauze de ordin administrativ, și anume, de multe ori proprietarul unei moșii prefera să arendeze terenul unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]