1,113 matches
-
vor deveni scurte melodrame cu elemente de tragic, satiric sau de reflexie despre condiția umană, dar văzută cu ochii locuitorului din Buenos Aires: dragostea problematică din labirintul citadin, destinul, prietenia, timpul inexorabil, moartea, temele liricii în general și ale metafizicii populare argentiniene în particular: "existența este un vis care are ca preț viață", spun tânguirile tangourilor. Carlos Gardel a pus bandă sonoră culturii argentiniene din Río de la Plata, creând ceea ce se numeste "cele o mie de fete ale tangoului". Tangoul este vocea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dragostea problematică din labirintul citadin, destinul, prietenia, timpul inexorabil, moartea, temele liricii în general și ale metafizicii populare argentiniene în particular: "existența este un vis care are ca preț viață", spun tânguirile tangourilor. Carlos Gardel a pus bandă sonoră culturii argentiniene din Río de la Plata, creând ceea ce se numeste "cele o mie de fete ale tangoului". Tangoul este vocea prietenoasă a confidentelor, el trezește pasiuni, este un seducător care are oroare de stridente, de excesul de exteriorizare și de lumină. Tangoul
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
primitor, ca uterul matern, un refugiu, casa: "Cum ai uitat ce ți-am cerut, / crâșma din Buenos Aires / când numai tu în viața asta / îmi mai amintești de bătrână mea!"159. Nostalgia mamei, ca refugiu, ca odihnă, este esența metafizicii tangoului argentinian, al autoexilatului-imigrant, în sensul pe care îl dă acestei dicotomii Mariana Bustelo 160. Distanță față de țara Bustelo o definește fie ca rezultat al deciziei personale, fie determinată de cauze exterioare sau din ambele motive. De aceea, trebuie făcută o delimitare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
trist și frustrat"167. Este unul din mecanismele care pot explica tristețea tangoului, legată strâns de durere, disperare, resentiment, amenințare, sarcasm. Tot prin prisma sexului, există în tangou un resentiment erotic și o manifestare a sentimentului de inferioritate a noului argentinian, pentru că sexul este una din formele primare ale puterii. Machismul, trăsătură intrinseca a portenului, îl "obligă" pe bărbatul argetinian să aibă orgoliu în fața celorlalți, care îl judeca și îl ridiculizează în funcție de femeia pe care o are lângă el; de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
iar dacă râde, o face cu o grimasa grotesca, "care numai râs nu este". Tangoul este un dans dramatic, că tot ce este porteno, în general, spune Sábato, iar, dacă uneori textul sau are umor, acesta are agresivitatea unui "bobârnac argentinian", în timp ce cuvintele sale sunt epigrame ce conțin ranchiuna și sarcasm sau au o latură de caricatură și ironie, dar în limitele aceleiași inimi triste și melancolice: "Zi, tu, dacă nu-ți vine să mori / Că din cauza ăluia / Am ajuns acum
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
scrisul, în general, răspunde marilor întrebări ale vieții, pentru ca, dacă eu aș putea să răspund în patru cuvinte la întrebarea despre existența lui Dumnezeu, aș fi un personaj extraordinar."46 În Sobre héroes y tumbas "se regăsesc toate tensiunile istoriei argentiniene, pasiunea și melancolia personajelor în căutarea identității proprii și coșmarul malefic al fascinantului Raport despre orbi"47, implicit toate neliniștile lui Sábato, fiecare personaj fiind Sábato însuși: "Personajele! Într-o zi din toamnă lui 1962, cu neliniștea de adolescent, m-
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lui Sábato în fața acestuia este definitivă și irevocabilă: se rupe total de forțele distrugerii și se dedică, trup și suflet, altei forme, contrare, benefice, promotoare a condiției umane. Fuge de la congresul socialist de la Bruxelles, unde participă că delegat al tineretului argentinian, si se ascunde câteva luni la Paris, găzduit de bătrânul portar anarhist de la Sorbona. Șederea lui Sábato la Paris îi deschide ușile suprarealismului, mișcare pe care o numește "o explozie de libertate", care îl face să pună sub semnul întrebării
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
mai bine spus, este sigur că nocturnul se poate deghiza sub orice culoare, ființa sau act. "Poate chiar copiii doar se prefac că se joacă."82 Tunelul este însăși Argentina și argentinienii, cu problemele, frustrările și speranțele lor, iar omul argentinian cedează locul omului timpului, în sens general de om abstract, fără naționalitate, clasa socială, talent sau orice altceva, ci omul de aici și de aiurea și care este, în maniera sartriană, "o pasiune inutilă". Viziunea asupra omului și a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Ed. Apostrof, Cluj, 2000, p. 11. 1 Roland Barthes, Qué es la literatura, Salvat, Barcelona, D.L. 1975 (Número 95 al revistei "Bibliotecă Salvat de Grandes Temas"), preluat în spaniolă de J. Francisco Hombravella. 2 "El gaucho" este locuitorul din pampa argentiniana și uruguayana. 3 Ernesto Sábato, Heterodoxia, p. 205. 4 Emil Cioran, Schimbarea la fața a României, Humanitas, București, 1990, p. 10. 5 Gustavo Guerrero, Nueva narrativa del Extremo Occidente, articol apărut în revistă "Letras Libres", Buenos Aires, ianuarie 2007. 6 Octavio
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Oliveira-Cézar, El exilio argentino en Francia, în "Leș Cahiers ALHIM," 2001, n. 1 (Groupe de recherche Amérique Latine Histoire et Mémoire ALHIM de l'Université de Paris). 14 Darío Copi este pseudonimul pentru Raúl Taborda, autor de opere de teatru argentinian, care se instalează la Paris în 1962. 15 Autorul face referire la tangoul "Anclao en París" ("Ancorat în Paris"), al lui Enrique Cadícamo, în care personajul trăiește la Paris timp de zece ani, fără bani și mereu cu nostalgia pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
p. 133. 82 Carlos Cătănia, op. cît., p. 24. 83 Personaje din românele lui E Sábato, Tunelul și Despre eroi și morminte. 84 Personaje malefice din aceleași române. 85 Nelly Martínez, op. cît., p. 87. 86 Interpret celebru de tangouri argentiniene (referiri în capitolul "Metafizica tangoului"). 87 Titluri de tangouri celebre din Argentina. 88 Ernesto Sábato, Sobre héroes y tumbas, p. 485. 89 Ernesto Sábato, Înainte de tăcere, p. 179. 90 Idem. 91 Julia Constenla, Medio siglo con Sábato, Javier Vergara Editor
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
trecere prin alte locuri, care nu pune suflet în ceea ce vede, superficial; diferența dintre "extranjero" și "gringo", ambele traducându-se prin "străin", ar fi că aceea dintre "viajero" și "turista", în română "călător" și "turist". 114 Gaucho locuitor din pampasul argentinian și uruguayan. 115 Ernesto Sábato, Sobre el acento metafísico en la literatura argentina, în La cultura en la encrucijada nacional, Ed. Crisis, Buenos Aires, 1973. 116 Ernesto Sábato, Tango, discusión y clave, p. 23. 117 Joaquín Soler Serrano, Ernesto Sábato:Un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Tango, discusión y clave, p. 11. 142 Ibid., p. 13. 143 Ernesto Sábato, Între scris și sânge, p. 161. 144 "Lunfardo" este vocabularul de mahala, în special al hoților. 145 Poet și unul dintre cei mai cunoscuți și talentați autori argentinieni de tangouri, printre care celebrul tangou "La umbră unei amintiri" A la sombra de un recuerdo. 146 Ezequiel Martínez Estrada, Tango. Selección y prólogo de Oscar Bietti. Buenos Aires: Ediciones Culturales Argentinas, 1978. [Antología], p. 234. 147 În spaniolă: "Fue tu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
că, într-o zi, să fie definitiv, să-l transforme pe estar în ser, să nu mai fie un imigrant, să dobândească permanentă pe aceste meleaguri (explicația noastră, jocul de cuvinte părându-ni-se foarte interesant pentru explicarea metafizicii tangoului argentinian). Varianta originală este următoarea: "Queremos estar en esta tierra / y seguir en esa frontera / pară que, quizá, alguna vez, / en esta Buenos Aires/ llegar a ser" (sunt cuvintele unui tangou). 164 Jorge Luis Borges, citat de Sábato, Tango, discusión y clave
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
puterile destabilizatoare ale paratopiei literare"211: ,, Când umblă șchiopătează. Ea ar prefera acum să rămâie aici printre bolnavi, unde toți au câte ceva, decât să fie un obiect de curiozitate printre oamenii sănătoși"212. În aceeași situație, sunt și Tonio, ,,un argentinian... și el vindecat de mult, dar preferând aerul de sanatoriu celui din biroul lui de avocatură"213 și Ernest care reintră în viață după boală, închis ermetic într-un costum de ghips pe care nu-l va părăsi niciodată. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a provocat criza actuală este aproape același lucru cu a blama revoluția industrială pentru deraierile înregistrate în primii ani ai căilor ferate (...). Nici un sistem construit vreodată nu asigură mai bine alocarea resurselor economice precum capitalismul pieței libere. La Davos, ministrul argentinian de Finanțe, Domingo Cavallo, a propus pentru Brazilia un Consiliu monetar și legarea realului de dolarul american, așa cum procedase și Argentina în 1991, cu relativ succes. Nu există susține Cavallo decît două moduri de a conduce o politică monetară în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
multe ori, argentinienii să adopte politica struțului, care-și ascunde capul în nisip, așteptînd să treacă uraganul... Multă vreme argentinienii au considerat că trăiesc pe o "insulă", separată de restul continentului latino-american printr-un ocean economic și cultural. Dumnezeu era argentinian, cerul Buenos Aires-ului era cel mai frumos din lume, bogăția țării părea inepuizabilă, foarte mulți europeni se stabileau aici, țara fiind considerată, cu anumită emfază, singura "țară albă" de la sud de Canada. În ultimul pătrar al secolului trecut, însă, lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
În ultimul pătrar al secolului trecut, însă, lucrurile s-au înrăutățit net: dictatură militară, un război pierdut în Malvine, îndatorare externă masivă, corupție generalizată, cădere economică, culminînd, în decembrie 2001, cu un crah monetar-financiar și o revoltă populară. Clasa conducătoare argentiniană a devenit peste noapte un "cadavru politic", deși, după repetate încercări, pe 1 ianuarie 2001, a fost ales de către Congres un președinte, în persoana peronistului Eduardo Duhalde, care a declarat imediat că va întoarce spatele perioadei Menem, căruia i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
locuitori trăiesc în sărăcie, foamea amenință circa 4 milioane de oameni, disperarea, depresia și anarhia se întind peste țară. Argentina a devenit o adevărată vale a plîngerii, tot mai departe de Dumnezeu și tot mai aproape de Fondul Monetar Internațional. Societatea argentiniană, altădată atît de încrezătoare și de prosperă, a suferit transformări profunde. Majoritatea populației s-a văzut marginalizată, o întreagă generație a crescut fără să aibă parte de un sistem educativ adecvat, numărul de morți, dispăruți și exilați datorită dictaturii nu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
economice ale țării, un progres care pune capăt ciclului istoric ce a marcat secolul al XX-lea. Principalul vinovat este considerat fostul ministru al Economiei, Domingo Covallo, la putere atît sub militari, cît și sub peroniști și radicali, ideologul "contra-miracolului" argentinian, un soi de "neoliberalism" autist, împănat cu consiliu monetar și demantelarea puterii statale, ce a condus la prăbușirea oricărui sistem de protecție socială, bancrută, îndatorare nesustenabilă (140 miliarde dolari), șomaj masiv, mizerie generalizată. Dar, împreună cu el, o întreagă clică de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
este nevoie de timp pentru ca o nouă forță politică să se poată organiza, dar o generație nouă, născută în democrație, e pe cale de a o propune. O generație care poate oferi Argentinei noi temeiuri ale speranței. Pentru ca Dumnezeu să redevină argentinian, iar cerul Buenos Aires-ului să fie din nou cel mai frumos din lume... 7.12. DANEMARCA Moneda europeană unică Euro este o reușită. Banca Centrală Europeană, cu sediul la Frankfurt, și-a intrat în deplinătatea atribuțiilor. Din cei 27 de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
elementele de corespondență dintre Mihai Eminescu și Gustavo Adolfo Bécquer (2000) insistă asupra atașamentului ambilor poeți pentru folclor, pentru spațiul național și istoria străbună. Literatura ungară: Ioan Popon Analogia tipologică în poezia lui Vajda Janos și Mihail Eminescu (1995); Literatura argentiniană: Luiza Marinescu Mihai Eminescu și Jorge Luis Borges (2004). Literatura albaneză: Luan Topciu "Sentimentul dorului la Mihai Eminescu și Lasgush Poradeci" (revista Albanezul nr. 1/ian. 2001). Ideea generală a celor mai multe dintre studiile menționate este una optimistă: entropia intertextului din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
două extreme geografice: literatura nordică, prezentă prin circa patruzeci de autori din Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca, Islanda, respectiv cea mai europeană dintre metropolele Americii latine, Buenos Aires, desemnată "capitala mondială a cărții" în 2011 de către UNESCO, reprezentată de douăzeci de autori argentinieni. Se pare că populația acelor meleaguri nu și-a pierdut interesul pentru lectură, iar orașul însuși are o politică de carte pasionată, susținută de cititori vorace. Dacă literatura sud-americană e mai cunoscută publicului românesc, și încă de cîteva decenii bune
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Marea Britanie, dar și Franța și Germania s-au an gajat în finanțarea altor țări pentru acumulare a d e capital. În acest fel, au dezvoltat o poziție cu o singură direcție în po rto foliul lor. În 1914, ponderea activelor argentiniene în portofoliul Marii Britanii era foarte mare, dar, prin comparație, deținerile de active britanice ale Argentinei erau minore. Astfel, secolul al XIX lea a stat sub semnul diversității activelor internaționale, prin intermediul creditorului principal, așa cum este cazul Marii Britanii. La o primă aprox
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
CPI) și indexul de liber e a fost vehement negată de „actorii“ de pe Wal l S treet, care au cre zut cu tărie că grupul G7 și FMI nu vor lăsa ni cio dată Rusia să intre în criză. Criza argentiniană din decembrie 2001 a fost, d upă unele estimări, cel mai spectaculos șoc financiar de dată recentă din piețele emergente . Odată cu abandonarea consiliului monetar, vechi de un deceniu, și cu incapacitatea de plată a unui volum impresionant de titluri de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]